1,869 matches
-
la numele de Cara răspunse repezit: - Orice, nu contează... Ochii îi erau ațintiți la cântăreți și era atât de atentă încât răspunse mecanic, fără să discearnă, fără să se poată concentra și la altceva decât la scena aceea mică și improvizată. - O cafea?, insistă partenerul ei. Cara ridică în sfârșit privirea către gazdă, zâmbi și spuse: - Nu. Nu vreau o cafea. Vreau un whisky dublu cu gheață. Trebuie să bem în seara asta, Mitch, nu-i așa? Și-l privi galeș
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
paznicii clădirii mai bântuiau prin zonă. A doua zi aveau ședință cu boss-ul, cel care preluase instituția. Dorea să lase toate actele in ordine perfectă. Resimțea presiunea. Ziua a fost încărcată și agitată. Își strânse părul într-un coc improvizat prins cu creionul. Se încălță în grabă și iși luă geanta pe umăr. Încăperea cu geamuri mari oferea tabloul unui oraș strălucind de luminile multicolore ale zgârie norilor! Se delecta, gândindu-se la o baie relaxantă cu multă spumă. Apăsă
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
de 1-2 kg. (Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării ) [xix]Minciog = mică plasă în formă de coșuleț, prinsă de un băț, folosită pentru scoaterea la suprafață a peștelui prins cu năvodul sau cu undița.( DEX) [xx]Ponton = pod plutitor improvizat (DEX) Referință Bibliografică: aventuri in delta dunarii / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
care nu-i dăduse pace în ultima vreme. Doi. Se instituiseră echipaje de medici îmbrăcați complet în alb care patrulau pe străzi încercând să ofere ajutor celor loviți de boală. Medicamentele moderne dispărând, nu aveau alte remedii decât unele rudimentare, improvizate, cum ar fi fost fierturi sau tincturi din plante. Purtau celebrele „capete de pasăre”, ca în anii din vechime. Însă numărul morților îl depășea cu mult pe cel al celor care putuseră fi salvați. Se făceau gropi comune, unde cadavrele
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
coincidență mai e și asta? Îmi pare bine să te revăd", am rostit, emoționat. "Vrei să servim o cafea?". "Bună... Ce surpriză! Da, desigur...", îmi răspunse, ușor încurcată. Așezați la masă, după ce am comandat două espresso, am început o conversație improvizată. "Și zici că îți place piesa mea?". "E bună... chiar foarte bună. Dar nu mai sunt sigur că vreau să fac parte din ea". "Cum să zic... E într-o continuă transformare. Mereu apar situații noi, alte scenarii posibile...". " Da
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
putem noi să pricepem. Gândurile noastre nu pier... Nici intențiile - și, cu atât mai puțin, faptele. Totul e să le înnobilăm prin iubire. Prin credință adevărată. Prin altruism. Fata cu vioara mă aștepta, după o scurtă reprezentație în fața unui public improvizat. Avea o mică pălărioară de soare, ceea ce o făcea de-a dreptul adorabilă. Am făcut o mică reverență în fața ei, apoi i-am întins aceeași bancnotă simbolică, ridicolă aproape. "Te iubesc mai mult decât orice pe lumea asta... Te ador
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
pustnici ai Sfântului Munte, ceea ce ne-a sporit admirația față de el. Dimineață am plecat spre vârful muntelui, pe poteci înguste. Chilia lui era o mică peșteră aflată la o altitudine de peste 1.700 metri, lărgită și închisă cu câteva materiale improvizate (o tablă, câteva scânduri legate între ele cu sârmă). Dar în interior erau rafturi tixite cu cărți - cred că avea peste 1.500 de cărți, reviste, broșuri. Iar în lada care-i ținea loc de pat erau zeci de caiete
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
Impresiile culese m-au determinat să caut o cale de scăpare, ceea ce mă conducea invariabil către scris și studiu. Reușeam de multe ori „să dispar” prin locurile pustii ale unității militare, și acolo în plin ger sau ploaie, sub acoperișuri improvizate, studiam cărți de matematică, de limbi străine, de psihologie sau de filozofie, în special existențială. Era greu să ascund aceste cărți în condițiile în care aveam doar o valiză la dispoziție, dar preferam să renunț la haine sau alte la
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
aici, merită să fie personaj principal într-un text separat. Însă trebuie să menționez că serbările de sfârșit de an aveau loc la teatrul din parc. Acolo, pe scenă, în fața părinților aflați în public, aveau loc mici scenete cu costumații improvizate. Serbarea se termina, evident, cu înmânarea diplomelor. Prin 1971 bunicii mei, prea bătrâni pentru a locui singuri, au vândut casa și s-au mutat la Constanța. De atunci Doru și cu mine n-am mai călcat prin Turnu. De câțiva
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
în viața mea, prin clasa a treia primară. Dintr-o întâmplare, doamna mea învățătoare, remarcându-mi vocea la serbările școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat o melodie ardelenească, îmbrăcată într-un costum improvizat, din zona Clujului și acompaniată de doi violoniști de la Conservator. Am obținut trofeul acelui concurs cu genericul „Mlădițe Dobrogene”. A fost surpriza ce mi-a indicat un drum nou! Împreună cu părinții mei care mi-au fost alături la fiecare suflare
