719 matches
-
Mă-ntunec!” Aceeași interiorizare a luminii e vizibilă în creațiile Din valurile vremii..., Peste vârfuri, Veneția, Sonete, De câte ori iubito... . Propensiunea spre lumină a lui Eminescu nu e de origine neoplatoniciană, nu e de origine romantică și cu atât mai puțin impresionistă, ci e de sorginte românească, e o constantă a ethosului românesc, o vocație transmisă genetic, o calitate „etnopsihologică”, deși Eminescu lasă impresia tulburătoare că prefigurează aventura solară a impresionistului Claude Monet, atunci când spune „Nimic etern în tremurul sclipirii”. Balada Miorița
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este amplasat pe malul stâng ale Senei, fiind un edificiu impresionant în stilul Beaux-Arts, construit între 1898 și 1900. Muzeul expune opere ale artiștilor francezi din perioada 1848 - 1915 (picturi, sculpturi, obiecte de mobilier, fotografii etc). Remarcabile sunt capodoperele pictorilor impresioniști sau postimpresioniști: Van Gough, Gauguin, Monet Renoir etc. Tour Eiffel este cert simbolul Parisului și al Franței în ansamblu, fiind una dintre cele mai recunoscute structuri de pe Glob. De la construcția sa (în 1889) Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 159
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nivelul celei din Politica duplicității. Această carte nu ne redă doar o istorie pe care tindem să o ignorăm, dar și percepția clară a valorii combinației cercetărilor cantitative și calitative, valoare care nu poate să fie substituită niciodată de eseuri impresioniste despre societate, nici de memorialistica pură, nici de cercetări cantitativist-destrupate. Acestea au rolul lor, dar nu sunt prin ele însele genitoare de politici sociale, pe când o lucrare ca cea a lui Gail Kligman, categoric da. Sfera Politicii, nr. 62/1998
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
vă doriți?”. Prestigiul de care se bucură în România cercetările sociologice este încă mic, eventual reductibil la sondajele de opinie în privința preferințelor electorale. Așa se face că, în loc să ne uităm cel puțin statistic la situația femeilor, preferăm să debităm enunțuri impresioniste despre cum ni se pare nouă că stau lucrurile. Dacă vom coborî în lumea prozaică a statisticilor, ne va sări în ochi evidența: cea mai săracă dintre categoriile sărace din România este cea a femeilor, mai ales a celor care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
limită. Marie Charlet și Myriam Hayem Pierre La Mure, Moulin Rouge Romanul Moulin Rouge al lui Pierre La Mure reconstituie lumea artistică a Parisului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioadă numită La Belle Epoque, de afirmare scandaloasă a avangardei impresioniste din care făceau parte: Edgar Degas, Pissaro, Van Gogh, Henri Rousseau, Georges Seurat, Paul Cézanne ș.a. Personajul central este contele Henri de Toulouse Lautrec (1864-1901), desenator, pictor și litograf celebru care, din cauza unor accidente suferite la paisprezece ani, și-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280 Exerciții / 281 Capitolul 7. Coerența textului / 285 7.1. Probleme de tipologie / 287 7.2. Eterogenitatea textului / 290 7.3. O organizare ierarhizată / 293 7.4. Paragrafe / 297 7
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
face referire la cer și lună decât dacă provoacă o anumită impresie asupra subiectului. De aceea, într-un enunț de genul O lună galbenă urca pe cer, avem tendința să îi conferim adjectivului galbenă o valoare non-clasificatoare. 6.7. Efectele impresioniste Scriitorii de la sfârșitul secolului al XIX-lea au apreciat mai ales procedeul care constă în a asocia un articol nehotărât cu un termen care intră, de regulă, în întrebuințări compacte (prospețime, tremurat...) și care provoacă un efect non-clasificator. În felul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dat pentru textele ulterioare. În fraza următoare din Prizoniera, în care Proust descrie opera muzicianului Vinteuil: Fără îndoială roșiatica partitură muzicală era complet diferită de alba sonată... . cele două adjective par să fie corect plasate. Roșiatic nu este un adjectiv impresionist, el este un adjectiv de culoare a cărui poziționare presupune, în mod normal, o formă de redundanță semantică alături de substantiv. Nici redundanța lui alb alături de sonată nu este mai potrivită. Dacă eliminăm ideea de a transcede, deloc pertinentă în cazul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
