2,142 matches
-
în sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele le pot fi evaluate de către însoțitorii lor în efectuarea sarcinii (sînt, așadar, eforturi identificabile și cuantificabile), lenea socială s-a diminuat considerabil. Cum am mai afirmat, lenea socială se manifestă diferit în funcție de dimensiunea individualism colectivism. W. Gabrenya a observat că în Taiwan elevii lucrează în sarcini aditive mai bine în grup decît individual (și pe măsura avansării în anii de școală, tendința devenea tot mai pronunțată, îndeosebi după vîrsta de 15 ani), spre deosebire de SUA
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual (ca în versiunea sa nord-americană), ci unul în care "celălalt" se transformă din competitor în "dușman", pe care "trebuie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apuc acum și aici" și în care regulile sociale sînt cel mai adesea interindividuale, negociabile. Așadar, experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai rar. Și într-un studiu recent derulat în Bulgaria și Finlanda, tendința de a favoriza opțiuni de tip autoritar pentru cultura balcanică se confirmă (Gothceva, 2008). Prin urmare, stilul de conducere este influențat în mai mare măsură de dimensiunea individualism colectivism fapt dovedit de replicile indiene și japoneze ale cercetării -, decît de structura modelului politic (totalitar, respectiv democratic). 5.8. Decizia de grup În perioada lipsurilor inerente celui de-al Doilea Război Mondial s-au inițiat o serie de studii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fiecare dimensiune construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și asertivitate, în opoziție cu cele interpersonale (atmosferă prietenoasă, înțelegere cu autoritatea) și toleranță (M
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acea perioadă), dar și majoritatea țărilor din Africa. Totuși, prin profunzime și capacitate de inovare conceptuală și metodologică, precum și prin întindere, acest proiect rămîne "fără rival" pînă în prezent în cercetarea psihologică. Tendințele mai importante constatate atestă că atunci cînd individualismul/colectivismul scade, crește distanța față de putere, înregistrîndu-se o corelație negativă între cele două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rival" pînă în prezent în cercetarea psihologică. Tendințele mai importante constatate atestă că atunci cînd individualismul/colectivismul scade, crește distanța față de putere, înregistrîndu-se o corelație negativă între cele două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a evidențiat un individualism scăzut și o distanță față de putere mare. Dimensiunea individualism/colectivism a generat foarte multe cercetări interculturale în anii 1990-2010, urmată ca pondere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
crește distanța față de putere, înregistrîndu-se o corelație negativă între cele două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a evidențiat un individualism scăzut și o distanță față de putere mare. Dimensiunea individualism/colectivism a generat foarte multe cercetări interculturale în anii 1990-2010, urmată ca pondere de dimensiunea distanță față de putere. Celelalte două dimensiuni sînt mai puțin valorificate și au fost, în general, reformulate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a evidențiat un individualism scăzut și o distanță față de putere mare. Dimensiunea individualism/colectivism a generat foarte multe cercetări interculturale în anii 1990-2010, urmată ca pondere de dimensiunea distanță față de putere. Celelalte două dimensiuni sînt mai puțin valorificate și au fost, în general, reformulate în studii ulterioare. Să sublinem că în a doua
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind localizate în cadranul dreapta-sus, descris de un colectivism dependent. Totodată, cele mai multe națiuni vestice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind localizate în cadranul dreapta-sus, descris de un colectivism dependent. Totodată, cele mai multe națiuni vestice industrializate se află în cadranul stînga-jos, exprimînd un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind localizate în cadranul dreapta-sus, descris de un colectivism dependent. Totodată, cele mai multe națiuni vestice industrializate se află în cadranul stînga-jos, exprimînd un individualism independent. Figura 2 demonstrează și prezența unei legături negative dintre cele două dimensiuni (r = -0,67), ambele corelînd, la rîndul lor, cu indicii de dezvoltare economică, cum ar fi produsul intern brut: r = -0,65 între PIB și distanța față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre cele două dimensiuni (r = -0,67), ambele corelînd, la rîndul lor, cu indicii de dezvoltare economică, cum ar fi produsul intern brut: r = -0,65 între PIB și distanța față de putere, respectiv și r = +0,82 între PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
PIB și individualism. Pentru a confirma imaginea rezultată, s-a realizat o analiză factorială a itemilor relevanți din proba originară. După anumite ajustări, cei 32 de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de itemi inițiali au oferit o soluție explicativă trifactorială. Primul factor este o combinație de individualism și distanța față de putere, al doilea reprezintă masculinitatea, iar al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori este posibilă doar dacă variația bunăstării naționale este controlată. Itemii referitori la distanța față de putere, de genul temerii angajaților de a se împotrivi autorității, cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce îi conduce la căutarea siguranței și menținerea structurilor existente, protejînd conformismul. în ceea ce privește factorul individualism, acesta include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în termenii susținerii unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
protejînd conformismul. în ceea ce privește factorul individualism, acesta include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în termenii susținerii unei relaționări egocentrice în raport cu societatea, indivizii ocupîndu-se mai mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediului și distanța față de putere, dar factorii asociați climei sînt considerați o verigă în înlănțuirea cauzală, care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută a individualismului, conformismul e acceptat, iar E autonomia este puțin valorizată, în timp ce în țările cu o valoare crescută a individualismului se aspiră spre varietate, iar securitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care pe parcursul unui lung proces de adaptare conduce la diferențieri interculturale în structura socială. Un alt exemplu este corelația semnificativă r = +0,82 între individualism și bunăstarea economică (PIB pe cap de locuitor). în țările cu o valoare scăzută a individualismului, conformismul e acceptat, iar E autonomia este puțin valorizată, în timp ce în țările cu o valoare crescută a individualismului se aspiră spre varietate, iar securitatea nu este considerată importantă. 6.4.1. Relația cultură-valori Folosirea valorilor pentru a descrie și interpreta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]