1,469 matches
-
fondurile să fie obținute pe nedrept, legea română neimpunând prejudicierea bugetului comunitar, astfel încât, indiferent dacă acest buget a fost ori nu prejudiciat, câtă vreme fondurile au fost obținute fără respectarea dispozițiilor legale prin una dintre modalitățile prevăzute în textul de incriminare, urmarea imediată a infracțiunii s-a produs. Altfel spus, chiar dacă fondurile sunt utilizate conform destinației pentru care au fost primite, iar proiectul este finalizat în condițiile prevăzute în contract, în cazul în care finanțarea a fost obținută pe nedrept, condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
iar nu atâtea infracțiuni câte victime sunt, parchetul a precizat că, deși este principial corectă, nu este incidentă în cauzele ce formează obiectul prezentei analize, nefiind valabilă când legiuitorul și-a exprimat, în mod neechivoc, intenția de a ocroti prin incriminare un anumit patrimoniu, cum este cazul infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , care incriminează, exclusiv, lezarea bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, rămânând în afara sancțiunii din norma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
bugetului general al Uniunii Europene sau a bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, rămânând în afara sancțiunii din norma specială lezarea oricărui alt patrimoniu cu excepția celui ocrotit, inclusiv bugetul de stat, în acest din urmă caz devenind aplicabilă norma de incriminare prevăzută de art. 215 din Codul penal anterior. 11. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că, în cazul în care legea penală mai favorabilă este cea nouă sau infracțiunea a fost săvârșită sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
Codul penal în vigoare, paguba este prezumată, fiind indiferent dacă fondurile obținute în mod fraudulos au fost ori nu folosite conform destinației, chiar și în ipoteza realizării în totalitate a proiectului pentru care finanțarea a fost obținută, deoarece ceea ce atrage incriminarea faptei sunt neregularitățile privind maniera de obținere a fondurilor, paguba existând prin însăși obținerea frauduloasă a fondurilor, fără a mai fi necesară vreo analiză privind maniera în care aceste fonduri au fost efectiv folosite. 11.3. Apreciind incriminarea inducerii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
ceea ce atrage incriminarea faptei sunt neregularitățile privind maniera de obținere a fondurilor, paguba existând prin însăși obținerea frauduloasă a fondurilor, fără a mai fi necesară vreo analiză privind maniera în care aceste fonduri au fost efectiv folosite. 11.3. Apreciind incriminarea inducerii în eroare comise în vederea obținerii unor finanțări publice ca fiind "simetrică", parchetul a considerat că intenția legiuitorului a fost de a sancționa fapta distinct, în funcție de proveniența fondurilor, prin dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 rămân valabile și în ceea ce privește consumarea infracțiunii, latura obiectivă și cea subiectivă. 11.5. Arătându-se că infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prevăzută de art. 306 din Codul penal reprezintă o incriminare specială, justificată prin particularitățile constatării pagubei, s-a considerat că ne aflăm în prezența unui concurs de calificări între norma generală, infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 244 din Codul penal și norma specială, concurs ce se va rezolva în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
această din urmă contribuție nu poate determina reținerea infracțiunii de înșelăciune, de vreme ce raporturile contractuale se derulează cu o singură autoritate contractantă, înființată special pentru acordarea unor astfel de fonduri și pentru a proteja corectitudinea acordării acestora. 31. Din modul de incriminare a faptei de obținere pe nedrept de fonduri europene rezultă că această faptă penală reprezintă o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune, neputându-se susține existența a două infracțiuni, atât cea prevăzută de art. 18^1 din Legea nr. 78
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
2000 implică, în esență, o inducere în eroare a autorității contractante, prin folosirea unor înscrisuri inexacte sau false, reprezentând, prin urmare, o formă specială de fraudă regăsită în domeniul accesării fondurilor comunitare, ce nu ar putea fi reținută simultan cu incriminarea generală prevăzută de art. 215 din Codul penal din 1969. 40. Un alt argument în favoarea reținerii infracțiunii unice prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 este acela că, prin folosirea unui singur înscris inexact sau fals, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 . 43. Referitor la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prevăzută de art. 306 din Codul penal, Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii consideră că aceasta se apropie sensibil de o incriminare specială a unor modalități concrete de comitere a infracțiunii de înșelăciune în formă agravat��, prin folosirea de mijloace frauduloase. 44. Astfel, se reține că folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete reprezintă o modalitate concretă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
cofinanțate din bugetul național, cum este cazul deturnării de fonduri ce provin din resurse europene - autorul infracțiunii se prezintă ca fiind eligibil pentru primirea acelor fonduri. 48. Conchizând, Înalta Curte apreciază că textul art. 306 din Codul penal instituie o incriminare specială, justificată prin particularitățile constatării pagubei, care este prezumată absolut din însuși faptul obținerii frauduloase a fondurilor. 49. Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii apreciază că fapta de înșelăciune și/sau de obținere ilegală de fonduri nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
faptul că unei persoane suspectate că a condus un autovehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală nu i se recoltează în mod obligatoriu două probe biologice, este încălcat dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, precum și legalitatea incriminării. Asemenea critici privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, critici care, în esență, tind la completarea textelor de lege, nu intră în competența Curții Constituționale ci, după caz, a instanțelor judecătorești, respectiv a legiuitorului. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208446_a_209775]
-
