7,528 matches
-
carbon din cărbune. Dacă s-ar crea o tehnologie eficientă, ar putea aduce o contribuție semnificativă la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon; de asemenea, ar reduce dependența Statelor Unite și a Chinei, care dețin rezerve imense de cărbune, de energia importată; mai mult, ar constitui, evident, un antidot împotriva teoriei lui Hubbert. Este posibil ca nici una dintre aceste considerații, luată separat, să nu fie suficientă pentru a genera suport în favoarea extragerii carbonului din cărbune, dar, luate împreună, ele ar trebui să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
furnizor este Rusia. Uniunea Europeană importă 50% din energia de care are nevoie, cifră despre care se estimează că va ajunge la 70% în 2020. Rusia este de departe cel mai mare furnizor al petrolului î20%) și al gazelor naturale î40%) importate. Multe țări din Uniunea Europeană depind enorm de gazul din Rusia, care acoperă 40% din cererea totală din Germania, 65-80% în cazul Poloniei, Ungariei, Cehiei și aproximativ 100% pentru Austria, Slovacia și statele baltice. Din această cauză, Europa este foarte vulnerabilă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nigeriene, asigură o americanizare continuă nu doar a televiziunii, ci și a altor fațete ale culturii nigeriene."31 În Japonia, însă, lucrurile au stat cu totul altfel. Aparent, japonezii sunt consumatori culturali neobosiți și neselectivi. Dar elementele străine ale culturii importate și mai ales ale celei americane sunt trecute prin filtrele și mâinile atente ale agenților culturali... Cultura americană este dezasamblată și recontextualizată în funcție de experiența cotidiană a poporului. Cultura americană de masă nu reprezintă monopolul americanilor; ea este mediul prin care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care spune "cunosc că ninge". Stricătorul de limbă este tembel, grosolan, imoral
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Vrânceanu și crede că-l vor sprijini deconcentratele lui Iftimoaei. Cu sau fără voie, ăștia fac exact ce trebuie ca să piardă ! PD - inexistent în media, în acțiunile din județ, în personalități: cu o floare, Cârjă, nu se face primăvară ! Președintelui importat Cristian Rădulescu i se rupe... de județul Vaslui iar Lorenț sau Idriceanu (cine a auzit de vreo "intervenție" pe undeva?) fac parte dintr-o căruță trasă de Băsescu ! Prin forțe proprii ar obține 2-3 %. La... ȘI ALȚII: PNG - e cam
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de capital către România este strict necesară pentru alimentarea cu resurse financiare a motoarelor de creștere și pentru finanțarea sustenabilă a deficitului de cont curent. Altfel, vor apărea presiuni asupra deprecierii monedei și influențe negative asupra inflației interne din partea inflației importate. Construirea unei baze industriale adecvate în România reprezintă un alt pilon fundamental de imunizare a economiei românești. Este demonstrat că țările care au avut o politică industrială activă și o bază industrială puternică au rezistat cel mai bine în fața crizei
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
se adaugă valoarea modificării stocurilor de bunuri curente (nedurabile) ale firmelor. Conform regulilor valabile în contabilitatea națională, statul nu formează stocuri, cu excepția unor produse strategice. Exportul net se determină ca diferență între valoarea bunurilor și serviciilor exportate și valoarea celor importate. Exporturile de bunuri cuprind toate bunurile care părăsesc teritoriul economic al țării, fiind destinate restului lumii. Se cuprind în principal următoarele elemente: − mărfurile naționale care părăsesc teritoriul economic al țării pentru a fi definitiv exportate altor țări; − mărfurile naționale exportate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
justifică caracterul intervenționist al politicii economice a acestor partide, care adesea se opun imperialismului economic al marilor puteri și acțiunii societăților multinaționale străine. În ceea ce privește integrarea europeană, atitudinea lor este cu atît mai rezervată cu cît este vorba de o națiune importată și cu atît mai favorabilă din partea conducătorilor partidelor care acționează în cadrul unei țări mici. II. Partidele de centru din Europa Cititorul sceptic sau mai puțin indulgent privind tipologiile ne va reproșa faptul de a fi stabilit o categorie "pe măsură
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația pașoptistă 13. La fel ca pentru Maiorescu, pentru el sfârșitul secolului al XIX-lea este o perioadă de marasm, a zeflemelii 14, a mimetismului 15, a bolii sociale: " O boală socială are o evoluțiune
