739 matches
-
lui Freud în SUA, o deplasare susținută de E. Jones. Animarea și răspândirea psihanalizei în America s-a precipitat abia în anii '30, cu deosebire după instalarea nazismului în Germania și pe urmă în Austria, care a acționat asemenea unei Inchiziții necruțătoare. Specialiști din cele mai diferite domenii ale cunoașterii au luat calea pribegiei, au emigrat în SUA. La sfârșitul anului 1933 naziștii au organizat la Berlin un rug, un foc sinistru, unde au fost arse operele unor gânditori de origine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care a fost urmată de comasarea acestui institut cu cel de pedagogie. Lovitura de grație va fi însă dată prin introducerea în mijlocul cercetătorilor a unui Cal Troian, a unei monstruoase înscenări a meditației transcedentale. După un tipic demn de ritualurile Inchiziției, cercetătorii au fost sancționați pentru încercarea lor de a lega viața psihică, din greu încercată de neajunsurile de fiecare zi, de suportul organic și corporal al acesteia, de ceea ce "transcende" în ea și se păstrează neschimbat peste generații. Gestul a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de suport din perspectivă religioasă, teologică. În mod nedrept ea a fost și mai este tendențios desconsiderată și echivalată cu valențele negative și ideologice ale scolasticii, care, la un moment dat, au fost duse la îndeplinire cu mijloacele represive ale Inchiziției. Însemnătatea psihologică a acestei perioade provine însă din altă parte, din faptul că a putut conferi valori sacre interiorizărilor practicate, a celor din ritualul rugăciunii, din ascezele de diferite feluri. A făcut-o prin așezarea stărilor sufletești rezultate pe principalele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
demodate, și publiciști care îi secondau în presă cu un semidoctism agresiv, se grăbeau să acuze Biserica națională de „reacționarism” și „obscurantism” față de progresul social și de luminile științei. Prin reacționarism se înfiera în Apus feudalismul catolic, iar prin obscurantism Inchiziția romană. Mimetismul intelectual nu găsea în istoria ortodoxă nici violente opoziții ecleziastice față de reformele sociale, nici ruguri aprinse pentru frigerea savanților și a filosofilor. Totuși, fantoma conflictului trebuia agitată pentru a pregăti o generație streină de Hristos și dușmănoasă față de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
anticatolic ca J. W. Draper. profesor la Universitatea din New York, care a scris o carte, Les conflits de Ia science et de la religion, ce duhnește din fiece pagină și din fiece rând a ură francmasonică, nestăpânită și foarte puțin științifică, Inchiziția catolică ar fi osândit în intervalul de la 1481 până la 1808 nu mai puțin de 340 000 de persoane, dintre care 200.000 arse pe rug(J. W. Draper, op. cit. p. 149). Cifra ni se pare exagerată, dar ororile inchizitoriale, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
publică și silit să retracteze erezia științifică, ce i se imputa. Cazurile similare sunt numeroase. Filosoful Descartes a avut ambiția să reașeze doctrina catolică pe baze raționale moderne, dar cum sistemul său nu submina catolicismul, ci numai aristotelismul, de groaza Inchiziției s-a retras în Olanda. Din acest adăpost își trimitea forurilor bisericești cărțile, însoțindu-le de umilitoare dedicații și cerșind aprobarea, care n-a venit cât a trăit. Constau oare aceste așa-zise erezii din înfruntarea dogmelor religioase? Nu! Precum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cerșind aprobarea, care n-a venit cât a trăit. Constau oare aceste așa-zise erezii din înfruntarea dogmelor religioase? Nu! Precum se vede clar, ele contrazic dogma științifică și filosofică a aristotelismului. O mare parte din aceste conflicte venite în fața Inchiziției sunt de ordin astronomic. Concepția despre univers a catolicismului medieval e sistemul lui Ptolemeu, care, precum se știe, e un discipol al lui Aristotel. În acest sistem, pământul e o suprafață de formă rotundă; el stă fix în mijlocul unui univers
