550 matches
-
ad hoc, întrebând, consultând enciclopedii, căutând izvoare care trimit fatalmente la altele, și așa mai departe, uitând apoi toate datele acumulate de care, odată cartea terminată, n a mai avut nevoie ; „În realitate sunt - iertați-mi expresia tare - de o incultură greu de imaginat la un scriitor de renume mondial”, adaogă el, evident exagerând. Cum se știe, el a citit întâia oară Don Quijote la 60 de ani, mulțumită răgazului oferit de călătoria cu transatlanticul spre exilul american. Altfel poate n-ar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
O pedagogie a lenei minții. Memoria trebuie, dimpotrivă, exersată la maximum. Cu cât e mai ̀ încărcată, cu atât e mai precisă, mai vie, mai abundentă și mai promptă. Atrofia memoriei ca efect al menajării ei nu e altceva decât incultură și ininteligență. Mai mult : e pierdere de identitate, deci nulitatea personalității. Vechiul învățământ, din veacurile trecute, care miza pe solicitarea maximă a memoriei, a format marile spirite ale Europei. În schimb, deceniul ministeriatelor socialiste ale ̀ nvățământului ̀ în Franța
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Război și Pace, capodoperă și Cei trei mușchetari, fiecare în felul ei. (În ce mă privește, consider disprețuirea Celor trei mușchetari și în genere a lui Dumas-tatăl ca un test negativ, un semn de parvenitism cultural, mai pe șleau : de incultură.) Cu toate diferențele de nivel, capodoperele au între ele un regim de egalitate, ca între suverani : rege era și regele Franței, rege și „le roi d’Yvetot”. De ce ar fi „simplu vals” valsul în do major al lui Strauss și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
al lui Mihalcov. Dar sunt convins că, dacă era Mihalcov profesor, nu s-ar fi întâmplat ceea ce a urmat: chiar a doua zi profesorul cel nou a adus tezele într-o servietă și ne-a dojenit pentru lipsă de idei, incultură literară, lipsă de stil literar, lipsă de fantezie și cele mai inadmisibile greșeli gramaticale. A început să analizeze, pe scurt, teză după teză. Văzând că a mea este la sfârșit, am fost sigur că este o lucrare asupra căreia va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
exprimare cu cea de a calomnia și insulta? Ca să dau exemplul articolului înainte pomenit, cel despre cei 10 ani pierduți, aș fi putut să-i răspuns domnului „Gheorghe”, autorul unor opinii foarte civilizat exprimate, că nu am invocat mentalitatea și incultura drept cauze ale stagnării, ci interesele politice directe ale unor categorii vaste de cetățeni. I-aș mai fi spus că nu disculp politicienii. Cine îmi cunoaște activitatea profesională și cea publicistică știe că afirmația este corectă. Aș fi îmbrățișat parțial
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
deloc o prezență comodă. Avea spiritul ascuțit și vorba necruțătoare și pe lângă asta un orgoliu teribil, menit să-i vindece conștiința ratării. Cei din preajmă, și Labiș nu făcea excepție, trebuiau să-i suporte ironia, mai direct spus: batjocura adresată inculturii, lipsei lor de talent etc., de care mentorul vorbea ca de niște certitudini. Nimeni nu „știa” nimic, nimeni nu avea cu adevărat vocație de scriitor în ochii lui G. Mărgărit. Cei mai mulți îl evitau, nu atât pentru viciul său, din care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ajunge. Gherea, mult mai slobod în lumea ideilor, e "luat de sus", ca unul ce n-are competență a se amesteca în estetică, într-un cuvânt ca autodidact. Lui Duiliu Zamfirescu nu i se putea aduce pe față învinuirea de incultură. Atunci Maiorescu rezolvă tăios problema: poeții nu au căderea să dea opinii critice. Sentimentul de superioritate este desfășurat de Maiorescu, după împrejurări, în patru chipuri: el face întîi examenul logic al gândirii adversarului spre a-i dovedi reaua funcționare, într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan, impostor, are ca deviză "scopul scuză mijloacele", pusă însă, din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru!" și conduce manifestația festivă în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi din actul III este un model al comicului absurd, care scoate în evidență platitudinea gândirii, confuzia lingvistică a personajului, iar stilul bombastic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alți ziariști cari scriau mai puțin estetic, însă mai mult înțeleși de masă. N.T. Orășanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui umoristice, toate cu caracterul diatribei politice foarte naive, foarte primitive și incorecte ca factură gramaticală, resimțindu-se de incultura epocii, plăceau totuși. Pe Orășanu toată lumea îl făcea haz, iar unele din satirele lui erau cântate în oraș. bucureștiul în 1871 169 Revista contimporană (1873-1876), deja amintită aici; bihebdomadarul La Roumanie al lui Fr. Damé (1873-1876); gazeta muncitorească Uvrierul (1872