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile, paharul și cele două boluri. La acestea adăugăm bogata gamă de forme și decor a ceramicii descoperite în mormintele de înhumație, din producția locală, dar și unele vase importate, în special amforele romane, caracteristice acestei perioade. Obiceiul de a pune în mormânt diferite obiecte, legate de viața celor înmormântați aici este asemănător cu cazurile semnalate în aproape toate necropolele din sec. IV d. Chr. de pe cuprinsul țării noastre. La
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zonele învecinate. Toate duc la concluzia existenței unei comunități de oameni cu legături diverse, atât cu zonele imediat învecinate, cât și cu populații mai îndepărtate cu care aveau cel puțin legături comerciale. Unele din obiectele descoperite fac parte din produsele importate, în special din lumea romană, dacă ne referim la amforele de import, obiectele de podoabă, mărgele, fibule, catarame etc. venite din atelierele romane, precum și alte produse specifice unor populații care au creat această nouă cultură materială din sec. IV d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
țări622. Cu toate acestea, Legea prelungirii acordurilor comerciale nu afectase prea mult valoarea în dolari a importurilor americane din România. Valoarea totală anuală, pentru cea mai mare parte a anilor 1950 era de circa 375.000 de dolari, principalele produse importate fiind caviarul, sfecla, penele de gîscă și plantele medicinale 623. America și COCOM Al treilea factor care a provocat România să hărțuiască și mai mult Legația Americană din București era persistența cu care Washingtonul încerca să limiteze comerțul dintre Europa de Vest
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși credința contrară, a repetabilității ei. Sub imperiul acestei dorințe s-au născut neoclasicismele variante impure ale originalului. Observând lipsa acestora de coagulare precum și forța lor redusă în a genera capodopere, se poate pune întrebarea în ce măsură modelul clasic, ca model importat, nu este unul steril? Atât de rodnic și de luminos în plan intern, clasicismul pare a păli în momentul în care este transferat în alte teritorii culturale decât cel francez. Explicația nu este însă legată doar de dimensiunea spațială, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
George, de au ars, dându-i vina de sodomie, auzind că are avuție" (citate după P. G. Samarian). Atentatele la morala publică par să fi fost frecvente. Este probabil o conjunctură specială determinată, pe de o parte, de moravurile libertine importate din Orientul Mijlociu, pe de alta, de o anumită toleranță locală. Sodomia, homosexualitatea sau alte aberații nu erau excepționale. Sodomia, cu mai multe definiții, dar mai mult ca homosexualitatea, când "se împreună neștine cu fiece obraz parte bărbătească", era un obicei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la schimb, fără să facă nici o precizare clară cu privire la direcția în care se va deplasa fiecare produs tranzacționat. Acest lucru însă nu a constituit o scăpare a modelului, autorul arătând că un anumit produs poate parcurge ambele sensuri, fiind deci importat și exportat de către aceeași țară. Fenomenul prezentat se situează într-o contradicție clară cu modelele de comerț ale predecesorilor săi, așa cum scot în evidență și profesorii americani Dennis Appleyard și Alfred Field: "cum poate o țară să aibă un avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în care consumul din bunul realizat pentru export crește pe fondul reducerii consumului din bunul care este importat); d) efect pozitiv al consumului asupra comerțului (punctele dispersate în regiunea III indică o creștere a consumului ambelor bunuri, consumul din bunul importat fiind superior însă celui din bunul realizat pentru export); e) efect pozitiv pronunțat al consumului asupra comerțului (este ilustrat grafic prin punctele situate în regiunea IV, care evidențiază sporirea consumului din bunul importat și micșorarea accentuată a consumului din bunul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a consumului ambelor bunuri, consumul din bunul importat fiind superior însă celui din bunul realizat pentru export); e) efect pozitiv pronunțat al consumului asupra comerțului (este ilustrat grafic prin punctele situate în regiunea IV, care evidențiază sporirea consumului din bunul importat și micșorarea accentuată a consumului din bunul produs pentru export). În realitate însă, impactul determinant al creșterii economice asupra comerțului exterior al unei anumite țări depinde atât de efectele generate în cadrul producției cât și în cadrul consumului. Pentru a sintetiza efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