2001, exprimându-și hotărârea de a interzice orice asemenea acte, luând notă de activitățile neîntrerupte ale lui Osama bin Laden și ale rețelei "Al-Qaida" în sprijinirea terorismului internațional și exprimându-și hotărârea de a desființa această rețea, luând notă de incriminarea lui Osama bin Laden și a asociaților lui, inter alia, de către Statele Unite ale Americii pentru atentatele cu bombă asupra ambasadelor S.U.A. de la Nairobi, Kenia, si Dar-es-Salaam, Tanzania, din 7 august 1998, constatând că Talibanul a eșuat să se conformeze cererilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142341_a_143670]
-
revocării suspendării sub supraveghere), atunci când cea de-a doua infracțiune este comisă în cadrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate în temeiul art. 86^1 din Codul penal anterior, infracțiune pentru care, sub aspectul condițiilor de incriminare și al tratamentului sancționator, este considerată ca fiind mai favorabilă legea penală nouă. Raportat la cele statuate prin decizia instanței de contencios constituțional sus-menționate se constată că instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere, ca măsură de individualizare a executării pedepsei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
drepturile fundamentale ale omului", acesta nefiind cazul Convenției civile asupra corupției, la care se face referire. De altfel, art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 nu contravine nici Convenției civile asupra corupției, deoarece legislația noastră internă cuprinde atât incriminarea faptelor de corupție, așa cum acestea sunt definite de legisla��ia internațională, cât și posibilitatea obținerii de despăgubiri de către persoanele interesate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193970_a_195299]
-
posibilitatea obținerii de despăgubiri de către persoanele interesate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, incriminarea de către legiuitor a unor infracțiuni aflate în legătură directă cu infracțiunile de corupție reprezintă o opțiune a acestuia, în aplicarea unor măsuri de politică penală, care nu aduce atingere în niciun mod principiului constituțional al egalității în drepturi. În plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193970_a_195299]
-
prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării, deoarece nu reglementează în mod complet, independent și diferit derogatoriu față de legea de drept comun, instituindu-se o extindere a legii prin analogie, ceea ce este inadmisibil. Judecătoria Constanța - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
imparțialitatea și egalitatea justiției, art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea care formează obiectul excepției nu constituie o incriminare prin analogie, așa cum greșit susține autorul acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea care formează obiectul excepției nu constituie o incriminare prin analogie, așa cum greșit susține autorul acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat. Or, dispoziția legală atacată prevede în mod expres că infracțiunile nominalizate se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani. În plus, principiul legalității incriminării și cel al legalității pedepsei impun prevederea atât a faptei, cât și a pedepsei. Din această perspectivă, analizând textul art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 , nu se poate ajunge la constatarea că legea nu ar prevedea fapta sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este și incriminarea mai severă a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Așa fiind, și întrucât textul de lege criticat se aplică, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228819_a_230148]
-
neînteme iată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 78/2000 în ansamblu, precum și a dispozițiilor art. 1, art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , statuând că reglementarea care formează obiectul excepției nu constituie o incriminare prin analogie, așa cum greșit susțin autorii acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242132_a_243461]
-
caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat. Or, dispoziția legală atacată prevede expres că infracțiunile nominalizate se pedepsesc potrivit textelor din Codul penal în care sunt incriminate. Curtea a mai reținut că principiul legalității incriminării și cel al legalității pedepsei impun prevederea atât a faptei, cât și a pedepsei. Din această perspectivă, analizând dispozițiile Legii nr. 78/2000 , nu se poate ajunge la constatarea că legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Astfel fiind, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242132_a_243461]
-
vreo definiție a acestor noțiuni. Reglementarea răspunderii penale pentru infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, atât pentru funcționarii publici, cât și pentru ceilalți funcționari, nu poate fi considerată neconstituțională atâta vreme cât reglementările privitoare la noțiunile de funcționar public și funcționar, inclusiv incriminările care presupun o astfel de calitate a subiectului activ, sunt caracterizate de Constituție că ținând de domeniul legii". Pe de altă parte, se arătă în motivarea punctului de vedere al Guvernului, "neconcordanta între art. 147 din Codul penal și dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
289 din Codul penal, prin Decizia nr. 124 din 26 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 15 august 2001, Curtea a statuat că "reglementările privitoare la noțiunile de funcționar public și funcționar, inclusiv incriminările care presupun o astfel de calitate a subiectului activ, nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale". De asemenea, în ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) și ale art. 385^1 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
Capitolul I Dispoziții comune Articolul 1 Scop Scopul prezentului protocol este de a completa, pentru părțile participante la acesta, dispozițiile Convenției privind criminalitatea informatică, deschisă spre semnare la Budapesta la data de 23 noiembrie 2001 (denumită în continuare Convenția), privind incriminarea faptelor de natură rasistă și xenofobă prin intermediul sistemelor informatice. Articolul 2 Definiții 1. În sensul prezentului protocol, material rasist și xenofob înseamnă orice material scris, orice imagine sau orice altă reprezentare de idei ori teorii, care susține, încurajează sau incită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210528_a_211857]