555 matches
-
visele mele din copilărie aveam senzația că zbor. Căci nu te poți lăsa aici cu toată greutatea, trebuie cumva să te propulsezi în aer, nici eu nu prea-mi dau seama cum, călcătura trebuie să-ți fie ușoară și agilă, imponderabilă. Ăsta ar fi secretul mersului pe bârnă... Mama mea ura exercițiile mele la bârnă. Spunea că într-o zi am să cad și am să-mi rup spatele. Când sunt pe bârnă nu mă gândesc niciodată la Maurizio. Atunci nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu-mi era niciodată frică să fac exerciții la bârnă. Nici eu nu prea înțelegeam de ce. Dar acuma știu. Era privirea ta dintotdeauna ce mă ținea suspendată în aer. Eu nu aveam cum să cad, căci privirea ta mă purta imponderabil pe muchia bârnei. M: Vai, Pulcheria, încetează, te rog. Încetează, căci începe din nou să mi se facă frică. Mi-e frică iarăși de tine, Pulcheria. P: Frică?! Bine, dar ne despart mii de kilometri, Maurizio!? Cum ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să mi se arate îngerul, până când am încetat să intonez acea rugăciune cu care își începe orice copil dialogul cu dumnezeirea: "Înger, îngerașul meu, Ce mi te-a dat Dumnezeu..." Privesc cu interes, dar fără dorință, la îngerul care stă imponderabil deasupra mea. Nu l-a mai chemat nimeni de foarte multă vreme și el totuși a venit, de bună seamă cu un scop anume. După formele rotunde, ochii tâmpi de albaștri, ciorapii de nailon, pare mai degrabă o îngerașă. Prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
forma coșmarului. Dar nu toate lumile virtuale eșuează în coșmar, în unele trăim pentru o durată foarte lungă, în cele în care timpul curge pentru o vreme ireversibil. În fapt, orice aș visa, un "eu" îngrozitor de pregnant și apăsător, chiar dacă imponderabil, îmi guvernează toate visele. Când visez un pom singular într-o câmpie nesfârșită, mă descopăr sfâșietor de prezent, ascuns în ramurile acelui arbore sau zburând printre norii de deasupra lui. Prezența eului în vise este covârșitoare ca aceea a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cancelari), miniștri de externe, consilieri pe probleme globale etc. Toți laolaltă și fiecare În parte sunt urmăriți În exercițiul funcțiilor specifice și stocați În pătrățica adecvată, Împreună cu câte un portret psihologic menit să elimine, pe cât posibil, apariția surprizelor și a imponderabilelor În comportamentul lor public. În cazul ăstora, e bine să cam știi cu cine ai de-a face și la ce te poți aștepta Într-o situație oarecare, dinamica gândirii lor trebuie să devină previzibilă, cel puțin În linii mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se Îndreaptă ea... - N-am spus că n-am fi vrut să Înțelegem toate astea, Însă ne-am dat seama că pătrunderea lor depășește puterile omului și am renunțat să mai căutăm un răspuns. Sunt, probabil, În joc prea multe imponderabile ce derivă din hazard și irațional, prea multe și prea diverse mecanisme și componente care rămân În afara oricărei ecuații logice, iar În cunoașterea pe bază de revelație, cu toată părerea de rău, nu avem Încredere. - Așadar, nici voi n-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu reușesc să găsesc calificativul potrivit. Nu l-am găsit nici la momentul deciziei, iar acum Îmi vine și mai greu s-o fac. Al șaselea simț mă avertizează că suntem cu toții pe punctul de a ne lăsa Învăluiți de imponderabilul unui vertij ademenitor, dar imposibil de stăpânit. Încotro ne Îndreptăm? Ce așteptăm și ce riscăm În așteptarea noastră?” - N-am putut să-i spun decât că, dacă ne păstrăm capul pe umeri, totul o să fie bine, Însă n-aș băga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și opinci ca să iasă cântecelul sau dănsulețul bine se agitau bine plătite șleahta specialiștilor în tocat bani și armia lihnită de profitori ai osanalelor. În spatele paravanului patriotic, s-au tocat și se toacă sume fabuloase, justificabile oricând prin cele mai imponderabile și inefabile mânării. N-or fi fost ele toate steagurile puse, dar tot s-a defilat. N-or fi fost toate pomenile cu tacâm complet, dar tot s-a mâncat și s-a băut în numele patriotismului. Acum s-a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