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
lui pe pânza neagră volumul lui de ,,Poezii”. Cuvântarea de adio trebuia ținută de Laurian ,în numele prieteniei gazetărești, dar, pentru că n-a venit la timp, cuvântul a fost rostit de Grigore Ventura, prim redactor la ,,Adevărul”. Trecem pe lângă acest disurs improvizat care-i elogia opera, amintind doar frazele: ,,Acel ce zace aici înaintea noastră n-a fost al nimănui, ci al tuturor românilor. Nici noi conservatorii, nici junimiștii, nici liberalii n-au dreptul a revendica pe Eminescu, ca fiind numai al
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el mănâncă struguri din via noastră și eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
expoziții și activități practice, reușind să îmbine tradiția cu inovația, hărnicia cu talentul artistic. Fierăritul, ocupație străveche ce se mai practică încă în sat, este reprezentată de Usar Ion care oferă o lecție vie de potcovit cai într-o fierărie improvizată aidoma celei de acasă, prevăzută cu foale din piele de vițel cam de 4-5 luni, un cuptor în care se pun cărbuni ce sunt aprinși au ajutorul aerului produs de foale, prin activarea unei pedale. Potcoava se ține în foc
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
unelte din gospodărie etc., au fost pitite de noi (eu, mama și surorile) într-o mică încăpere, ca o pivniță, chiar sub sala casei, unde țineau bunicii, de obicei, iarna, cartofii să nu înghețe. Chepengul de la coborârea în această ascunzătoare improvizată ad-hoc a fost mascat oarecum ingenios de mama cu un preș, deasupra căruia am tras una din mașinile de confecționat frânghii, rămasă de la răposatul nostru tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
absolvirii anului școlar, ci mai existau și alte considerente locale, care pe tineri nu prea îi interesau. Valentina, în fruntea grupului de fete zvăpăiate, parfumate, rujate și îmbrăcate în cele mai elegante rochițe ale lor, se grăbeau să ajungă în improvizata sala de dans din incinta căminului cultural. Aflase că vor avea o formație de muzicanți în locul vechiului magnetofon folosit la reuniunile tovărășești. Valentina era curioasă dacă i-a sosit invitatul din satul vecin. Vestea că la Teșila este bal mare
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână și m-a condus într-un spațiu aflat în stuful crescut pe malul bălții, aranjându-mi undița improvizată și sfătuindu-mă să am grijă să nu cad în apă. Apoi s-a întors la munca sa, iar eu am rămas așteptând să prind primul meu pește, lucru ce nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta a fost prima mea încercare de a pescui și prima mea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
trebuie să aibă cineva ca să-și închiză ochii față cu cele potențe, cu mizerii strigătoare la cer? Noi plătim și azi cu greutatea aurului slăbiciunea controlului părinților noștri, da, părinții noștri au fost vinovați, ei au permis ca niște financiari improvizați să dispună după plac viitorul generațiilor de azi; da, ei au îngăduit ca niște datorii care expirau pe 10 - 20 ani să se preschimbe în altele superioare și în procent, și în capital, și în durată. Iată limbajul cu care
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
a inclus și pe Kemet în grupul lor, pentru a se familiariza cu familia sa. La Bușteni au staționat undeva lângă grădina zoologică din apropierea vilei scriitorului Cezar PETRESCU. Soția lui Dinu cu o parte din familie au rămas în tabăra improvizată, iar o parte dintre cei mai tineri, în frunte cu Dinu, a plecat să vadă cascada Urlătoare, până la care se spunea că sunt două ore de mers. Au ajuns cu greu la cascadă, dar cu grupul la jumătate ca număr
KEMET, PRIETEN CU NICU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365825_a_367154]
-
joacă. Vorbește cu personaje imaginare, pune întrebări cu ochii plini de curiozitate, aude răspunsuri și nu contenește... Un trecător! S-ar părea că-i va strica jocul fetiței, dar... nu! Ea sare zglobie în calea lui și îi întinde microfonul improvizat: - Cum vă numiți, domnule? Bărbatul se oprește, se uită ghiduș la fetița blonduță cu fața murdară de pământ, desculță, zglobie, cu o expresie serioasă, atât cât putea ea să fie de serioasă la vârsta ei. O ia în brațe, o
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema dacă el mâncastruguri din via noastră și eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
1978, de ziua mea, când colegele au venit pe scări, prin încuneric, până la etajul 9, fiindcă nu se deschisese instalația electrică și nici cea sanitară și am sărbătorit și noi cum am putut: cu mobila în mijlocul casei și cu măsuțe improvizate. Ele mi-au dăruit atunci un ceas cu cuc, pe care mi-l doream, fiindcă mi se părea tare nostim cum pasărea ieșea, din oră-n oră, cucăind vremea. L-am păstrat zeci de ani până s-a stricat, fiindcă
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ... IV. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. IX Prin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]