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
niciodată. Ceea ce e cert e că la moartea sa nu s-a găsit nici o diplomă și nici un certificat care să fi dovedit contactul său cu vreo școală de medicină. Cazul d-rului Drasch este caracteristic, este documentar, este ilustrația stării de incultură în care se găsea societatea românească acum aproape un secol. Doctorul Drasch a venit în România așa întocmai după cum un explorator scoboară într-un continent sălbatic. După cum călătorii aduc sălbaticilor oglinzi și tot felul de tinichele poleite pe cari le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
32 mii de panglici. Acest empiric și-a câștigat repede o mare popularitate în clasele de jos ale societății; apoi faima lui s-a urcat și în straturile de sus. Atât de puternică este sugestiunea și atât de întinsă era incultura, încât, la cele mai multe consulturi, când cazurile erau desperate, doctorul Drasch trebuia să fie chemat ca un salvator. De cum a venit în București, a tras la Hotelul Avram de sub Dealul Mitropoliei; aci a locuit foarte multă vreme, până ce a îmbrătrânit, și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
untură; numai după povața lui Welles s-a hotărât să renunțe la această grăsime. 180 bucureștii de altădată Într-o zi, stând pe gânduri, a spus acestuia: — Dacă te cunoșteam mai demult, bună treabă am fi făcut împreună. Cu cât incultura lui Drasch apărea mai evidentă, cu atât și popularitatea lui creștea mai mult. Însă această popularitate se exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre servitoare, mahalagioaice, precupeți și precupețe etc. Manierele ca și înfățișarea doctorului impresionau adânc aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cere multă răbdare. Așa cum m-am exprimat către fostul inspector general al Învățământului din județul Suceava, Lenin avea dreptate când afirma că „o să apară o burghezie mai periculoasă decât cea care a fost!”... , după care am adăugat: „mai periculoasă prin incultura ei; gândul principal la această burghezie se oprește la bani”, doar la rezolvarea intereselor personale, uitând că omului Îi trebuie doar 2 metri pătrați de pământ... Vreau să amintesc că procentajul șomajului la Fălticeni depășește 70% și nimeni nu ia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cele din urmă, Corneliu Vadim Tudor este (cu menajamente, desigur) făcut plagiator al mai multora, dar și aici poți crăpa de râs, chiar al lui Păunescu, marele rival al jurnalului din str. Brezoianu! El mai este târât și prin colbul inculturii (a propos de titlul Saturnalii), primește lecții de istorie, chiar el, cel cu simțul istoricist atât de dezvoltat, fiind coborât la un imitator al lui Ioan Alexandru: Corneliu Vadim Tudor este covârșit scrie C. Sorescu de importanța temelor pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și observațiilor. Există cadrul legislativ al consultării și transparenței decizionale 1, dar comunicarea ineficientă din cadrul ministerelor, interministerială, precum și dintre acestea și alte instituții ale administrației centrale și ONG-uri, toate tipurile de parteneriate (social, civic sau public-privat) suferă de o incultură a comunicării În spațiul public, cu rădăcini adânci În mecanismele identitare pe care le-am descris. Euro-policy pătrunde În spațiul public autohton printr-un proces complex de sincronizare socioculturală, pe fondul căruia se manifestă, În sfera politicilor, și fenomenul de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aproximațiile și semidoctismul. Era ceva în descoperirea lui care se adresa direct celor nesiguri pe resursele lor, poeților "repetenți". Geniul nu era făcut să îi ajute pe învățații care știau cum se face literatură, ci pe toți "ceilalți", pentru că transforma incultura, dintr-o slăbiciune care trebuia camuflată și compensată prin educație, într-o strategie. Cezar Bolliac mărturisea într-o scrisoare din 1841: Nu te grăbi a crede că noi nu putem să avem o literatură națională, pentru că nu avem autori învățați
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