unul din obiecte: Lucrarea se va numi Gânduri. Nu vi se pare sugestiv? Cristescu se întrebă vag dacă sculptorul nu-și bate joc de el. ― Extrem de sugestiv... Celălalt se ambalase: ― Găselnița mi se pare uriașă. Gînduri! Ce poate fi mai imponderabil, mai inform, mai de coșmar, rotund, convex sau rectiliniu? Gîndul! Ați reflectat vreodată ce formă poate lua gîndul? ― Nu, mărturisi maiorul. Lucrarea v-a fost comandată? Matei își strâmbă gura disprețuitor: ― Pe dracu'! Din cauza scaunului scund, genunchii îi ajungeau aproape de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Inspectorul Gadget, m-am retras împreună cu Tom în bucătărie, unde nu ne putea auzi vorbind. Am discutat treizeci sau patruzeci de minute bune, dar n-am ajuns la nici o concluzie, în afara confuziei și îngrijorării crescânde. Atât de multe necunoscute și imponderabile care trebuiau rezolvate, atât de puține probe pe baza cărora se putea construi o ipoteză plauzibilă. De unde găsise Lucy banii de drum? De unde știuse adresa lui Tom? O ajutase maică-sa să plece, sau dispăruse din proprie inițiativă? Și, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
își revărsase potpuriul cacofonic compus din toate sunetele junglei și, în condiții normale, toate zgomotele acelea caraghioase ar fi trebuit să stârnească o reacție din partea ei: sperietură, amuzament, agitație sau orice altceva. Dar Lucy era adânc închisă în sine, plutind imponderabil pe un nor de indiferență, un spirit pur, detașat de trup. Acum știu că savura succesul misiunii, mulțumind în tăcere atotputernicului pentru că o ajutase să împlinească un miracol. În după-amiaza aceea însă, cu ea în mașină, am rămas doar perplex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
unele peste altele, fișiere și maldăre de dosare și manuscrise. Pereții sînt jupuiți, fisurile tăind pieziș zidurile sînt astupate cu ciment, stropi mari de humă proaspătă, smîntînoasă, dau linoleumului un aer stenic de primenire. Siluete cunoscute se strecoară sfios, aproape imponderabile, prin conglomeratul acela de materie inertă, exact ca atunci, a doua zi după cutremur. Doar umbrele oamenilor s-au scurtat, hainele s-au mai ros, fețele au devenit pergamentoase, transparente, parcă și-au pierdut din substanță, rizomi lipsiți de clorofilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
real. E-un rechin adevărat. Nu, doar că așa arată. E pur și simplu ca toate celelalte lucruri de-aici. Scout, haide, vine. Dumnezeule, uite cât e de mare. Uriaș și neted, de-un cenușiu vărgat, ludovicianul părea să planeze, imponderabil, în apa transparentă, însorită chiar sub valul pe care-l isca el. Picioarele mă traseră în spate, până lângă peretele cabinei. — Rahat, Iisuse, o să ne izbească din nou. — Nu, nu, zise Fidorous și ridică arma la nivelul ochiului. Ne dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
s‑o facă, ci numai ea, Sophie. Un ac de siguranță deschis, sclipitor, înfipt într‑o piele de plastic. Fără să lase în urmă vreo înțepătură. Sophie lasă urme doar în inima lui Rainer și în creierul Annei, fiindcă e imponderabilă și numai calul ei îi cunoaște adevărata greutate, pentru că e nevoit adesea s‑o poarte în spate. Dar nici pe calul Tertschi nu l‑a auzit nimeni până acum gemând sub această povară. Cupola răsună de urletele unei clase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un diftong. Sosise așadar ziua cînd rătăcirile mele intime pe pergament aveau să fie notate. Jocul Înceta, nu era just, dar părea necesar. Toată lumea fiind de acord că trebuie să Înfrunți realitatea. Deși nimeni nu pricepe ce e. În viața imponderabilă, abia pîlpîind a textelor mele, avea să dea buzna sau ce-avea să dea un Profesor. Am fost convins destul de repede, argumentul decisiv fiind evident unul de ordin literar: soția lui Sorin, Rodica, o splendidă și blondă colegă de facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mică legătură cu realitatea chiar dacă-i similară cu una de demult, deși de pe alte meleaguri , nici un impact asupra ei, nu o poate modifica, retușa, Îmbunătăți nici cu o singură notă. Cum lumea nu are Încă repere, ancoră, greutate, e aproape imponderabilă, cu toată greutatea ei aparentă de societate pe care-o mănîncă porcii cu mărgăritare cu tot, dacă te lovește camionul scrisului În zilele noastre, ghinion, trebuie să te miști pe hîrtie cu o viteză egală cu aceea a mișcării browniene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atu, care lasă lumina să treacă prin el. Nu-i vorba doar de geniul unui scriitor pe care nu-l poate reda geniul unui regizor, mai este ceva, insesizabil (un truism pe care-l afirmă orice om al muncii), o imponderabilă ce permite literaturii să existe, altfel ar fi fost Înghițită de film chiar Înainte de inventarea lui. Pentru că trăsăturile fizionomice ale cinematografului nu refuză imaginația, dimpotrivă. Îi dau un impuls mai mare, dacă-i vorba de Odiseea spațială 2001 sau Nostalghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
