4,930 matches
-
de pat. Timidă ca o adolescentă. Ea vrea ca piesa să fie jucată așa cum și-a închipuit. Și vrea ca publicul să fie entuziasmat la sfârșit. Iar partenerul ei de scenă savurează momentul printre gene și prin tre aburi de indiferență. Simte fiecare fior al nebunei, și asta îl face să se simtă stăpân și în control. Așa că prelungește pauza cea lungă și tace, așteptând ca nebuna să spună ceva. Să facă ceva. Să deschidă gura aia și să vor bească
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și-a uitat textul. Nu știe vorbele. Dar n-o s-o ajute în clipa asta. O să întoarcă și mai tare cuțitul într-o rană pe care o simte adâncă și care îl fascinează. Iar fascinația lui nu e vizibilă, pentru că indiferența lui rămâne veritabilă. E un paradox, dar cele două senti mente trăiesc distinct în el, în același timp. Și se pare că se înțeleg bine împreună. Stă. Așteaptă. Nebuna își adună tot curajul de care e capabilă și se culcă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
spune acuma chiar că trebuie să plec și brusc tristețea se pomenește singură și tristă și abandonată undeva printr-o falangă prea puțin dureroasă de la degetul lui mic și stă madam tristețe și se uită la steagul ciuruit de gloanțele indiferenței și nu-i vine să creadă ce efemeră îi poate fi existența și zice acum eram și-acuma nu mai sunt, iar el râgâie scurt, ca să împuște doi iepuri dintr-un foc. Un iepure tristețea. Un iepure nebuna. Ce ucigaș
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
De renunțare și la revedere. Unele sunt scrise în joacă. Ca și cum expeditorul și recipientul ar fi doi vechi complici. Altele conțin urme de reproș. Doi vechi amanți care se ceartă încontinuu. Iar el acceptă joaca asta cu cea mai leneșă indiferență. Orgoliul lui e hrănit cu prisosință, iar altceva nu mai contează. E incapabil să înțeleagă ce grav delir a provocat în sufletul nebunei. Sunt zile în care nebuna își ia inima în dinți și îl sună. Lung. Așteaptă. Așteaptă ca
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
eu cu ce-am greșit ca să trebuiască să stau ca proasta și să te-aștept de pomană, dar toate vor bele astea rămân nespuse și rămân înghesuite undeva într un colțișor al creierului ei, și nebuna încearcă să mi meze indiferența, iar ăsta e cel mai interesant mo ment al conversației. Nebuna joacă teatru de amatori. Nebuna cască. ăăă. Mă culcasem și m-a sunat o prie tenă și-am crezut că ești tu. Scuze că te am deranjat. Și apoi
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
opt degete la fiecare mână. Piticul ține în mâna dreaptă o imensă monedă de argint, pe care o rostogolește încontinuu de pe un deget pe altul, cu o mișcare precisă. Miș carea asta pare să aibă loc independent de voința lui. Indiferența celorlalte părți ale meschinului său trup creează iluzia că mâna cu moneda se mișcă singură. Mâna pare să fie animată de o viață și de o voință proprie. Iar moneda se rostogolește fluid peste degetele lui. Uită-te în stânga, spune
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
bani. Totuși, obiceiurile comuniste mor greu și dacă e un GIO - grup infracțional organizat la nivel central, s-au organizat și la nivel local, la asociația de locatari/proprietari a blocului unde trăiesc și care se bucură de protecția sau indiferență funcționarilor din primărie care taie frunză la câini, timpul trece, leafa merge și a prostiei proprietarilor că nu înțeleg că au drepturi. Așa că voi reproduce răvașele schimbate între mine, primărie, poliție, comitetul asociației, căci au savoarea și umorul involuntar al
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
făcut dobitoc, genial, pervers, erudit, dement, sublim, netreb nic, potlogar, maestru, nerușinat, criminal, teribil, senzațional, apostat, mizerabilist, acrobat, superb, bou Îîn contragere: superbou), dezabuzat, epopeic, handica pat, miraculos, cretin, reconfortant, bestie, înger și așa mai departe. O singură reacție lipsește: indiferența. Și e logic să fie așa. Dacă parcurgi fie și o pagină din ce scrie Dan Alexe, ești obligat nu doar să simți ceva, ci și să dai glas sentimentelor. Iar sentimentul meu este că literatura română și-a găsit
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