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o formă a cenzurii, dar ea este cea care o propune și luptă pentru dânsa. Ajutorul celorlalți constă în propagarea ideii și acceptarea acesteia. 2. Cenzura grupului: schimbarea de imagine este datorată unui grup de interese. De exemplu cenzura specifică inchiziției, a revoluțiilor, a curentelor de opinie etc. 3. Cenzura istorică: atunci când nu se cunoaște în mod precis persoana sau grupul de interese nu este cunoscut. Ca exemplu avem majoritatea războaielor: Primul Război Mondial, Războiul de o sută de ani, cel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o erezie și optzeci de preoți ortodocși au fost condamnați la moarte pentru că s-au plâns de violențele unui inchizitor. Un prinț sau un senior, care nu-i urmărea pe ereticii de pe domeniile lui și de a nu-i preda Inchiziției era vinovat de erezie. (...) A intra într-o casă, în care locuia un eretic era dovadă de erezie. A da de pomană unui cerșetor eretic era o crimă de erezie"55. Efectul acestor comportamente este dublu. În primul rând a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teritoriilor din Sudul Franței. Acest război nu s-a finalizat nici în 1244 după masacrul de la Montségur când au fost omorâți toți cei ce se aflau în cetate indiferent de credința lor religioasă, ci a continuat prin urmărirea lor de către inchiziție la mult timp după dispariția oricărei forme politice sau teritoriale coordonate de catari. Ordinele cerșetoare Una dintre caracteristicile fundamentale ale bisericii creștine a fost apostolatul. Prin susținerea învățăturilor lui Hristos din localitate în localitate s-a realizat universalizarea religiei creștine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe rug a lui Giordano Bruno. 17 februarie 1600, Campo dei Fiore. Un rug era pregătit pentru cel mai important, cunoscut, controversat, călător în toate lumile vestului creștin ale sfârșitului de secol al XVI-lea. Nu este prima condamnare a Inchiziției și nici prima ardere pe rug, dar prin încărcătura pe care o are era un simbol pentru toți cei care nu respectă prevederile stabilite la Conciliul Tridentino (de la Trento)1 prin care biserica avea singurul rol în stabilirea adevărurilor și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes și vechea formă reprezentată de către Inchiziție. De remarcat este dialogul dintre Galilei și părintele Belarmin, care refuză să privească prin telescop datorită unor motive ce au drept sursă imaginarul pulsional al epocii: nu privesc prin instrumentul creat de către tine pentru că aș putea fi înșelat, proiectându-se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Conciliul de la Lateran, din 11 noiembrie 1215, Papa Inoncetiu al III-lea a susținut că sursa corupției enoriașilor își are sorgintea chiar în corupția clericilor 5. În aceste condiții s-a considerat că este necesar să se acorde puteri sporite Inchiziției, astfel încât aceasta să fie eficientă. Ea devine prin mărirea puterii, o instituție cu puteri absolute în cadrul luptei împotriva ereziei. Pas cu pas Inchiziția preia din metodele laice de acțiune, eliminând o parte din prevederile dreptului roman, care constituie baza pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că o persoană îți este dușman de moarte și de aceea aceasta nu era o soluție pentru mulți dintre cei acuzați. Un om simplu să fie acuzat era suficient să existe un singur martor credibil, iar dacă ai ajuns în fața Inchiziției acesta nu era greu de găsit. Era foarte ușor să fii acuzat de erezie și era suficient ca cineva neștiut să dea o declarație și prin intrarea în cercul creat de instituție era foarte dificil să ieși de acolo. Au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca cineva neștiut să dea o declarație și prin intrarea în cercul creat de instituție era foarte dificil să ieși de acolo. Au fost cazuri în care cei acuzați au scăpat, dar acestea au fost rare și pur întâmplătoare. Puterea Inchiziției era asigurată nu doar de autoritatea sa, ci și de ambiguitatea acuzațiilor specifice. Era foarte ușor să fii considerat eretic și era suficient ca cineva să te reclame astfel încât să fii acuzat. Se poate spune că oricine putea să intre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de ambiguitatea acuzațiilor specifice. Era foarte ușor să fii considerat eretic și era suficient ca cineva să te reclame astfel încât să fii acuzat. Se poate spune că oricine putea să intre, în cazuri de multe ori bizare, în atenția Inchiziției și să fie acuzat de erezie 7. Inchiziția nu juca doar rolul unei instituții de propagare a dreptei credințe ci devine o instituție de coerciție cu puteri nelimitate. Ea își creează un sistem complex de anchetă și de informare. El
