813 matches
-
a. Parte din studenți au venit / *a venit. b. Mare parte dintre ei nu știau / *știa că au examen într-o săptămână. c. Jumătate dintre jucători au fost testați antidoping / *a fost testată antidoping. 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite Acordul sintagmelor partitive în care N1 este un pronume cuantificator, indefinit, depinde de semantica fiecărui tip de pronume în parte. (i) Unul Dacă pe poziția N1 se află cuantificatorul singular unul, este posibil doar acordul la persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dintre ei nu știau / *știa că au examen într-o săptămână. c. Jumătate dintre jucători au fost testați antidoping / *a fost testată antidoping. 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite Acordul sintagmelor partitive în care N1 este un pronume cuantificator, indefinit, depinde de semantica fiecărui tip de pronume în parte. (i) Unul Dacă pe poziția N1 se află cuantificatorul singular unul, este posibil doar acordul la persoana a III-a singular: (41) a. Unul dintre studenți a plecat / *au plecat. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
O parte din voi a venit. Nu întotdeauna acordul la persoana I sau a II-a vs la persoana a III-a reflectă clar distincția inclusiv vs non-inclusiv. În enunțul din (60) sunt două seturi de persoane, denotate de pronumele indefinit, iar acordul este inclusiv în ambele propoziții. Acest acord inclusiv este mai degrabă de tip pragmatic, el reflectă o includere sau o implicare afectivă a vorbitorului: (60) Ne-am împărțit sarcinile. Unii am participat la decorarea sălii, alții am ajutat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca în contextele în care N2 este exprimat: (63) a. O parte dintre studenți au făcut un referat, cealaltă parte au dat examen. b. Mulți studenți s-au înscris la acest curs. O parte au făcut referate foarte bune. Pronumele indefinit altul, alta, coindexat anaforic cu o parte, nu permite acordul cu N2 recuperat anaforic: (64) a. O partei din scaun a fost vopsit în verde, altai a fost vopsită / *vopsit în albastru. b. O partei dintre studenți au făcut un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în verde, altă parte a fost vopsită / ?vopsit în albastru. (= "altă parte din scaun") b. O parte dintre studenți au făcut un referat, altă parte a dat / ?au dat examen. (= "altă parte din studenți") Când cuantificatorul (N1) este un pronume indefinit (fiecare, unii etc.) sau un numeral (doi, trei etc.), pronumele personale de persoana I și a II-a sunt omise destul de frecvent. Exprimarea pronumelor personale (noi, voi) nu este necesară, întrucât informația lor poate fi exprimată prin utilizarea verbului la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantiv: (68) a. O parte am plecat mai devreme. b. O mulțime am plecat mai devreme. c. Primii zece clienți am primit un bonus. Pentru a explica utilizarea verbului la persoana I sau a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în care N2 este neexprimat; verbul se acordă semantic, cu acest pronume personal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
clienți am primit un bonus. Pentru a explica utilizarea verbului la persoana I sau a II-a în enunțurile cu pronume indefinit (Unii am plecat, Fiecare ați venit) sau numeral (Doi am plecat), se pot propune două ipoteze: (i) pronumele indefinit sau numeralul face parte dintr-o sintagmă partitivă în care N2 este neexprimat; verbul se acordă semantic, cu acest pronume personal neexprimat: (69) a. Unii am plecat mai devreme. = Unii dintre noi am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am contribuit cu ceva. = Fiecare dintre noi am contribuit cu ceva. c. Faceți o recenzie careva. = Faceți o recenzie careva dintre voi. d. Doi am plecat. = Doi dintre noi am plecat. Împotriva acestei analize se pot aduce exemple cu pronume indefinite sau numerale care nu pot apărea în sintagma partitivă: (70) a. Nu am stat toți până la sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma partitivă: (70) a. Nu am stat toți până la sfârșit. = *Nu am stat toți dintre noi până la sfârșit. b. Amândoi am plecat. = *Amândoi dintre noi am plecat. (ii) subiectul propoziției nu este exprimat, ci este inclus în forma verbului; pronumele indefinit sau numeralul sunt coreferențiale cu subiectul neexprimat al verbului: (71) a. Unii am plecat mai devreme. = Noi unii am plecat mai devreme. b. Fiecare am contribuit cu ceva. = Noi fiecare am contribuit cu ceva. c. Să faceți o recenzie careva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un grad de funcționalitate ridicat, exprimând un număr precis de unități (duzină, pereche, sută, milion, miliard etc.). Ele se încadrează în clasa numeralului cardinal: sută, mie, milion, miliard etc. În ipostaza lor tipică de numerale, ele sunt însoțite de determinantul indefinit sau numeralul un (la singular). În general, ele nu impun acordul verbului-predicat: (120) a. Un milion de manifestanți au ieșit / *a ieșit pe străzile Bucureștiului. b. O mie de elevi din București nu au promovat / *a promovat examenul de bacalaureat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pseudopartitive. N1 este un nominal generic sau clasificator, iar N2 denotă entitatea clasificată. Prin nominal clasificator se înțelege un substantiv care exprimă semantic clasa, în mod generic: clasă, fel, gamă, gen, soi, sort, tip. N1 poate avea determinanți definiți sau indefiniți: (139) o clasă de mamifere, un fel de mamifere, această gamă de automobile, genul acesta de programe TV, un soi de prieteni, un tip de publicații etc. Dintre N1 și N2, o valoare referențială mai mare are N2, care furnizează
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt / e tot ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / este tot ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / e tot ceea ce vreau să vizitez. Dacă N1 la plural este însoțit de articolul indefinit sau este nearticulat, acordul se face la singular: (48) a. Niște trandafiri e / ??sunt ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Niște cercei e / ??sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Niște muzee și expoziții e / ??sunt ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu se datorează neanticipării mesajului. Nici în această topică acordul la plural nu este posibil: (37) c. *Secetă și foamete sunt în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. Acordul se face la singular și dacă substantivele respective sunt articulate (definit sau indefinit), semn că acordul la singular nu trebuie legat neapărat de caracterul nearticulat al substantivelor, ci de alte caracteristici ale construcțiilor existențiale: (38) a. La foamea și setea care-mi e (/*sunt), m-aș opri la primul fast-food. În general, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și maghiară b. președinții român și francez 138 Posibilitățile de acord sunt aceleași și dacă relația de coordonare este disjunctivă: (198) a. vechea casă sau mașină b. *vechiul pantof sau cizmă c. *vechea casă sau gard etc. 3.2. Articolul indefinit Utilizarea articolului definit depinde de tipul de denotație al sintagmei coordonate. Dacă aceasta are lectură monoreferențială, articolul apare doar o dată, înaintea întregii sintagme 139. Dacă lectura este bi- sau multireferențială, utilizarea articolului înaintea fiecărui nominal este obligatorie. Prin urmare, prezența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
articolului definit depinde de tipul de denotație al sintagmei coordonate. Dacă aceasta are lectură monoreferențială, articolul apare doar o dată, înaintea întregii sintagme 139. Dacă lectura este bi- sau multireferențială, utilizarea articolului înaintea fiecărui nominal este obligatorie. Prin urmare, prezența articolului indefinit este strâns legată de numărul de referenți: (199) a. un coleg și prieten - un referent b. un coleg și un prieten - doi referenți c. *Un coleg și prieten au venit în vizită. - sintagma coordonată nu poate avea lectură bireferențială d.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe baze semantice oricând este posibil (iar în lipsa unor trăsături semantice, se folosesc forme nemarcate, default). Prin urmare, face generalizarea: (i) În limba română, sintagma coordonată nu are trăsături morfosintactice, formale, pe care să le transmită prin acord. Cum articolul indefinit se poate acorda doar formal, singura posibilitate de exprimare este cu repetarea determinantului. Se poate constata o ușoară asimetrie între articolul definit și cel indefinit: (203) a. vechea casă și mașină - lectură bireferențială a'. *o veche casă și mașină - lectură