explicării mutațiilor care au loc în structura schimburilor externe, de-a lungul evoluției fenomenului de creștere economică. Multiplicatorul comerțului exterior, comparativ cu teoria neoclasică, interpretează aportul exporturilor pentru economie prin prisma efectului de antrenare realizat și nu al valorii produselor importate în schimbul acestora. În același timp, un element de noutate apare la Keynes, atunci când acesta consideră că avantajele realizate în urma angrenării în relațiile comerciale internaționale au caracter național, fiind specifice doar anumitor țări și nu tuturor țărilor participante. Multiplicatorul explică sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și a altor măsuri din această categorie. Ideea centrală susținută de acest tip de strategie se referă la faptul că țările în curs de dezvoltare ar trebui inițial să producă pe plan intern bunurile simple de consum care erau anterior importate (stadiul I) și, ulterior, să realizeze în cadrul industriei naționale un număr în creștere de produse manufacturate cu un nivel tehnic superior (stadiul al II-lea), toate acestea sub protecția unor tarife vamale ridicate, a unor contingente de import și a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
substituire a importurilor a fost și este specific țărilor foarte slab dezvoltate și în general tuturor țărilor aflate într-un stadiu incipient al procesului de industrializare. Nivelul protecției este mai redus, deoarece bunurile produse pe plan intern, care erau anterior importate (haine, încălțăminte, bunuri de uz casnic), precum și materiile prime care intră în componența lor (fire și fibre textile, piele, lemn, etc.) sunt adaptate perfect condițiilor din țările în curs de dezvoltare, aflate la începutul procesului de industrializare. Bunurile posibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
plan intern, datorită 25 B. Balassa, The Process of Industrial Development and Alternative Development Strategies, Princeton University, International Finance Section, Essays in International Finance, no. 141, December 1980, pp. 4-11 minereului de fier și cocsului în cea mai mare parte importate, a condus la majorarea costurilor aferente ramurilor industriale care prelucrau oțelul și la o serie de investiții considerabile în industria metalugică. În acest fel, s-a întârziat folosirea ca substituent a aluminiului, deși țara noastră dispunea de resurse importante de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
importante de bauxită. Un alt element reprezentativ pentru țările care au aplicat acest tip de strategie a fost reprezentat de predominanța pieței vânzătorului. În țările socialiste, sistemul de planificare centralizată nu a permis competiția între firmele autohtone sau față de produsele importate, cumpărătorii neputând alege între diferiți producători interni și neavând acces la produsele de import, acest lucru determinând un interes foarte scăzut pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor. În cazul întreprinderilor industriale, aceasta a condus la angajarea întreprinderilor care realizau produse finite și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de dispariția sau limitarea fenomenelor de criză datorate lipsei de valută străină. În plus, chiar în cazul adoptării strategiei de substituire a importurilor, economia de valută este realizată doar pe termen scurt, deoarece înlocuirea produselor finale, care ar fi trebuit importate, cu bunuri similare, dar realizate pe plan intern, necesită importuri de materii prime, de mașini și echipamente, precum și de alte diferite componente. În acest fel, în final, se poate ajunge chiar la o dependență mai puternică față de importuri, comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
grupa de produse chimice, îngrășăminte, cauciuc, aceasta a înregistrat o creștere destul de pronunțată, majorându-și ponderea valorică în deceniile șase, șapte și opt, iar ulterior, datorită dezvoltării industriei chimice autohtone și substituirii treptate de către producția internă a unor produse anterior importate, procentul deținut de aceasta a cunoscut o ușoară scădere (tabelul 3.3), fiind importate în principal produsele deficitare (coloranți organici și sintetici, vopsele, cauciuc sintetic, medicamente, mase plastice și materiale necesare pentru fabricarea lor, etc.). Importurile de bunuri destinate consumului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și în ceea ce privește ponderea deținută în totalul exporturilor, astfel încât, în anul 1989 au ajuns la un procent de doar 6,6%. Simultan cu scăderea ponderii valorice a acestor grupe s-a realizat și o reducere drastică a gamei sortimentale de produse importate, acest fapt demonstrând odată în plus o preocupare foarte limitată a clasei politice pentru ridicarea nivelului de trai al populației sau măcar pentru menținerea lui în cadrul unor standarde relativ decente 12. În concluzie, având în vedere aceste elemente, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]