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau constrângerea era folosită pentru a "scoate adevărul la iveală". În cazul în care acuzatul opunea rezistentă era aplicată tortura. Tehnicile de tortură au devenit, odată cu trecerea anilor, din ce în ce mai subtile și mai puternice, astfel că în perioada de apogeu a Inchiziției ele aveau efectul de a scoate "adevărul" de la orice acuzat. 8. Pronunțarea sentinței. În cazul în care pedeapsa era majoră aceasta trebuia pronunțată doar cu acordul episcopului. Aceasta se realiza într-un cadru solemn și urmărea să-i îngrozească pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rug, singurul lucru care îl realiza tribunalul era că i se retrăgea "protecția Bisericii". Pe lângă arderea pe rug se mai practicau și pedepse mai ușoare ca: biciuirea în public, flagelarea, amenzi, confiscarea totală a averii, închisoarea pe viață etc. Instituția Inchiziției a devenit una dintre cele mai puternice și mai temute instrumente de cenzură. Puterea ei a fost foarte mare. Dar nu putem vorbi despre o singură formă a acesteia. Putem urmări trei perioade distincte în evoluția Inchiziției: prima de foarte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
viață etc. Instituția Inchiziției a devenit una dintre cele mai puternice și mai temute instrumente de cenzură. Puterea ei a fost foarte mare. Dar nu putem vorbi despre o singură formă a acesteia. Putem urmări trei perioade distincte în evoluția Inchiziției: prima de foarte scurtă durată în care s-a încercat aducerea pe drumul cel drept al ereticilor pe baza predicii. Această direcția a constituit baza și pentru dezvoltarea ordinele monahale cerșetoare (benedictini, franciscani). Cea de a doua este constituită de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din urmă nu a funcționa doar în Europa ci și în colonii fiind la fel de aspră ca și cea dezvoltată câteva secole mai devreme. 2.1.2. Procesul lui Giordano Bruno, sinteză a cenzurii inchiziționale Sfârșitul secolului al XVI-lea găsește Inchiziția într-un moment de maximă evoluție. După ce a luptat împotriva ereziei ce avea tendința de a se instituționaliza și după ce a eliminat-o, se concentrează asupra oricărui discurs ce avea tendințe de dezvoltare a unui imaginar neortodox. Acțiunea sa de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că dorește să părăsească Veneția pentru a se duce în Germania cu scopul de a scrie o lucrare dedicată Papei, cel care a dorit să pătrundă tainele tehnicilor de memorare bruniene, s-a simțit neîndreptățit și îl sechestrează denunțându-l Inchiziției. Acesta realizează trei denunțuri repetate cu acuzații grave, dintre care spicuim: filosoful detestă orice religie, refuză să participe la liturghie, nu crede în transsubstanțiere, Sfânta Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe călugări și preoți considerându-i pe toți niște măgari, practică magia, adăugând pentru exemplificare formule magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț Bruno este ridicat din casa lui Mocenigo și dus la sediul Inchiziției venețiene. După aceasta putem urmări trei etape principale ale procesului lui Bruno. Prima este cea venețiană în care acuzatul este cercetat pe baza denunțurilor realizate de către nobilul venețian, dar care nu putea fi considerat ca martor viabil deoarece Bruno îl
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imaginar rațional existențe în secolul al XVII-lea Dacă prin atitudinea sa și datorită scrierilor sale cu un caracter profund acid, metaforic, dar și reformist față de imaginea ortodoxă a bisericii, părea de așteptat ca Giordano Bruno să ajungă în fața Inchiziției și odată intrat în colimatorul acesteia să fie acuzat, nu la fel stau lucrurile în cazul lui Galileo Galiei. Mult mai echilibrat, cu un discurs prin natura sa, pur științific, neaflându-se în conflicte deschise cu Biserica, era considerat unul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizat dincolo de voința sa, el încercând să nu intre în contradicție cu Biserica. Dimpotrivă Galilei are relații foarte bune cu o parte a membrilor clerului, aflându-se în conflict doar cu iezuiții. Dar aceștia simbolizau la un moment dat puterea Inchiziției, fiind printre cei mai fideli reprezentanți ai bisericii. Cu toate acestea, un proces împotriva lui părea puțin probabil, fapt care determină considerarea că există o opoziție între cele două procese pe care le analizăm. În primul rând discursul lui Bruno
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideile, dar premisele necesare acuzării existau. Ceea ce trebuia să argumenteze în continuare acuzația era că acțiunile filosofului au fost intenționat făcute împotriva a ceea ce i-a indicat biserica. În 1633, la vârsta de 69 de ani Galilei este interogat de către Inchiziție cu privire la lucrarea sa și la faptul că nu a ascultat indicațiile ce i-au fost date. Ca argument din partea Inchiziției a apărut un document în care era anunțat că nu mai are dreptul de a profesa "în orice fel" (quovis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]