francezi. Dacă e să revenim însă la teologie, l-aș plasa ca teolog, desigur nu ca teolog profesionist, creator de sisteme, pentru că el nu era așa ceva... A.S.: Nici măcar în critica literară... R.D.M.: Da, el refuza sistemul, făcând și o critică impresionistă, dar până la urmă o critică sinceră, creștină. Ca teolog, l-aș plasa în vecinătatea unor mari teologi francezi ortodocși ai secolului XX. Mă gândesc la Paul Evdokimov sau Oliver Clément. A.S.: Așadar teologi laici... R.D.M.: Da. A.S.: Crezul ortodox, mi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
incisivă frecvent în detalii. O proză care, prin varietatea caleidoscopică a imaginilor, notația rapidă, refuzul finisării, asociază realismului ei spontan un impresionism avant la lettre. (E. Lovinescu, referindu-se la Negru pe alb, îl numea pe C. Negruzzi „un scriitor impresionist“.) O deschidere largă spre tabloul social al epocii este proprie, în același timp, literaturii dramatice. Năzuința primilor dramaturgi de a lăsa mărturie asupra vremii în care trăiau se face simțită în permanență, și nu întâmplător întâia scriere notabilă se intitulează
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tăceri, empireu, rai, aur, infinit (câteodată: peruzele) etc, etc, etc."132 Suprarealismul ("mitul subconștientului revelat") este refuzat și de data aceasta la fel și poezia lirismul personal ("cultul eului") sau "euforiile de sentiment". Se resping toate excesele "dadaiste, simboliste, expresioniste, impresioniste, autohtoniste, etc, etc. încăpute cu generozitate în ceaunul liric național"133. Pe lângă limbajul dinamitard al articolului, se observă trimiterea voalată la poezia gândiristă pusă în rând cu experimentele de avangardă. Poeziei "morbide, extravagante", Geo Dumitrescu îi opune revenirea la realism
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-lea, care include lucrări clasice ale acestei forme precum "In Cold Blood 7" de Truman Capote sau "Electric Kool-Aid Acid Test8" al lui Tom Woll. Criticii au observat foarte repede că nu era nimic nou în acest jurnalism de factură impresionistă. Nu e mai puțin adevărat că noul jurnalism cunoscut fie ca literatură nonficțională fie ca jurnalism literar a atras o mulțime de opinii critice. Ceea ce savanții descopereau era că, indiferent de cum era denumită forma de expresie, ea era prost definită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai pentru că lumea este indeterminată dar chiar și pentru că subiectivitatea sau amintirile impresioniste despre lume trebuie să fie în alegerea lor subiectivă indeterminate. Așa cum nota Donald Pizer, "în Crumbling Idols Garland folosește termenii de impresionism și de veritism interșanjabil" (Realism and Naturalism 93). Deci adevărul veritismului este legat de subiectivitatea impresiei. În articolul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fie asemănător cu jurnalismul de senzație. Mai mult, jurnalismul literar narativ are dezavantajul că a apărut abia în perioada de după Războiul Civil, iar în sfera cercetărilor a intrat foarte de curând, fiind în bună parte ignorat de cercetători până în perioada impresionistă a noului jurnalism din anii '60. Așa că orice considerație în privința lui are loc în umbra substanțial masivă a cercetărilor cuprinzătoare despre presa de senzație și cea de investigație. În consecință, dacă vrem ca jurnalismul literar narativ să nu fie interpretat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.366]. "C'était une sauvagesse adorable, une fille barbare et voluptueuse, à peine cachée dans une vapeur blanche, dans un pan de brume marine, où tout son corps se devinait" [idem]. Transparență costumului care profilează distinct corpul sugerează pânzele impresioniste. 250 "Et rien n'était d'une gaieté plus clăire que ce carnaval de gamins, ces bouts d'hommes et de femmes qui mélangeaient là, dans un monde en raccourci, leș modes de tous leș peuples, leș fantaisies du român
