1,245 matches
-
sensului semnelor, Philodemos pune bazele unei metode empirice. -10- Comuniunea cu cetatea. Epicurismul campanian se emancipează așadar de sub tutela doctrinei lui Epicur. în privința poeziei, a retoricii, a funcției culturii, a utilității muzicii - și a tot ceea ce constituie sursa unor plăceri indiscutabile -, ideile se schimbă. Plăcerea devine în mai mică măsură rezultatul negării durerilor, temerilor și suferințelor, ea încetează să mai fie definită în mod pur reactiv - absența tulburărilor - și dobândește o nouă dimensiune, pozitivă, constructivă, voluntaristă: o dorim pentru satisfacția pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
după un timp oarecare, el o face după ce a oferit deja, în perioada în care a participat, anumite garanții care au contribuit la atingerea, chiar și parțială, a obiectivelor stipulate. S-a arătat că regimul de securitate prezintă câteva avantaje indiscutabile față de alte instituții din domeniu, cum ar fi balanța de putere și securitatea colectivă, dintre care cea mai eficientă ar fi capacitatea de a negocia. Se observă însă și că regimurile au limite foarte importante, pe care statele, ca actori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu e totdeauna adevărat. Unii istorici de artă au vorbit cu îndreptățire de monumentalitatea unei miniaturi, de pildă, sau a unui desen; biserica ctitorită de Ștefan cel Mare la Pătrăuți este, ca dimensiuni, extrem de redusă, dar de un caracter monumental indiscutabil. Pe de altă parte, multe clădiri sau statui de o mărime strivitoare nu sunt altceva decât hipertrofiate, lăbărțate mărunțișuri. Interogând lexicoanele aflăm îndată că termenul „monument” vine de la verbul latinesc moneo, care înseamnă a atrage atenția, a avertiza (pe nemțește
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nu pomenim Pastelurile: toată lumea e de acord că acestea sunt producțiile cele mai izbutite ale poetului. Ce glorie poate fi mai asigurată decât una încăpută într-o formulă stereotipă și memorabilă ca: „Bardul de la Mircești”? Tot banală e și tăgada indiscutabil îndreptățită estetic care i se aduce în numele unui spirit critic elementar. Ce poate fi mai banal decât a constata facilitatea și superficialitatea acestei opere de o deconcertantă incontinență? Un strălucit eseist din Occident a scris următoarele cuvinte despre un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nevoit să vorbească În aceeași măsură despre cărțile pe care nu le cunoaște, așa cum se grăbește Martins să Îi atragă atenția: L-ați citit pe Zane Grey? Nu, chiar nu pot să zic... Atunci nu știți despre ce vorbiți. Răspuns indiscutabil, deși Crabbin, ca să emită o judecată, se bazează pe locul lui Grey În marea bibliotecă colectivă ce ne permite să ne facem o idee despre cărți. Datorită genului din care Îi fac parte cărțile, după titluri și după ceea ce lasă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
asta contează aici. Problema este mult mai vastă și implică modalitatea de a-ți concepe propriul fel de a fi intelectual, constând înainte de toate în a-ți repune mereu în discuție propria funcție, în special acolo unde ea pare mai indiscutabilă, adică supozițiile de iluminism, laicism și raționalism. Din inerție, din lene, din inconștiență - din datoria fatală de a se împlini coerent - , mulți intelectuali ca mine și Calvino riscă să fie depășiți de o istorie reală care îi îngălbenește dintr-odată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
premiu al Uniunii Scriitorilor, după care evadează la Constanța, unde-i află pe Laur cu țiganca vânzând nămol pe plajă, și altele încă. În exces, calitățile riscă serios să devină defecte, însă virtuozitatea narativă a lui A. este un câștig indiscutabil al prozei românești actuale. SCRIERI: Sonata pentru acordeon, București, 1993; Îngerul încălecat, București, 1994; Amantul colivăresei, București, 1994; Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare, București, 1998. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, Poveste cu cântec, RL, 1993, 51-52; Andreea Deciu
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
Încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri În stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau Îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sînt puține și, desigur, autorii lor nu s-au format În contextul românesc care nu le e Încă prielnic. Cititorii volumului vor avea de Învățat cel mai mult din paginile consacrate de Aleksander Vezenkov urbanizării În sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1973) de Tadeusz Róz˙ewicz, Bucuria scrierii (1977) de Wislawa Szymborska și Zece poeți polonezi contemporani (1978) - prefigurează antologia Poezia poloneză contemporană (1981). Eșantioanele alese din cei peste optzeci de poeți antologați creionează reliefuri poetice interesante și personalități de talent indiscutabil. Sensibilitatea față de simțămintele delicate și compatibilitatea tălmăcitorului cu prozodia modernă vor fi confirmate și de transpunerea cărții Neliniște de Tadeusz Róz˙ewicz, ca și de versiunea pe care o realizează în Poeme de Karol Wojtyla, viitorul papă Ioan Paul al
