2,948 matches
-
fără noimă îmi vin în minte, caut un sens.Să continui sau să încerc să mă-ndrept din mers? Am pasul tăcut și-agale când mă-ndrept spre ea,rugându-mă-n gând, în ceasul al doisprezecelea.În genunchi o implor, cu lacrimi, să-mi jure credință,dar cine-mi dă dreptul?...și ea e tot o ființă...... XIII. IUBEȘTE-MĂ!, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015. Iubește-mă cum iubește anul primăvara și scapă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit, Copacii triști și mohorâți de peste dealuri Se lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi. O nouă răsuflare rece iarna-și trimite, Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute, Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți, Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți. Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitate Ostilităților ce au gesturi necontrolate, Până-mprejur armistițiul se instalează, Iarna puterea absolută și-o demonstrează. Ca un tunet în ... Citește mai mult Ce urât e-n astă dimineață
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
diabolic infinit, Devorează pădurea mohorâtă ce se-ncovoaie liniștit,Copacii triști și mohorâți de peste dealuriSe lasă abandonați la cheremul scăzutelor temperaturi.O nouă răsuflare rece iarna-și trimite,Să-și marcheze teritoriul prin frisoane tăcute,Copacii înghețați ai pădurii trosnesc adormiți,Implorând milă răsăriturilor calde și cuminți.Resimt asprimea, dar rezistă cu demnitateOstilităților ce au gesturi necontrolate,Până-mprejur armistițiul se instalează,Iarna puterea absolută și-o demonstrează.Ca un tunet în ... XXVI. SUNT UN EU, de Irina Bbota, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/irina_bbota/canal [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
pe obrajii aprinși de febra emoțiilor. - Ce-ai spus?! Repetă, te rog! exclamă bărbatul, sufocându-și urletul de fericire ce-i exploda în piept. - Vino! Repede!... Doamne, cât de limpede e acum totul! Carlos, vino cât poți de repede, te implor! Lea sughița de plâns și simțea că nu va mai putea respira decât în brațele lui. Se înspăimântă la gândul acela și intră într-o criză de panică din care ieși cu ajutorul vocii liniștitoare și dragi care o ghidă expert
DILEME ( FRAGMENT 31) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1489524686.html [Corola-blog/BlogPost/375659_a_376988]
-
nevoie de puțin imbold pentru a recunoaște... După ce vor fi prelevate amprentele de pe pachete... Contabilul căzu în genunchi, împreunându-și palmele în fața pieptului: - Tovarășe director, nu mă nenoroci! Am familie, am copii, băiatul cel mic e bolnav! Vă rog, vă implor, am să vă rămân dator întreaga mea viață! Am să fiu ca un sclav pentru dumneavoastră! Trăsăturile schimonosite îl făceau de nerecunoscut. Aroganța dispăruse, fiind înlocuită de o umilință dezgustătoare. Man nu și-ar fi imaginat că Preda putea fi
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
aici de peste zece ani! - Tocmai pentru că ați lucrat atât de bine, meritați o promovare și să vă desfășurați activitatea rodnică în slujba partidului la oraș, nu într-o fermă de la marginea unui sat dintre dealuri. - Mi-am cerut scuze, am implorat, dacă are legătură cu carnea... - Nu are legătură decât cu ancheta, cu care v-ați descurcat nemaipomenit de bine! Contabilul se lăsă să alunece înapoi pe scaun, fără să mai poată scoate un cuvânt. Își cuprinse tremurând capul între mâini
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1445595996.html [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