regionale sporindu-și resursele materiale, tehnologice și informaționale care le pot îmbunătăți capabilitățile militare. Experții ONU consideră că în prezent sunt evidente două categorii de riscuri general valabile la adresa securității internaționale: cele de tip soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al XXI
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și grupul liberal ieșean al Fracțiunii libere și independente. Combinație, deloc oximoronică, de antidinasticism și autohtonism antisemit, concurenți ai lui Maiorescu în spațiul cultural ieșean, fracționiștii sunt cei care intră în mitologia junimistă drept efigie a naționalismului orb și a inculturii agresive. Contra școalei Bărnuțiu este textul programatic în care se poate citi delimitarea maioresciană de invitația politică la barbarie. Pe acest fundal al radicalizării spiritelor și al perspec tivei abdicării lui Carol I, o parte a Junimii intră în orbita
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
au făcut alții, și să rămânem autentici, pentru că avem mult mai multe resurse în noi înșine decât în ceilalți. Eu am învățat foarte mult dans în muzee, și citind. Ca să revenim la poezie, în Iași am descoperit doi poeți. Bine, incultura mea (mai ales pe tărâmul românesc) a fost cam crasă, acum încerc să peticesc "pantalonii culturii". Am descoperit doi poeți pe care i-am iubit din primul moment Mihai Ursachi și Emil Brumaru. Pe Brumaru am avut chiar privilegiul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și căutînd cauzele ei, le identifică excelent, punînd accent pe politicianismul demagogic dintre războaie. Dar, ne previne dl Virgil Nemoianu, privind spre anii treizeci "tinerii aceștia atît de inteligenți nu înțeleg nimic, dar absolut nimic din mecanismele socio-economice ale istoriei, incultura și naivitatea lor în materie de structuri real-istorice, este uluitoare". Și nu uită să indice drept cauză adăugitoare influența profesorului lor "nefastul și insignifiantul Nae Ionescu" care, "clădea totuși pe structuri mentale legitimate de valorile unor Iorga și Pârvan, iar
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
în care constată jenat că lumea îl consideră mare savant pentru că în cărțile lui este atîta cultură. Mărturisește că și-a redactat cărțile întrebînd, căutînd, copiind pagini din enciclopedii. În final recunoștea cu ironie că „în realitate sînt de o incultură greu de imaginat la un scriitor de renume mondial”. Este adevărat însă că nimeni nu poate fi cult cu adevărat. Pentru că întreaga cultură nu poate fi acoperită. - Ce semnifică pentru dumneavoastră cuvîntul „cultură”? - Șlefuirea minții. Ceea ce dă minții șlefuire, sagacitate
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
o personalitate pentru care până în acel moment avusese o foarte puternică simpatie - mă întreb de ce, în acest caz, nu l-a invitat nici-odată la Cotroceni? - și că asemenea prezentări ale evenimentelor care au condus la răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu dovedesc “incultură politică”! Și auzind vorbele prezidențiale, dintr-o dată, am avut conștiința unei realități teribile pentru mine: sunt un incult politic! Totuși mi-am spus, parcă mai citi-i și eu ceva din clasici ai gândirii politice universale începând cu Antichitatea. Atunci
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
vorbele prezidențiale, dintr-o dată, am avut conștiința unei realități teribile pentru mine: sunt un incult politic! Totuși mi-am spus, parcă mai citi-i și eu ceva din clasici ai gândirii politice universale începând cu Antichitatea. Atunci, cum se explică incultura care mă caracterizează? Recunosc, n-am prea studiat în timpul facultății și nici după aceea bibliografia obligatorie pentru cursurile de socialism științific: când am luat în mână faimoasele Caiete Filozofice ale lui Lenin, n-am puut face altceva decât să zâmbesc
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
să-i mai citesc pe clasicii marxism-leninismului, mai ales pe cei sovietici; cât despre discipolii lor autohtoni, nici nu se punea problema. Așa că, în cazul în care cultură politică înseamnă cunoașterea operelor clasicilor gândirii comuniste, trebuie să-mi recunosc public incultura. Dar acum, când vorbele prezidențiale mi-au revelat cumplita realitate, așa incult politic cum sunt, mi-am depănat niște gânduri despre ce s-a întâmplat în această parte de lume în aproape jumătate de secol în care “nobilele idealuri ale
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]