753 matches
-
Navajo. Munca de cercetare constă în explicitarea posibilelor și imposibilelor care fundamentează o lume. În fața unei societăți sau a unei civilizații, cercetătorul trebuie să se întrebe: și dacă acest posibil sau imposibil constitutiv al lumii studiate s-ar inversa, (dacă imposibilul identificat s-ar transforma într-un posibil) ce s-ar întîmpla cu lumea respectivă? Kogii care ar hotărî că, pentru a extrage cărbune, scobirea pămîntului este posibilă, ar mai fi ei Kogi? E un demers care cere din partea cercetătorului multă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ci să mîngîiem/ evidențe 45." Neputînd percepe singularitatea unei lumi din interiorul ei, e nevoie să practicăm "un ocol antropologic". Cum doar principiul diferenței ne apropie de propria lume, demersul constă în a o contrasta cu alte lumi. Astfel, perceperea imposibilului navajo înseamnă să ne dăm seama, să descoperim că, în lumea noastră, este imposibil să nu gîndim în termeni de artă, să nu distingem ceea ce alte lumi nu pot distinge, spre exemplu, arta de medicină. A ne îndepărta de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pentru care un grup uman (organizat, civilizat) fără șefi, fără servitute voluntară este imposibil, de neconceput pe pămînt. Cine suntem? Dacă vrem să răspundem cu sinceritate, trebuie să acceptăm reacția de uluire pe care un Nuer ar avea-o în fața imposibilului nostru. Acest "Negru înapoiat" ne-ar putea spune cu îndreptățire: "Cireadă de vaci!" Barcelona, decembrie 1936: "Chelnerii din cafenea, vînzătorii vă priveau direct în ochi și se comportau ca egalii voștri. Frazele servile sau, pentru moment, doar ceremonioase dispăruseră." Ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
dizolve lumea. Punînd în contrast lumea noastră cu lumea Guayaki și Nuer, am descoperit și faptul că limbajul nostru este cel al unei lumi cefale. Pentru noi, un ansamblu uman organizat care nu este condus (fără șefi) reprezintă un asemenea imposibil, încît nu avem cuvintele și expresiile adecvate pentru a vorbi despre asta. Limbajul nostru conține posibilele și imposibilele noastre. Limbajul este cel care face să transpară singularitatea lumii noastre. Suntem atenți, ascultăm noi ce ne spune limbajul? LUMI FĂRĂ CULTUL
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în stare să pricepem ca să folosim propriul limbaj relația dintre lipsuri și libertate: Avem tendința să gîndim că popoarele de vînători-culegători sunt sărace pentru că nu posedă nimic; ar fi mai potrivit să gîndim că, pentru același motiv, sunt liberi 61." Imposibilul specific acestei lumi se precizează cu claritate în reacția pe care "sălbaticii" au avut-o față de uneltele Albilor. Ca să vorbim precum economiștii, în ce fel s-au folosit de creșterea productivității datorată progresului tehnic (înlocuirea, de exemplu, a unor unelte
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este ireal să vorbești de economie în cazul primelor societăți. Dar nici unul nu merge pînă la capăt. Cei doi cercetători ajung la o idee care, chiar și pentru spirite precum ale lor, atente să se elibereze de etnocentrism, este un imposibil. Există însă, în lucrările lor, suficiente argumente pentru a ne susține propria ipoteză, a treia: în istoria umanității au existat lumi civilizate "aneconomice". Ceea ce omul modern numește economie (chiar în sensul cel mai larg pe care i-l dă Polanyi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de "societate anti-economică", de "societate de refuz al economiei", de "societate împotriva economiei". Surpiza și neîncrederea pe care le suscită ideea de lume "aneconomică", reacțiile ironice și agresive pe care le provoacă vorbesc despre forța pe care o deține acest imposibil al omului modern. Să rezumăm. Există lumi acefale și "aneconomice". Absența șefilor (a raportului conducător/ condus) și absența "realității econo-mice" sunt indisociabile. Aceste lumi au fost primele, și din păcate poate ultimele, fără sărăcie. Lumi de abundență și timp liber
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
face despre sine însuși. Ideea mea de democrație este mai cuprinzătoare decît dêmokratia ateniană, își spune omul modern. Și pentru mine este imposibil ca cetățenii să nu fie toți egali în fața legii. Dar, pentru mine, sclavia e un scandal, un imposibil. Pentru mine este imposibil ca femeia să nu fie un cetățean, insistă el. "O țară va fi considerată "democratică" dacă acordă poporului dreptul de a-și alege propriul guvern prin alegeri periodice multipartinice, prin vot secret, pe baza sufragiului universal