Buzele lui calde îi transmiseră Hanei un fior plăcut în tot corpul. Întoarse capul spre el și s-au privit o clipă. Fața lui strălucea de dorință ca și cum o pulbere magică de stele căzuse pe ea iar ochii parcă o implorau să-l lase să o iubească. Se apropie să o sărute, dar Hana, fără un cuvânt, întoarse capul și privi șoseaua din fața ei. Stefan, fără să-i lase mâna, porni mașina și când ajunseră în fața blocului unde locuia Hana, sări
VIATA CA UN ZID-FRAGMENT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_un_zid_fragment_silvia_katz_1383569986.html [Corola-blog/BlogPost/364780_a_366109]
-
și împliniri în viața ta, N-ai fii știut să Îmi ceri Mie, nu ai cunoaște voia Mea, Nu Îmi ceri faimă, nici putere și bine faci, căci toți acei, Care aleargă după-avere, au ca stăpâni alți dumnezei. M-ai implorat să-ți dau izbândă, și-n trup deplină vindecare, Dar cum ai știi tu de osândă, dacă n-ai știi ce-nseamnă "Doare" ? Numai acel care acceptă să simtă-n palme pironirea, Poate o rană ca să lege, căci înțelege ce
TATĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473450939.html [Corola-blog/BlogPost/375911_a_377240]
-
și punctele mai ales punctul odată așternut pe trup de i sub brațul ferm al lui pi într-o caldă îmbrățișare de val de mare de ocean de tâmplă aburind într-un vers dăruiește-mi Doamne uitarea pictor desăvârșit te implor conturează-mi-o pe pânza cunoașterii până când inima îmi va elibera glasul ei din petalele noi ale florii vieții renăscută în crângul cuvintelor neinventate uitarea Doamne uitarea... imagine: "martor efemer" Referință Bibliografică: uitarea Doamne uitarea / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare
UITAREA DOAMNE UITAREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Uitarea_doamne_uitarea_anne_marie_bejliu_1384629429.html [Corola-blog/BlogPost/363144_a_364473]
-
și mai rău? Cine mă va ajuta, cum mă voi descurca? Mă dureau suferințele și rănile ei, intram mereu în panică, dar eram totuși resemnată, știind că numai Cel de sus hotărăște soarta fiecăruia dintre noi. M-am încredințat Lui implorând ajutorul! Noroc cu o vecină cu ajutorul căreia mai scăpam de spaime. Cred că numai Bunul Dumnezeu mi-a trimis-o ca pe un înger. Venise și-n acea dimineață de 16 iulie 2014 și împreună i-am pregătit mamei gustarea
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1432555513.html [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
la țigan: "Te mestec ca pă turbo, te bat ca pe Vandam." Șî ș-o luă Vandamme pe spinare dă la țigani. Te rugăm Sumirai nu'l răzbuna pe Jean-Claude! O fi el buddhist, și ți-e coreligionar, Dar te implorăm, imită-l pe Buddha Sakyamuni și ne miluiește. Bate-ne soft, arată doctoratu-ți la tot natu' ce țigănește vorbește! 1-Străin în japoneză. a-joc de cuvinte țigănești, lovoro- bănuț, lovar- dialect rom. 2-Străin în romani. 3-Sabie de sumirai. 4-Era Meiji
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > NUIAUA FERMECATĂ-5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În acest moment vă mărturisesc că mi-a înghețat pasta în pix de atâta frică. Degeaba mă implorați să fac ceva ca să-l salvez pe Tudorel. Vă jur că nu pot să fac nimic! Mi-a înghețat și imaginația. Nici Lunișoara...nici stelele...nici copacii...nici măcar îngerul său păzitor... Nimeni nu-l poate salva pe Tudorel de lupul
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450297207.html [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
se lăsaseră copleșiți de tristețe, ceilalți băieți încă se țineau pe poziția de cocoși neînvinși în ring...Totuși, în zadar, atmosfera gravă îi subjuga încet-încet și pe ei. După momente bune de tăcere, privirile tuturor se odihneau pe chipul Americanului, implorând scăpare. Îmboldit inconștient de speranțele camarazilor, acesta se trezi din letargie, nedezmințindu-și firea dominantă, recunoscută de toți. -Aș vrea să spun că am soluția salvatoare, dar nu o am! Mi s-a golit mintea și abia mă abțin să nu