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor. Ciuma lui Caragea, invaziile osmanlâilor, bătăliile grozave, lăsând în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață al personajului liant al cărții, Theodor Orheianu, autorul pedalează pe sensurile literale ale termenilor-cheie cu care se lucrează în domeniu - dosar, fișier, fereastră, program, document ș.a.: „Pentru executarea operațiunilor de bază este indiscutabilă pregătirea unui dosar-sistem. Conținutul acestui dosar-sistem cuprinde patru elemente opuse, două câte două. Întâi, perechea Spiru și Caliopi Orheianu, părinți, apoi perechea Theodor Orheianu (fiul, teolog, legiuitor, poet, muzician, călător și ostaș) - Olimpia Orheianu (născută Rădescu), soție.” Identitatea personajului este
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
perfectă expresie a tendințelor sale. [...] Simțirea trecutului și a valorilor sale morale a fost pentru Iosif altceva decât o dogmă: un act natural, fiziologic, ca respirația. Caracterul firesc și sinceritatea poeziei sale, saturată de tradiționalism, în afară de orice spirit programatic, sunt indiscutabile. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Versuri, București, 1897; Patriarhale, București, 1901; Poezii. 1901-1902, București, 1902; A fost odată..., București, 1903; ed. București, 1909; Din zile mari, București, 1905; Credințe, București, 1905; Zorile, București, 1907; ed. București, 1909; Legenda funigeilor (în colaborare cu
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
pe baza literaturii...” Pentru I., „critica completă” nu a fost, desigur, un punct de plecare, ci unul de sosire, finalul unui lung proces de cristalizare a unei concepții. Teoretic, o astfel de soluție, astăzi devenită bun câștigat, are o valoare indiscutabilă. Reprezentarea în artă a specificului național (problemă de optică realistă) - iată condiția care permite unui scriitor să fie selectat de cât mai multe epoci. Specificul național implică subiectul, concepția și reprezentarea specifică. Argumentele, discutabile, sunt impregnate de poporanism: „Numai acei
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
reacțiile lui Pompiliu Constantinescu (Creștinismul folcloric, Reflexii polemice) la articolul Sensul tradiției, publicat de Nichifor Crainic în „Gândirea” sau la manifestul „Crinului Alb”, unele intervenții din rubrica „Revista faptelor literare” ș.a. K. promovează studii de critică și teorie literară de indiscutabilă valoare: Criza lirică de Tudor Vianu, Considerații asupra romanului românesc de Pompiliu Constantinescu (în serial), Scheme de suprafață de Paul Zarifopol etc. La cronica literară semnează Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, „Cronica ideilor” o susține Șerban Cioculescu. Poezie dau
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o continuă atracție față de sferele literaturii, relațiilor interculturale, comparatismului literar și folcloric, izvoarelor istorice și istorico-literare. Beneficiind de extraordinara sa pregătire filologică și de posibilitatea de a avea acces la marile biblioteci europene
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
de funcționare, G. încearcă să demonstreze practic viabilitatea și utilitatea demersului sistemic în studierea romanului hispano-american. Concluziile sunt relevante, recomandând includerea investigației sistemice printre modalitățile care pot ajuta efectiv la prospectarea raționalistă a „misterelor” creației. Contribuțiile teoretice, critice și istorico-literare, indiscutabile, ale autorului vor fi reluate concluziv, în Valori hispanice în perspectivă românească (1986). Portretul hispanistului comparatist își va spori complexitatea prin monografia în limba spaniolă, închinată lui Rómulo Gallegos, apărută la Caracas în 1984, și prin traduceri, cele din urmă
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
pe care, dacă aș fi pictor, aș putea să-l transform Într-un tablou chiar fără să mă aflu În fața lui, din memorie. În acest caz, Între imaginea mentală și imaginea produsă prin actul de a picta există o similitudine indiscutabilă. La nivel mental Însă, trebuie să facem distincție Între imagine și reprezentare. A avea În minte un peisaj e ceva, dar a gândi conceptul de Bine este altceva; este tot un fel de imagine, dar nu e vorba de același
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