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ailleurs, leș deux premières fois, elle était aussi en amazone, costume qui lui donnait une liberté de garçon, et dont la longue jupe devait lui sembler une protection suffisante" [ibidem, p.135-136]. 398 Culorile în vogă sunt cele ale pânzelor impresioniste (în special movul) și dau femeilor un aer visător și melancolic. Culorile hainelor au o putere structurantă, fie că fiecare personaj este orchestrat, pe parcursul tuturor aparițiilor, de o culoare, ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sorte de saveur de son lever, l'impression matérielle et chaude du lit quitté et de la chambre parfumée!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.248]. Olivier Bertin, autorul lucrărilor cu subiecte clasice cum ar fi Cléopatre, Jocaste, pictează în nuanțele impresioniste ale modei. "La mode dans un ville où cette déesse est și inconstante (...). A Paris, leș personnes qui suivent exactement leș modes șont extrêmement occupées; elle n'ont pas un moment de la journée à perdre: toilette du lever, toilette du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fiind ,,Dansul" (1912), cu tema hora dansatorilor, în care predomină gesturile curbilinii, accentuate și ample realizate cu brațele și cu picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi tablourile 69), unde pictorul descoperă mișcările simple și ritualizate ale călcătoreselor și femeilor care se piaptănă sau se spală într-un lighean ca fiind deosebit de armonioase, grandioase și expresive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
balerine) și de atmosfera sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile de tandrețe sunt aproape identic redate în cele două tablouri care redau lumi diferite (societatea măruntă și cea burgheză). În istoria artei, Renoir este cunoscut pentru lunga și strălucitoarea producție de portrete, în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exprimării opiniei și judecății de valoare cu privire la practica artistică asistăm la o abandonare a pretențiilor evaluative ale esteticii în favoarea unor poziții descriptive și interpretative. Tipurile de critici dominante, cea tehnică, așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât cu descrierea proprietăților artistice și experienței estetice, cât și cu interpretarea, respectiv comprehensiunea și explicarea acestora. Tocmai în acest context teoretic se poate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea relației stabilite între critic și publicul său119. În raport cu construcția și întrebuințarea teoriei și practicii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o sensibilitate aparte pentru identificarea semnificațiilor și cunoștințe specializate. Descrierea apreciativă stă la baza evaluării implicite, având conexiuni directe mai curând cu retorica decât cu logica. Abordarea sistematică a criticii de artă, în ideea de a studia arta dincolo de discursul impresionist și intimist al criticii apreciative, a dus la apariția criticii analitice. Acest gen de critică presupunea organizarea termenilor, propozițiilor și argumentelor care serveau la construirea discursului asupra naturii obiectelor vizate și asupra intențiilor și circumstanțelor în virtutea cărora a acționat autorul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-ului... La Mike Oldfield am admirat de la bun început chitara. Un sunet unic, nu interesează cum obținut, ce dă senzația de puritate, de lumini septentrionale, de pajiști pustii din Scoția, de ghețuri verzi din Islanda. Folosesc intenționat metafore și sintagme impresioniste, fiindcă orice termeni tehnici, de așa-numită critică de specialitate, n-au nici un rost alături de partituri atât de bine făcute, încât a vorbi „tehnic“ este redundant. Inspirația, frumusețea, melodicitatea pasajelor - a foarte multor pasaje, este bine să precizez - țin de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
de pe carduri, care i-au făcut pe retailer-i să-și frece mâinile, ne arată că există, orice s-ar spune, o clasă de mijloc autohtonă. Că există un capitalism românesc - și încă unul deloc acefal, așa cum ni-l prezintă analiști impresioniști și gazetari puțin prea amari. SECRETUL ADRIANEI Daruri multe Adriana BABEȚI Am avut dreptate! Am avut dreptate! Anul s-a încheiat cu bine, chiar minunat, și 2008 a început la fel de frumos. Ca să mă credeți pe cuvânt, aș spicui câteva întâmplări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]