moarte inevitabilă care se apropie tăcută le așterne ceață lăptoasă peste ochi, încetul cu încetul, în timp ce cozile mici tresăltă din ce în ce mai slab pe fundul bărcii. Este o trecere graduală și agonizantă către neființă, dar cei doi pescari o tratează, totuși, cu indiferență absolută. Unul dintre ei se apleacă, apucă o sticlă cu lichid incolor, deșurubează dopul metalic, apoi o duce la gură și ia câteva gâturi. Se scutură, apoi râgâie și, privind pluta care se ivește pe jumătate dintre valurile mici, spune
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca să surprindă detalii diverse peste care privirea ar fi trecut cu indiferență, incapabilă să le surprindă esența, se lăsa pe vine, sărea dintr-o parte în alta, se cocoța pe câte o piatră sau pe vreun gărduleț de protecție, spre amuzamentul copiilor care își trăgeau mamele de mâneci și îl arătau cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
vreau să plec. Intenționez să trec dincolo și să cobor în oraș. Scuze, dar bat munții de multă vreme și am învățat când trebuie să stau potolit, la adăpostul cabanei, cu o ceașcă fierbinte între palme. Ghidul îl privise cu indiferență. Fiecare doarme așa cum își așterne. Când ți-o fi mai greu, să te gândești la mine. După care plasase din nou căștile pe urechi și începuse să se miște ușor, pe ritmul muzicii sau pe ritmul aburilor de alcool, exista
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
circ, să zicem), partituri mici împrăștiate pe jos, pictorul acela se dedicase pe de-a-ntregul tabloului, avusese puterea de neînțeles (pentru un om normal) de a nu face nicio mișcare, poate încruntase doar sprâncenele, tulburat de razele soarelui, cu o indiferență condamnabilă, iar lângă rigola din dreapta, în prim plan, mărit corespunzător, în așa fel încât să aibă un impact cât mai mare asupra privitorului (și avea, credeți-mă), se afla un elegant pantof de damă, cu tocul cui, numai că în
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cunoști principiile funcționării sistemului nervos îți scapă o parte din comportamentul persoanei. Trebuie să știi mai întâi că la baza plăcerii stă o diferență de prag senzorial pentru a înțelege cărui fapt i se datorează fuga continuă după nou, sau indiferența pe care o manifestăm deseori față de o plăcere la scurt timp după cucerirea ei. Suntem marcați de discontinuitate: starea de conștiență ne este zilnic întreruptă de somn, inspir-ul ne este întrerupt de expir, continuitatea gândurilor noastre este doar o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cel puțin); "a noastră" are sensul nu de a o stăpâni, ci mai degrabă de comodat, fiind obligați să ne comportăm față de ea asemenea unui bun proprietar, s-o sporim chiar, însă fără ius abutendi. A folosi cuvintele cu o indiferență manifestă față de sensurile ce le sunt posibile înseamnă o sărăcire a lor. De la a crede am trecut la a avea; proprietatea ca formă de credință contemporană. De altfel una eficientă în plan pragmatic, ea fiind cea care-l muncește pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
așa cum ne fac să ne vedem. Femeile independente riscă acrimea ființei lor; exemplul tradițional îl constituie fata bătrână. Dificili sunt și bărbații singuri, dar parcă într-un chip diferit; lor le rămâne o urmă de generozitate chiar dacă născută adesea în urma indiferenței. Sau, mai curând vedem acrindu-se un bărbat căsătorit. Neavând un obiect stabil pentru hărțuiala cotidiană, pe care să-l facă vinovat de toate nereușitele lor, femeile singure îi transformă pe toți ceilalți în vinovați pentru tot ce le lipsește
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sensul acestui cuvânt), a uitării sensului tare al acestuia. Prețul pe care trebuie să-l plătească bărbații pentru modul lor de-a fi, pentru preocuparea pentru transcendență (varianta bună) sau pentru prinderea la nivelului cotidianului sub forma "pasiunilor", îl constituie indiferența afectivă față de ei a propriilor copii. Există o filieră de puternice legături afective realizată pe linia mamelor. Paradoxul mamelor: sunt în același timp sursă a binelui și a răului. Ele nasc și cresc copiii care vor duce lumea mai departe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