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cu blîndețe de ciorchinii de vînzători ambulanți), întorcînd privirea spre stînga, înțelegi de ce niște oameni au putut crede că ceea ce li se oferea privirii nu era făcut de mînă de om. Este imposibil să nu întrevezi, măcar pentru o clipă, imposibilul acestei lumi. Teotihuacán, cetatea zeilor. A patra etapă a periplului nostru este consacrată unei lumi pe care lumea creștină a ras-o de pe fața pămîntului. După victoria totală a lui Hernan Cortes asupra imperiului aztec (1521), călugări veniți din Spania
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
pentru asta e nevoie de exterminare; pentru ceilalți, este imposibil să nu facă cît mai mulți prizonieri de sacrificat. Pînă să se adapteze din punct de vedere militar, pentru azteci e deja prea tîrziu. Cu atît mai mult cu cît imposibilul care îi face să tolereze nesupunerea republicii Tlaxcala nu puteau, evident, să o prevadă îi ajută în mod considerabil pe invadatori: chiar egali fiind, fără concursul a zeci de mii de indieni tlaxcalteci, ar fi fost imposibil ca mica armată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și la teoria lui Darwin) ca universul, natura, omul să nu fie fenomene naturale. Pentru cele două lumi, este imposibil ca lumea să nu se oprească la momentul respectiv în urma unei mari catastrofe. Dar este imposibil pentru omul modern ca imposibilul său să fie comparat cu cel a aztecilor, căci este imposibil ca bagajul său de cunoștințe să nu fie de ordin superior. Aztecii cred, omul modern știe. Aztecii sunt prizonieri ai miturilor, pe el îl luminează cunoașterea științifică: se sprijină
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și astrelor. E vorba însă de fenomene cu mare grad de improbabilitate, insistă oamenii de știință: Putem dormi liniștiți sub un cer plin de amenințări? Statisticile arată că da97." Unul din reflexele spiritului modern este de a transforma improbabilul în imposibil. Un eveniment chiar foarte improbabil fiind un eveniment posibil, ar trebui să admitem că această credință a aztecilor și, deci, angoasa lor sunt mai aproape de ceea ce noi numim adevăr științific decît siguranța noastră calculată. Imposibil ca omul să stăpînească lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ale regimurilor totalitare, scrie Hannah Arendt, servesc drept laboratoare în care principiul fundamental al totalitarismului totul este posibil e validat 99." O lume care-și creează tot timpul și mai multe posibile e o lume barbară. Un nou eroism, dedicat imposibilului, nu e oare o necesitate adîncă? De ce anume ne este teamă, care sunt spaimele specific moderne? Omul modern nu se teme nici de Dumnezeu, nici de Diavol, nici de forțe magice, nici de vreo lume de dincolo. Îi este teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nebune, periculoase. Lumea modernă se crede, ca și celelalte, de neînlocuit. Imposibil să nu fie fructul unei evoluții îndelungate, ultima etapă a înaintării haotice a umanității către progres. Cel care susține, cu mare doză de convingere dar și cu naivitate, imposibilul care fundamentează lumea modernă este Francis Fukuyama. Monarhia e de multă vreme depășită, fascismul a fost nimicit, comunismul s-a discreditat, numărul dictaturilor de pe planetă e în scădere; cum dorința de libertate și de prosperitate economică e în creștere, "democrația
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că pericolul e pur și simplu posibil și, în consecință, trebuie făcut totul ca el să devină pur și simplu imposibil? A fi responsabil nu înseamnă să ai curajul să oprești totul, adesea singurul mod de a transforma improbabilul în imposibil? Viziunea lumii în termenii de posibile-imposibile nu e modernă. CE FACE CERCETĂTORUL STUDIIND POSIBILELE ȘI IMPOSIBILELE OAMENILOR? Lucrările celor doi istorici americani la care ne-am oprit deschid perspective noi. Ei ne schimbă relația cu realitatea (istorică), cu libertatea și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de a construi, numai cel care construiește în momentul în care construiește 140." Folosind argumentul numit "dominatorul", Diodor din Cronos încearcă să demonstreze caracterul contradictoriu al ideii de posibil: un posibil care n-ar deveni niciodată real ar fi un imposibil. Tot ce este posibil poate să nu fie în acțiune. Deci, ceea ce e doar posibil poate să fie sau să nu fie; și, în acest fel, un același lucru poate să fie sau să nu fie141." Aristotel (385-322 î.Hr.) se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