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonată nu are trăsături morfosintactice, formale, pe care să le transmită prin acord. Cum articolul indefinit se poate acorda doar formal, singura posibilitate de exprimare este cu repetarea determinantului. Se poate constata o ușoară asimetrie între articolul definit și cel indefinit: (203) a. vechea casă și mașină - lectură bireferențială a'. *o veche casă și mașină - lectură bireferențială b. colegul și prietenul Ion - lectură monoreferențială b'. un coleg și prieten pe nume Ion - lectură monoreferențială Această asimetrie (diferență) se explică prin rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bireferențială b. colegul și prietenul Ion - lectură monoreferențială b'. un coleg și prieten pe nume Ion - lectură monoreferențială Această asimetrie (diferență) se explică prin rolul referențial diferit al celor două articole, precum și prin caracterul lor afixal vs independent. Utilizarea articolului indefinit este strâns corelată cu numărul de referenți, spre deosebire de cea a articolului definit. Sintagmele coordonate cu lectură monoreferențială ne pot ajuta să urmărim aspectele legate de acordul în gen. Acordul în gen cu cel mai apropiat conjunct este gramatical dacă sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cliticului de dublare este imposibilă. Însă fenomenul dublării clitice în sine nu este prezent ori de câte ori avem un complement (spre deosebire de mărcile acordului cu subiectul), ceea ce face ca dublarea clitică să aibă un caracter opțional. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau non-specific În multe limbi, cliticele de dublare precum și nominalul argument primesc o interpretare +definit sau +specific 166. Conform lui Fuß (2005), această observație legată de distribuție se poate transforma într-un criteriu de distingere între clitic pronominal și marcă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
argument primesc o interpretare +definit sau +specific 166. Conform lui Fuß (2005), această observație legată de distribuție se poate transforma într-un criteriu de distingere între clitic pronominal și marcă de acord: dacă este posibil ca nominalul dublat să fie indefinit sau nonspecific, atunci elementul clitic reprezintă o marcă de acord. La Fuß (2005) nu apare distincția între definit și specific, cele două sunt date ca sinonime. Însă pentru înțelegerea condițiilor de dublare din română (și nu numai) trebuie făcută distincția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Van Peteghem, 2003-2004), nu +definit. Se poate ca un complement direct +definit să nu fie dublat pentru că nu este +specific, deci nu este suficient de individualizat în context (vezi exemplul (14)), iar un complement direct care este însoțit pe articolul indefinit să fie dublat pentru că este individualizat în context (ca în (15)): (14) a. Aseară, Ion se simțea rău și am chemat medicul. b. Aseară, Ion se simțea rău și l-am chemat pe medic 167. (15) a. Cum îl fac
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un grad de specificitate mai ridicat decât în (14)a. În enunțul cu dublare este vorba de un medic anume; în enunțul fără dublare, este vorba de un medic oarecare, dar poate fi și un anumit medic. Substantivele cu articol indefinit din (15) sunt +specifice în contextul în care apar, ceea ce permite dublarea, fără ca aceasta să fie obligatorie. Pronumele indefinite nu pot fi dublate niciodată: (16) a. Nu (*l-)am văzut pe nimeni. b. Pe nimeni nu (*l-)am văzut. c
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anume; în enunțul fără dublare, este vorba de un medic oarecare, dar poate fi și un anumit medic. Substantivele cu articol indefinit din (15) sunt +specifice în contextul în care apar, ceea ce permite dublarea, fără ca aceasta să fie obligatorie. Pronumele indefinite nu pot fi dublate niciodată: (16) a. Nu (*l-)am văzut pe nimeni. b. Pe nimeni nu (*l-)am văzut. c. (*Îl) văd pe cineva. Se poate observa în (16) că pronumele indefinite sunt marcate prin pe (marca de diferențiere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublarea, fără ca aceasta să fie obligatorie. Pronumele indefinite nu pot fi dublate niciodată: (16) a. Nu (*l-)am văzut pe nimeni. b. Pe nimeni nu (*l-)am văzut. c. (*Îl) văd pe cineva. Se poate observa în (16) că pronumele indefinite sunt marcate prin pe (marca de diferențiere a complementului direct, engl. differential object marker). Această marcă pe se folosește când complementul direct este personal, în general. Marcarea prin pe și dublarea prin clitic sunt parțial redundante. Condițiile de dublare și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face în mai multe contexte, inclusiv când este "nedeterminat" semantic. Așadar, la fel ca în cazul complementului direct, dublarea complementului indirect se face în anumite condiții semantice, fiind obligatorie doar în anumite condiții. (iii) Dublarea clitică în contextul unui nominal indefinit sau nonspecific > (iii bis) Dublarea clitică în contextul unui nominal nonspecific sau lipsa informației semantice suplimentare Cliticele pot dubla un complement indirect indefinit: (25) a. I-am telefonat unui deputat. b. Am telefonat unui deputat. Diferența dintre (25)a și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]