atât întâlnirile mediate de cărțile scrise de ei cât și pe cele mediate doar de limbaj, acesta conținând într-un mod aparte "gândiri". Este nefiresc să vorbești față de părinții tăi de propria ta moarte; e o negare (cu seninătate ori indiferență) a chinului lor de a te în-ființa. Nu înțelepciunea grăiește în noi în acest caz, ci neînțelegerea faptului că în discuție e un sens al existenței lor (deseori singurul). De o astfel de neînțelegere ne vindecă deseori copiii noștri când
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
stare de "pregătire" pentru nașterea sensului ce se desfășoară în cadrul trăirii (în cazul acesta, a unei trăiri neraționalizate). Frumusețea locurilor vizitate stă într-o măsură considerabilă sub semnul dispozițiilor personale; rămâne ca disecția acestor dispoziții să dezvăluie ingredientele uimirii sau indiferenței noastre. Să ne setăm înțelegerea prin intermediul unor povești comune; acesta este rolul Bibliei. ٭ O raportare de avar la gândire: să-ți pară rău pentru toate momentele în care investiția ta (propria minte) nu produce nimic, pentru toate clipele sterpe în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un copil cu tine! Este antinomia mamei: mama s-a bucurat (sperăm) să ne aibă, în timp ce această formă de neantizare poate fi reinterpretată sub forma: Nu vreau să fiu mamă cu tine! Față de acest gen de formule este de preferat indiferența. Ceea ce filosofia poate oferi contemporaneității e constituirea unor pattern-uri de gândire eficiente, ca smulgere din șabloanele induse de ideologii. Este vorba nu de formule de-a gata, de gândire prestabilită, ci de căi de dezvoltare a gândirii proprii. Prin
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
În prezent, nu există o evidență riguroasă a medicilor care au lucrat după război la Lespezi. Vom enumera o serie de nume de medici care au muncit pentru sănătatea oamenilor, cu toate că au avut de luptat cu urmările războiului sau cu indiferența autorităților. Doctor Ana Pascal, căsătorită Ițco, apoi Mitrofan, absolventă a U.M.F. Iași în 1950, a fost prima femeie medic pediatru din Lespezi, până în 1953. Doctor Tuldy Moscovici, născut la Lespezi, este fiul negustorului Lupu Moscovici, ale cărui case se mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
trândav. Când mă prefăceam că nu sunt în stare să scriu un roman, lumea zicea că habar n-am să scriu. Când făceam pe mincinosul, îmi spuneau mincinos. Când făceam pe bogatul, au zvonit că sunt bogat. Când am simulat indiferență, m-au catalogat un tip indiferent. Dar când, fără să vreau, am început să mă vait că sufăr, s-a răspândit zvonul că doar mă prefac. De fapt, n-am nimic. Lumea s-a scrântit. (rând liberă Asta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
care trecuseră prin scenă înaintea ta. Ca și în expoziția americană, și în acest "spectacol" corpul era despărțit de ființa umană în întregul ei și tratat ca un obiect. El era privit cu oarecare curiozitate, cu puțin amuzament sau cu indiferența pe care o ai față de un manechin dintr-o vitrină, dar nu cu respectul datorat unui om. În cele două cazuri în discuție, corpul era perceput independent de ființa căreia îi aparținuse (în expoziție) sau căreia îi aparținea în acel
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
o pune în scenă admirabil, și nu știu unde am mai vazut acest lucru prezentat cu atâta acuratețe, fără rest. Anticlimactic, aproape șters ca pondere a acțiunii, pseudopolicier-ul lui Porumboiu sondează resorturile intime ale limbajului, iar personajele sunt fără cusur în malignitatea, indiferența sau abnegația lor. Sunt decupaje în film unde presiunea crește atmosferă cu atmosferă și în care mestecatul furculiței în farfurie face mai mult decât orice lecție de metafizică pe tema insuportabilei ușurătăți a ființei. Dacă am văzut fără doar și
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
s-o continui, au continuat-o ele, personificările menționate, așa cum nu s-au priceput. Dar pentru că în România, când e vorba de calitatea unei lucrări, a rămas valabilă vechea lozincă a minimei exigențe, „merge și-așa!” - o invitație leneșă la indiferență -, ediția Scrieri „merge și-așa”, mai ales că minima exigență este ocrotită, în acest caz, de străvechea autoritate superstițioasă a numelor și a treselor. Am avut, până la seismul din 4 martie 1977, o mapă conținând cele 300 de pagini ale
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]