22 decembrie, au fost propulsați pe scări oarecum În jos de șuturile tipografilor de la Universul. Așa că Înariparea le-a produs o stare de zbor, cei doi putînd fi observați plutind o vreme la mică altitudine pe deasupra Palatului Telefoanelor. Aproape la fel de imponderabil a apărut și a rămas la televiziune Silviu Brucan. DÎnsul l-a liniștit pe Hamza, spunîndu-i că televiziunea e bună, dă sport. În aceste momente, marele profesor filozof avea cărarea fixată pe mijloc. Spre deosebire de Gabriela Neagu, care-i coafată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe care o voi putea atinge vreodată se consuma chiar În acea clipă; nu se știe de ce, dar mi se oprea respirația de Încordarea cu care urmăream palpitul ochilor, pândind cea mai imperceptibilă tresărire sau umbră ce ar fi traversat imponderabilul câmp magnetic. Nu ne interesa deloc corpurile noastre, iată ceea ce era esențial, ne renegam În partea auxiliară, ce nu putea fi transformată În fluidul văzului. Este straniu că experiența noastră se Împlinea Într-o impersonalitate atât de curioasă, că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se albesc perii din mustață și-i văd cum Își schimbă nuanța, mi se pare că nu sunt eu acesta, că altcineva se află În carapacea corpului meu și o folosește cu Învoiala mea; eu stau undeva Într-un spațiu imponderabil și asist la metamorfozele timpului fără a fi implicat; este aceasta starea ce mă cuprinde de câte ori trec de Colțul Bărăției, afundându-mă În coclaurii din jurul Hanului lui Manuc; cum mă retrag din această zonă, devin normal, mă reintegrez ritmului cotidian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
repetiții asupra întregii... suflări a facultății de canto/muzică instrumentala. Important e însă că tinerii ce dau viață unei asemenea opere de dimensiuni copleșitoare (spectacolul durează aproximativ trei ore și jumătate) au depășit stadiul simplei corectitudini scolastice, trecând în sfera imponderabila a artei. Cele trei compartimente - orchestră (dirijori Gyorgy Vashegyi din Ungaria și Gh. Victor Dumănescu de la Operă Română din Cluj), cor (dirijor Constantin Ripa), soliști (pregătirea muzicală și continuo: Ștefan Rănai) - se îmbină într-un tot unitar, modelat cu autoritate
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
de răspuns. Cinstit este să recunoaștem că abordările în acest câmp al cunoașterii trebuie să fie mai degrabă ideografice decât nomotetice. Dar chiar la acest nivel, al constelațiilor individuale de personalitate și al traiectoriilor specifice de viață, figurează încă multe imponderabile. Ceea ce numim „fluidul atracției”, „dragoste la prima vedere” poate avea un corespondent ontic (probabil bioenergetic) încă necunoscut. De fapt, cercetările pe această linie avansează destul de rapid: s-a descoperit rolul feromonilor, se pare că există un centru în creier specializat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de care Mondrian protestase. În al doilea rând, predominanța vectorului vertical crea un dezechilibru pe care el îl consideră tragic, dorind să-l depășească în arta sa. Intenția era de a reprezenta perfectul echilibru dintre vertical și orizontal, un univers imponderabil, omogen și infinit, neîndatorat nimănui și nici unui lucru. Din acest motiv, el a ocolit și orice referire explicită la centru. Cu siguranță, picturile sale sunt subtil echilibrate în jurul unui câmp central, pentru a da compoziției motivarea necesară, dar pe care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
anunță plecarea definitivă: "Și iarăși prin biserici de frunze și de aur,/ la păduricea de roșcovi a copilăriei..." sau "Copilule care ai fost,/ ai mai rămas pe undeva?/ În care ierbi a adormit/ pierdută umbra ta." Privirea caută umbra flăcărilor, imponderabilul, întruchipările pure. El este blândul și palidul mire care alege drumul cel mai scurt spre țărmul cunoscut: " voi fi cam ciudat, tu să nu plângi atunci/ toate se schimbă, iată și anii/ aceia fierbinți nu mai sunt/ acum voi pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici un curaj din partea mea, ci pur și simplu Îmi dau seama de realitatea lucrurilor și nu doresc să fiu nici povara mea, nici a celorlalți. În plus, vreau să am mintea complet limpede În ceasul hotărâtor. Dar ce poți ști? Imponderabilele menționate pot o altă Întorsătură și atunci adio toate pregătirile mele În fața eternității. Raymond, care este cu doi ani mai tânăr ca mine, a Îmbătrânit ramolit și puțin aiurit. Este acum mai mult ca propria sa caricatură. Totuși, mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]