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439100419.html [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
comenzii, Dodoloanță rămâne stupefiat, își dă ochii peste cap, se chircește simulând o durere atroce în abdomen, își strâmbă gura, răsuflarea i se taie, întregul corp îi este cuprins de convulsii și, cu un ultim efort, întinde mâinile spre colonel implorând milă) ...Aoleu!... mor... Salvați-mă! - Dodoloanță, Dodoloanță!... (cuprins de spaimă, neștiind ce să-i facă) ce-i cu tine, măi băiatule?!... Eu plec în misiune, iar ție-ți arde să mă sperii... (pentru el) O fi având epilepsie, doamne ferește
CE BLESTEM!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Ce_blestem_.html [Corola-blog/BlogPost/360754_a_362083]
-
Nu as fi fost chiar singurul bărbat, ci ai avut și alte haimanale. Sunt zeci de ani, de-atunci ... când am aflat; și știi c-am vrut să plec de tot de-acasă, Dar te-ai jurat, ai plâns, ai implorat să nu te fac de râs. Să nu-ți dau ”plasa”. Făcut-am o-nțelegere noi doi: Eu îți dau bani, iar tu mă lași în pace. A trecut viața ... singurătate-n doi; și am iubit și eu (nu doar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/monica_bokor/canal [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
Nu as fi fost chiar singurul bărbat, ci ai avut și alte haimanale.Sunt zeci de ani, de-atunci ... când am aflat; și știi c-am vrut să plec de tot de-acasă,Dar te-ai jurat, ai plâns, ai implorat să nu te fac de râs. Să nu-ți dau ”plasa”.Făcut-am o-nțelegere noi doi: Eu îți dau bani, iar tu mă lași în pace.A trecut viața ... singurătate-n doi; și am iubit și eu (nu doar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/monica_bokor/canal [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
Pentru subsemnnatul, eu atest Că niciodată nu mi-ați pus pe cap cununa V-am chemat în ajutor la greu Detest fatala mea eroare Că m-ați lăsat cu ochii-n soare Cum stă în baobab un cimpanzeu V-am implorat să-mi dați curaj Și dacă n-ați făcut-o, bine Bun sau rău, ce-am scris îmi aparține: Nu formulați pretenții de partaj! Și-acolo unde soarta nu se-ndură, Liniștite v-ați spălat pe mâini Mai bine-aș
NU FORMULAŢI PRETENŢII DE PARTAJ de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_formulati_pretentii_de_partaj.html [Corola-blog/BlogPost/351062_a_352391]
-
din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului Îmi e greu să mă gândesc, Că te văd doar într-o ramă Și vreau să-ți mărturisesc, Că plătesc prea cruntă vamă! Lângă mine nu mai ești, ȘI de dor sufletul plânge, Implor stele, oști cerești, Iar lacrima grea îmi curge! Și cât as vrea măicuța mea, Să-mi fii din nou aproape, Dar tu te-ai dus pe altă stea, Lăsându-mi tulburi ape... Azi te rog îngenunchiată, Să ma ierți de
MI-E DOR DE TINE MĂICUȚĂ.... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/dorina_omota_1472057924.html [Corola-blog/BlogPost/371503_a_372832]
-
mare haz: „Hai, profețește, ne iartă de păcate(!) Cuiele bătute-n palme și-n picioare Te-au priponit, Fiu de Milă și Iertare, Pe crucea, astăzi, talismanul lumii-ntregi, Ca să renaști apoi, un Rege peste regi! Maria, Fecioară, măicuță duioasă, Imploră-n genunchi soarta-Ți nemiloasă; În ochii pierduți mamele pruncii își plâng; Pe-această Golgotă multe inimi se frâng! Când duhul sfânt, smerit, la Tatăl l-ai trimis, „Eli, Eli, lama sabachtani” ai zis?! Durerea Lui, șiroaie a curs, în