filosofic Kant. Din moment ce schemele transcendentale kantiene au fost Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât determinismul specific fenomenalității, cât și gradul libertății noastre În raport cu lumea să fie comensurabile cu limbajul. Entuziasmul deloc ascuns al comentatorilor humboldtieni În privința indiscutabilului pas Înainte săvârșit odată cu răsturnarea și doctrina relativității lingvistice - În direcția eliberării noastre de concepția naiv-obiectivistă asupra realului - trebuie Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
București, săptămânal, de la 11 octombrie până la 24 decembrie 1930, având subtitlul „Revistă de luptă democrată”. Prim-redactor este Eugen Titeanu, iar redactori - C.I. Pancu, R. Patrulius, S. Șerbescu, Al. Radian. Continuând programul „Faptei” din anii 1919-1920, revista își propune ca „indiscutabila preeminență a chestiunii morale” să fie „adevărul care trebuie să ne călăuzească pe toți”. Publicația este interesantă prin colaboratorii ei, tineri ai unei generații de intelectuali nonconformiști, dornici de împlinire, scriitori, filosofi și critici care debutează în primii ani ai
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
pot fi regăsite în diferitele tipuri de critică literară, în toate cazurile critica literară exprimând judecăți de valoare, chiar și atunci când folosește o metodologie științifică. Întemeiată pe o informație impresionantă, Receptarea poetică este „o sinteză personală cu numeroase contribuții de indiscutabilă valoare”, care lasă „impresia unei cărți de o rară densitate, utilitate și acuratețe științifică” (Theodor Hristea). Lucrarea Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative (1995) reprezintă o abordare interdisciplinară la care și-au dat concursul lingvistica, semiotica în general și
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
Biblioteca de Autores Cristianos, Madrid 1969, sub coordonarea lui P.V. Capanaga, sub auspiciile și coordonarea Universității Pontificale din Salamanca. Firește, cum se întâmplă întotdeauna cu aceste proiecte care implică numeroși colaboratori, nivelul științific nu este omogen; oricum, utilitatea lor este indiscutabilă. Pentru aceste prime opere ale lui Augustin cf. CSEL 89, 1986 (Soliloquia, De immortalitate animae, De quantitate animae: W. Hörmann); 63, 1922 (Contra Academicos, De ordine, De beata vita: P. Knöll); BA 4, 1948 (Contra Academicos, De beata vita, De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dat ca un fapt despre care nu se poate discuta, iar a voi înseamnă a te folosi întordeauna de liberul arbitru a cărui definiție se confundă întotdeauna cu aceea a voinței. Că liberul arbitru există, crede Augustin, este o chestiune indiscutabilă; ceea ce el se întreabă nu este dacă a-l iubi pe Dumnezeu nu depășește sfera liberului nostru arbitru, ci dacă stă în puterea noastră acest lucru; dar puterea de a face ceea ce vrei este mai mult decât expresia liberului arbitru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tot ce trebuie să faci pentru a schimba societatea este să modifici aceste criterii, iar pentru asta trebuie să schimbi instituția care le formulează. În capitalism, această instituție este piața. Dacă vrei să schimbi capitalismul fără să renunți la avantajele indiscutabile pe care le oferă industria, trebuie înlocuită piața ca instituție a societății care decide criteriile după care funcționează întreprinderile industriale, adică cea mai mare parte a producției. În loc ca aceste criterii să fie formulate de piață, iar eficiența măsurată prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
carte pentru copii, Desemne pe sticlă (1983). Spirit boem, H. a fost mai bine de trei decenii o figură pitorească în viața artistică a Bucureștiului. A iubit muzica, teatrul, artele frumoase, acest din urmă domeniu fiind, de altfel, abordat cu indiscutabilă competență de eseistul și cronicarul plastic. Textele, tipărite inițial în presă, au fost adunate în volumul Bucureștiul artistic (1984). Eseul Visul ca vis - visul în literatură (Jurnal 1959-1974) și Memoriale s-au publicat postum, în „Luceafărul” (1995). O lume bine
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
cunoscute, evidențiindu-se modul în care activitatea literară și publicistică a lui Negruzzi se integrează în mentalitatea și manifestările literare ale vremii prin traduceri, imitații, localizări, adaptări, dar și prin capacitatea de a asimila modelele, de a le ilustra cu indiscutabilă originalitate (nuvela), și nu în ultimul rând prin impunerea unor specii și formule artistice noi (eseul, epistola, foiletonul literar), care configurează, mai mult decât reprezentările literare tradiționale, tabloul epocii. Referirile la nuvelistică evidențiază modul în care Negruzzi s-a atașat
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]