1,309 matches
-
face o constatare interesantă: asistând la ceremonia noilor laureați ai școlilor de medicină mai sus amintite, a observat că versiunea jurământului lui Hypocrate, recitat de ei, era schimbată, iar cu trecerea anilor prescrierile etice erau prezentate tot mai vag și imprecis. A doua expresie a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu vom trece nici prin câmpii, nici prin vii, și nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal fără să ne abatem la dreapta sau la stânga, până vom traversa ținutul tău» (Num 20,17). Această ipostază imprecisă, bazată pe păstrarea unei poziții de mijloc, ar trebui să-i permită vieții consacrate să promoveze un dialog fructuos, ce necesită capacitatea și voința de a nu se identifica în mod prea precis, acceptând o funcție mediatoare într-un du-te-vino
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
unei fierturi de tartaca, ucenicele se despuiaseră, chicotind. Își frecau, unele altora, lăcrițele pântecelor, c-un unguent obținut din sânge de dihor, inimă de prunc, bale de la gura unui spânzurat. Apoi, sclipind cu totul de această unsoare, țopăiau, cu salturile imprecise ale unor crupe nemaibătătorite, cam de mult, de bărbat, până se izbeau de căpriorii șopronului și cădeau înapoi pe spate, pe dușumea, hlizindu-se și, neajutorate precum niște gândaci, printre ligheonele cu măruntaie de liliac, furnici roșii, părți genitale de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în așa fel încît Cocondy să prindă prilejul de a se rostogoli, de vreo trei ori, peste cap, redevenind făptura care nu i se agăța înainte de gât, retransformîndu-se în persoana cât de cât agreabilă. Până la urmă dibuiră cheia, săltând siluete imprecise și pipăind, cu migală, sub unul dintre cazanele cu rufe. Prima cameră din periplul lor era dormitorul și Pinky, decent, se feri s-o privească. Dar și a doua cameră era tot dormitorul, fiindcă aici sfârâiau și se întorceau mulțumite
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ultimul strai de civilizație, s-ar fi încumetat s-o rostească în public. Madam Nicolici trase aer în plămînși o rosti. Aceeași doamnă reinvocă expedierea acasă a scumpului ei Alcibiade Adrian Nicolici. La timpul potrivit, Sinistratul mișcă o dată, iute și imprecis, din craniu. Se forță să-și închipuie că este întrebat dacă o antipatizează sau nu, pe doamna Sapiența Celenterache. Da, o antipatizează absolut, își imagină el că împărtășește o destăinuire jenantă. Da, și își mai clătină o dată țeasta. La ora
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care se dinamitase el o dată într-o crîșmă: "Am lăsat puțin lebăr în viața ta". 24 000 de metri mai jos, la sol, în perimetrul pitoresc și imprecis delimitat al cartierului Oltenița, zburda, de asemenea, de capul ei, nestingherită, o neprețuită coală de hârtie, ce, la decolare, se prelinsese parcă dintre cutele cămășoiului Sinistratului, fără a fi băgată de nimeni în seamă, chiar cu puțin înainte ca liceeanul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
partenerilor de la un moment la altul. Eros este dușmanul repetiției iar repetiția este inamica lui Eros. Experiența o dovedește. Rostul teoriei este să tragă concluzia. Dar nici o societate, nici o cultură nu s-ar putea stabili pe o bază atît de imprecisă, în voia umorilor și fluctuațiilor amoroase ale membrilor ei. Multe societăți s-au întemeiat deja, altele sînt în continuă facere. Fapt posibil doar în măsura în care ele au fost capabile să inventeze metode de a deturna oamenii de la satisfacerea imediată a pornirilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
19, pe care jurisprudența l-a caracterizat mișcare transfrontalieră de "flux și reflux" de valori, servicii sau bunuri 20 sau prin faptul că el "se leagă la norme juridice emanând de la mai multe state"21. Atari calificări sunt considerate destul de imprecise, nedisipând incertitudinile, mai ales în privința criteriului economic, expresiile "afectează", "interesează", "pune în joc", "pune în cauză" fiind lipsite de valoare explicativă 22; acest criteriu permite de a beneficia de regimul mai liberal al contractului internațional, chiar operațiuni care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de cel de "etnie". Multe dintre naționalismele civice 47 sunt de același tip. Deși într-o anumită perioadă de timp s-a considerat că din rațiuni diferite, conceptul de identitate personală care are clare similitudini cu identitatea națională ar fi imprecis, vag și incorect, după anii 1990 s-a observat o revenire în forță a interesului