„ELI, ELI, LAMA SABACHTANI?” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/_eli_eli_lama_sabahtani_george_safir_1333434626.html [Corola-blog/BlogPost/345303_a_346632]
-
de sub influența lui, știam că și tu trebuia să fii nemulțumită de situația în care ai ajuns!... - Esti încă copil, Karl! Prezența mea alături de Albert se explică doar într-un singur fel: mi-era milă de babacul meu, care mă implora să-i acord o cât de mică atenție lui Albert, precum și familiei sale. Așa că, de voie de nevoie, am consimțit, datorită insistențelor disperate ale tatei - Vai, ce situație complicată!... - De fapt, acum, totul mi-e clar. De când te-am cunoscut
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
știa nimic de ani de zile de soarta acestei mătuși. Acum însă, mătușa îi scria: Nu o duc prea bine cu sănătatea. Vino degrabă la mine, la Graz. Îmi trece prin minte să-și las moștenire tot ce am. Te implor, Karl, ești singura mea nădejde! Nu întârzia mult! Te aștept... Nu se știe de ce, Alice simți lacrimi în ochi când el sfârși de citit scrisoarea. Ceva o neliniștea, ceva care se interpunea între ea și Karl. Dacă ar fi putut
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
și în ciuda tuturor acestora. Cu o bogată experiență de viață, preocupată de trecere și de marea trecere, de problemele grave ale vieții și ale existenței, Elena Buică se străduiește să afle, prin scrisul său, semnele prin care poate opri clipa, implorând-o goethean să se eternizeze prin frumusețe. I se pare că acest semn este scrisul, de aceea nu contenește să prindă în imagini momente esențiale prin care particularul se convertește în general, fapt mărturisit ca atare: „...Și cuprinsă de farmecul
ELENA BUICĂ ÎN CĂUTAREA PATRIEI SPIRITUALE de ANA DOBRE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ana_dobre_1414589855.html [Corola-blog/BlogPost/374360_a_375689]
-
-sii. Nu o vizitase, nu-i telefonase, doar Marieta avea telefon în rezerva pe care o împărțea cu o altă cucoană... Mătuși-sa începu sa tușească, înecându-se cu un alt șir de lacrimi. După câteva clipe revenindu-și, o imploră pe Mira să-l caute ea pe Cosmin, să-l trimită la ea, dar să vină singur, nu și cu nevastă-sa, recea și distanta noră, completă de la ea Mira; între ea și soacră nu avusese loc nici un diferend fățiș
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454828197.html [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
ea Mira; între ea și soacră nu avusese loc nici un diferend fățiș, ambele se făceau că cealaltă nici n-ar exista. Și fără să mai spună ceva, închise brusc. Convorbirea matinală o frisonă pe Mira. Își ridică privirea spre cer, implorând iertare de la Dumnezeu înainte să dea curs gândului: copiii au nevoie nu doar de hrană, haine și școală, nu?! Se vedea că nici Marieta nu avusese grijă de sufletul odraslelor. Artemie fusese păstor pentru alții, bunicul, deh, țăran plugar, nu
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1454828197.html [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
întâmpla orice, doar vezi câte se întâmplă în ziua de azi! Ochii mici ai bunicii erau umezi și blânzi. După cum o privea pe tânăra ei nepoată, aveai impresia că se va arunca la picioarele ei să o roage, să o implore, numai să rămână acasă, dar tânăra rămase impasibilă la rugămințile bătrânei pe al cărui chip se vedea deslușit urmele timpului și al durerii. - N-ai grijă tu de mine. Ești prea bătrână să înțelegi ce este în sufletul meu. Sunt
PE MUCHIE DE CUŢIT de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pe_muchie_de_cutit_cezar_c_viziniuck_1355070780.html [Corola-blog/BlogPost/352041_a_353370]