puțin iritată: "Dar ce-ai vrea să fie?" Gust și eu: "Cîteodată e porto." Gustă și ea din nou și se uită la mine ciudat... Pentru ea, în Normandia, este imposibil ca în pahare să fie altceva decît calvados; un imposibil întărit de culoarea licorii, de aperitivul servit la primărie în ajun, de sentimentul că organizatorii și instituțiile regionale se străduiesc să promoveze specificul ținutului normand pe lîngă participanții la congres. Poate că dacă n-aș fi întrebat nimic, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
adevărați" australieni. Scopul era așa de bine atins, încît ieșiți de pe poarta acestor școli, aborigenilor li se făcea frică dacă întîlneau pentru prima oară pe stradă un aborigen "sălbatic". Pentru ei, transformați în australieni "obișnuiți", aborigenii întîlniți erau niște "negri". Imposibilul implicit care le era transmis prin educație imposibil să nu fiți și voi niște australieni obișnuiți, adică "albi" le crea realitatea fizică: cînd se aflau între ei sau privindu-se în oglindă, nu se mai vedeau "negri". Dezbaterea asupra realității
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
total am putea spune: e în același timp economic, politic, psihologic, etic, estetic etc. Nu e nici rațional, nici irațional, este existențial: pune stăpînire pe spiritul, inima, sufletul nostru. E totdeauna personal și colectiv: oricare ar fi el, posibilul meu, imposibilul meu include o serie de posibile și imposibile pe care eu le atribui altora. Ea pune în joc în aceeași măsură trecutul, prezentul și viitorul meu. Posibilele noastre, imposibile noastre sunt lumea noastră. Evidențele, prejudecățile, presupunerile, preconceptele noastre: ele preced
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în cauză este un eveniment care aparține lumii (e posibil ca în fiecare dimineață să întîrzii din cauza unui ambuteiaj); ideea de posibil pe care o propunem include noțiunile de "a fi potențial" și "a fi contingent" ale lui Aristotel. b) imposibilul: evenimentul respectiv este exclus din lumea în cauză (pentru omul modern, o lume fără șefi este imposibilă). c) non-imposibilul: pentru lumea în cauză, este un eveniment care nu poate să nu se producă în lume; e un eveniment sigur (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
noi ceva la care nu ai cum să nu te supui, suntem prizonierii posibilelor și imposibilelor noastre, atîta vreme cît nu ne dăm seama că e vorba de povești pe care le spunem. Ce este un posibil, ce este un imposibil? O manifestare a libertății umane. De unde vin posibilele și imposibilele noastre? A pune o asemenea întrebare înseamnă a întreba de unde vine libertatea. APARATUL NEUROFIZIOLOGIC ȘI FACULTATEA DE A CREA LUMI Ce este această facultate creatoare de posibile și imposibile, de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ce se sprijină lumea noastră? Pe nimic altceva decît pe ea însăși, pe un imposibil: ne condamnăm singuri la această lume, hotărînd, fără să ne dăm seama, în fiecare dimineață cînd ne trezim, că este imposibil să schimbăm lumea. Este imposibilul despre care vrea, mai ales, să vorbească cu ceilalți. Ce propune el? Un alt imposibil: este imposibil ca o lume diferită o lume de ființe egale, mai fraternă și mai solidară, mai primitoare și mai nuanțată, mai demnă și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
data aceasta nu aveam nici cea mai mică idee de răspuns. Aceeași tăcere, aceeași așteptare. Răspunsul: "Să ne schimbăm locul." [...] Pentru lumea Kogi e de neconceput să faci găuri (tuneluri pentru trenuri, galerii de metrou) care rănesc Pămîntul-Mamă. Descoperind acest imposibil Kogi, răsare cu și mai mare intensitate unul din imposibilele noastre esențiale, una din evidențele orbitoare: cu prețul scobirii neîncetate a munților și al scurmării pămîntului, este imposibil ca noi, oamenii moderni, să nu căutăm să călătorim tot timpul mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reprezintă adevăratul sublim, care rezultă din combinația plăcerii și a suferinței), în timp ce "postmodernul ar fi ceea ce în modern invocă imprezentabilul în prezentarea însăși; ceea ce se refuză consolării formelor bune, consensului unui gust care ar permite resimțirea în comun a nostalgiei imposibilului; ceea ce se preocupă de prezentări noi, nu pentru a se bucura de ele, ci pentru a face să se simtă mai bine faptul că există imprezentabil"216. Lyotard include "mărturisirea" imprezentabilului în "războiul" pe care îl declară totalității, nostalgiei unității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura modernă", sau, introducându-l pe Nietzsche în interpretările sale, "Baudrillard a făcut imposibilul. Într-o inversare a efectelor cu lumina fulgerului, a reușit să radicalizeze Capitalul, și să-l facă pe Marx încă mai periculos. Și a reușit acest lucru prin intermediul simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]