față de o apropiere între cele două forme, respectiv identitatea personală și identitatea națională. S-a apreciat astfel că identitatea națională dobândește unele particularități specifice față de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că tranziția postcomunistă sau postsocialistă are ca nucleu dubla reformă, anume realizarea economiei cu piață concurențială (sub o anumită formă a acesteia) și instaurarea democrației. La prima vedere, un concept difuz precum tranziția este explicat printr-un alt concept la fel de imprecis, anume reforma. Se ridică, în consecință, o serie de întrebări referitoare la ce este reforma postcomunistă, care sunt determinările sale esențiale, dacă este ea un proces unitar cu desfășurare uni sau multiformă. Răspunsul succint, condensat, pornește de la ipoteza că în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Analysis - Cases, vol. III, John Wiley & Sons, New York, 1995. footnote>: lipsa unor informații complete, precise, corecte referitoare la sistemul analizat și diagnosticat; inexistența unei echipe de analiști policalificați și/sau specializați pe domeniile ADSE; existența unor obiective/scopuri neclare sau imprecis formulate privind sistemul analizat; apariția unor responsabilități conflictuale ale celor implicați în activitatea sistemului; inerția sau rezistența la schimbare a factorilor de decizie; complexitatea problemelor și a situațiilor din sistem, care fac obiectul ADSE. Toate aceste restricții existente în mod
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
problema este falsă, dacă nu cumva ea este trivială sau, dimpotrivă, dacă ea are în mod cert o soluție, eventual optimă. Obiectivele decidenților Identificarea obiectivelor decidentului este un moment important al demarării ADS. Obiectivele/scopurile pot fi calitative, în general imprecis definite și cantitative, măsurate cu mai multă exactitate. Obiectivele/scopurile pot fi ierarhizate pe termen scurt și lung, conform sistemului preferențial al decidentului. Ele pot fi modificate relativ ușor în timp și de aceea două probleme importante sunt actualizarea și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
2.2.6. Formularea problemelor în ADS Analistul de sistem, angrenat în activitatea de ADS, se confruntă în mod evident nu cu o problemă bine definită din realitatea investigată, ci mai bine-zis cu un ansamblu de situații-problemă, de nenumărate ori imprecis descrise sau delimitate în mediul lor. Analistul percepe această stare și conștientizează faptul că este necesar să fie întreprins ceva, să fie schimbat ceva, în sensul eficientizării sistemului. Analistul trebuie să investigheze situația în ansamblul ei, să identifice subsistemele conexe
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
costurilor, a eficacității și a tuturor celorlalte rezultate posibile. Problemele de tip „hard” sunt cele care pot fi enunțate coerent, structurat, același lucru putându-se afirma și despre mijloacele necesare atingerii obiectivelor dorite. Conținutul unei probleme poate fi de tip „imprecis/soft”, când toate elementele definitorii sunt problematice, multe obiective sunt vag percepute, iar unele variabile, de altfel importante, sunt necuantificabile. Un studiu riguros în ADS va cuprinde ambele tipuri de aspecte, hard și soft. Activitatea de formulare a problemei se
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
definirea obiectivelor și eventuala lor ierarhizare, precum și definirea mediului sistemului. Conform accepției date de Churchman, o entitate care nu poate face obiectul controlului decidentului aparține mediului sistemului. Pentru un sistem de tip „soft” definiția mediului în accepția dată este destul de imprecisă, așa cum sunt de altfel ariile de responsabilitate ale departamentelor/subsistemelor, în raport cu atribuțiile și autoritatea decidentului/managerului, date de prerogativele funcțiilor acestora. Într-o altă accepție, mediul unui sistem de afaceri este definit de setul de obiecte (abstracte sau concrete) aflate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
pielea, gura, nasul, urechea și ochiul. „Vă mângâie sau vă gâdilă?” Densitatea punctelor senzitive în funcție de regiunile corpului Sensibilitățile tactile ilustrează foarte bine cele două fețe ale senzațiilor: latura subiectivă și cea obiectivă. Latura subiectivă ține de descrierile variate, dar deseori imprecise pe care le facem; fiecare dintre noi își amintește de faimoasa distincție făcută de doctorul Knock al lui Jules Romains: „gâdilarea” și „mângâierea”. Cercetările au început la jumătatea secolului al XIX-lea cu o tehnică originală, inventată de Max von
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
metaforic, polisemantic, muzical, ermetic, esențialmente liric” se impune de la sine, Gh. Crăciun elaborează, în spiritul recuperator și integrator al poeticii postmoderne - fără a abuza însă de ultimul termen 189, pe care îl consideră, în egală măsură, restrictiv și, pe alocuri, imprecis - un model propriu, bazat, în linii mari, pe binomurile terminologice denotație-conotație, respectiv tranzitivitate-reflexivitate. Autorul, înainte de a purcede la deconstruirea conceptului tradițional de limbaj poetic, trece în revistă punctele de vedere ale poeticienilor deja amintiți. Dacă „poezia este antiproza” și dacă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se deschide unei serii de conotații care depășesc cu mult ceea ce „denotă” ea, suscitând emoții difuze și complexe. Sunt „emoții crescute pe un câmp de amintiri și sentimente în care senzații de proveniență incertă se împletesc cu noțiuni derivate și imprecise”204. În fața stimulului devenit ambiguu, spiritul începe să divagheze, reacția lui poate fi fluidă, capricioasă, nestatornică, iar contururile precise ale sensului comunicat se pot estompa; cu alte cuvinte, acesta începe să evoce o mulțime de lucruri. Rămâne în afara oricărui dubiu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită În mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a Însoți sau de a Înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; În plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de metode. Se observă că sociologul pomenit mai sus amestecă lucruri foarte diferite: metode propriu-zise (interviul, observația), tipuri de informații (statistici oficiale), genuri de cercetare (cercetarea comparativă) și instrumente de cercetare (chestionarul). Pentru a limpezi puțin limbajul - să recunoaștem, destul de imprecis - folosit în descrierea domeniului metodologic al științelor socioumane, să spunem că vom accepta și practica o distincție între metode, tehnici și instrumente de cercetare. În principiu, această înșiruire a celor trei noțiuni merge de la general spre particular. Metoda este o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unei alte prejudecăți, întrebările factuale ne-ar oferi, de regulă, răspunsuri demne de încredere, pe când cele de opinie ar fi mai curând îndoielnice, de vreme ce realitatea vizată, în primul caz, este una fermă, clară, „pipăibilă”, iar în al doilea, e una imprecisă, necontrolabilă, cu contururi neclare. Aici sunt mai multe probleme avute în vedere. Mai întâi, e vorba de credința că întrebările factuale ar fi însoțite de mai puține erori decât cele de opinie, pentru că respondentul se poate raporta în mod clar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca administrator” etc. E greu, în final, de imaginat sisteme de categorii prin care să se clasifice în mod coerent multele aprecieri de această factură, aprecieri care sunt de așteptat ori de câte ori o întrebare îmbracă o formă atât de generală, de imprecisă precum cea ilustrată mai sus. În astfel de situații, o scală de tipul: „foarte bună”, „bună” etc. impune tuturor o apreciere în aceiași termeni și, chiar dacă nu vom ști niciodată ce se ascunde în mintea celor care au ales o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
binele lui” și „a manipula” nu este deloc fermă. Mai mult, același gen de discursuri și acțiuni sunt etichetate când ca „manipulare”, când, de pildă, ca „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Totuși, oricât de imprecis ar fi conceptul de manipulare, a vorbi, la modul propriu, de manipularea oamenilor (sau a „opiniei publice”) prin sondaje presupune mai mult decât influențarea opiniilor și comportamentelor acestora; înseamnă cel puțin următoarele trei elemente: (i) cel care o realizează o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și smalțurile Extremului Orient. Proza (Călătorie În Africa) relatează despre o lume total inedită pentru cititorul român. CÎteva imagini, golite de materie, trec și În poezie. Reveria le purifică și abstractizează. Obiectul poetic romantic se manifestă cu precădere sub formele imprecise ale generalului („il est genre ou concept plus qu’existence” - zice Jean Pierre Richard). Există la Alecsandri o evidentă expansiune a imaginarului În orizontal, o propensiune spre spații largi. Poezia filtrează ceea ce turistul observă. Sau poezia selectează ceea ce autorul descoperă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]