1,115 matches
-
fără stres sau anxietate. Obiectivul este de a face existența materială mai calitativă și mai echilibrată: și iată-ne la ora imaginarului confortului integral, material și emoțional, consumator și psihologic. Sub eticheta de înțelepciune antică se prelungește, de fapt, căutarea individualistă a fericirii mondene. Nu o „schimbare de paradigmă”, ci dinamica de pluralizare a mitologiilor fericirii individualiste. Iluzia înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și iată-ne la ora imaginarului confortului integral, material și emoțional, consumator și psihologic. Sub eticheta de înțelepciune antică se prelungește, de fapt, căutarea individualistă a fericirii mondene. Nu o „schimbare de paradigmă”, ci dinamica de pluralizare a mitologiilor fericirii individualiste. Iluzia înțelepciuniitc "Iluzia înțelepciunii" Noua apreciere de care se bucură spiritualitățile religioase și laice este prezentată frecvent drept o răsturnare importantă care, eliberându-ne de promisiunile materialiste, ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o criză a culturii, a școlii, a politicii este puțin îndoielnic. Numai că acest proces nu este ineluctabil, sunt în desfășurare dinamici contrare care autorizează refuzul radiografiilor unilaterale dragi clasei intelectuale și care fac neinteligibilă puterea de autoreglare a societăților individualiste. Să fie omenirea lovită de sindromul „refuzului de a gândi”, atinsă de letargie avansată, de „extaze somnambulice”? Oare ea nu se mai gândește decât la consum, la divertisment și la rămânerea în viață? Nu există niciun mijloc de a contracara
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stirpei și a neamului) peste o generație (după generația proprie). Cele două strategii se bazează, una pe cultura prelungirii vieții neamului, genealogice, cealaltă pe cultura prelungirii vieții individului. O vom numi pe cea dintâi, strategie comunitaristă, pe a doua, strategie individualistă (și evident egoistă) privitoare la proiectarea individuală și colectivă a vieții. Ne dăm seama că ideologiile planing-ului familial (și cu atât mai mult ale așa-zisului optim al populațiilor) pot fi încadrate tipologic în categoria strategiilor individualiste de propiectare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
doua, strategie individualistă (și evident egoistă) privitoare la proiectarea individuală și colectivă a vieții. Ne dăm seama că ideologiile planing-ului familial (și cu atât mai mult ale așa-zisului optim al populațiilor) pot fi încadrate tipologic în categoria strategiilor individualiste de propiectare colectivă și individuală a vieții, strategie pe care o considerăm responsabilă pentru declinul demografic al popoarelor europene. Ea este, în mare măsură, consecința modelului de civilizație occidentală, bazată pe secularizare, pe idolatria consumeristă, pe prăbușirea credinței și pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sat profilate pe activitate agricolă, patronul ei fiind un inginer absolvent de mecanică agricolă, care a înființat această SRL împreună cu ceilalți trei frați ai săi. 3. Cu toate că există anumite forme asociative în viața socială a satului, oamenii sunt mai degrabă individualiști, suspicioși și neîncrezători unii față de alții. Toți cei cinci subiecți intervievați au sugerat o astfel de descriere generală a relațiilor dintre membrii comunității locale. Orientarea spre familie și spre interesul de familie este fundamentală. Perioada postdecembristă pare să fi produs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la nivelul solidarității comunitare, concretizate în accentuarea neîncrederii și a nesincerității și în diminuarea coeziunii. Lavinia Rogozea: „Pe vremea socialismului, oamenii nu erau așa. Își spuneau necazurile, se plângeau unii la alții și se ajutau cum puteau. Acum sunt foarte individualiști și secretoși. Nu-și spun ce necazuri au, iar dacă se ajută, se ajută mai mult de fală. Sunt egoiști și le e teamă să nu aibă celălalt mai mult. Situația de acum le dă acest prilej. Dacă, de exemplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
individuali, a procedat la o testare interpretativă a opțiunilor strategice de contracarare a manifestărilor teroriste prin invitarea oamenilor obișnuiți la chestionări, interpretări, abordări și opțiuni de viață. A rezultat astfel o abordare sociologică interesantă, în care raportarea holistă și cea individualistă s-au completat reciproc. Cristian Barna ne spune că „noul terorism”, devenindu-și sieși scop, nu mai este reprezentat de „entități organizaționale bine definite”, ci de „organizații amorfe” cu revendicări schimbătoare și parcă fără sfârșit, cu motivații confuze în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut care folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. 5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește logica precursorilor... - individualismul modern, întrucât afirmă și definește individul în termeni de antinomie radicală cu societatea, ceea ce arată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
vedere nicio rezoluție conciliantă. Cel mai adesea, întregul triumfă în detrimentul părților, iar subiectivitățile sunt diluate în colectivitate. Filosoful sofist apără cauza individului, atacând comunitatea, vinovată că fabrică în serie subiecți docili și formatați astfel încât să se supună ordinii colective. Etica individualistă și antisocială presupune o opțiune net hedonistă. De altfel, ea generează situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
am înțeles că trebuie să dominăm necesitatea prin cunoaștere. Din această operație decurge libertatea. Iar plăcerea acționează ca marcator al conformității acțiunii cu natura, ea revelează moralitatea actelor și a intențiilor din spatele lor. 6 Să terminăm odată cu barbarii! Această etică individualistă extinde politica și la etică, pe care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se reduce la suma indivizilor care o compun. Nu există transcendență făurită prin intermediul legăturii ori al relației și care s-ar naște din
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru filosof și hamal. Înfierând pasiunea grecilor pentru marile familii și pentru virtuțile transmise prin sânge, adversar al noțiunii de stirpe aleasă, Antiphon invocă foamea și setea, nevoia de adăpost și de securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui individualistă anunță genealogia a ceea ce mai târziu se va numi drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele și, la nevoie, în ciuda lor, demnitatea oamenilor impune o obligație etică radicală: existența mea etică, în calitate de individ, mă obligă să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
psihanalitice. Astfel, J.C. Brown critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate, determinând „soluții de compromis”. De asemeni, critică orientarea „biologizantă” și „individualistă” a freudismului, care constă în izolarea persoanei de mediul social și conceperea comportamentului ca fiind determinat exclusiv de nevoi biologice („comunitatea” n-ar reprezenta altceva decât un mijloc pentru satisfacerea nevoilor biologice ale individului, care, în drumul realizării or implacabile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
le au în plan social propriile conduite și acte de comportament realizate. Este vorba, în acest ultim caz, de acele persoane care sunt structurate în ideea că au doar drepturi, nu și datorii sociale: egocentrice de felul lor, egoiste și individualiste, astfel de persoane așează întotdeauna pe primul plan interesele lor, în detrimentul celor ale semenilor din jur, considerându-se mereu frustrate în așteptările și drepturile lor. Pentru prima situație sunt caracteristice, așadar, acele persoane care au ajuns — datorită altruismului lor ridicat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a culturilor. • Individualism/colectivism. Această dimensiune captează caracteristicile rețelei sociale, relațiile dintre indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile individualiste accentul cade asupra individului, asupra eu-ului. Sistemul relațiilor sociale este lax: membrii colectivității se angajează în relații superficiale, puțin durabile, bazate pe avantajul reciproc, este promovat un mod solitar de viață și conceptul de familie restrânsă, spațiul personal este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
grup, nu atingerea intereselor personale. Este promovată egalitatea între membrii grupului. Rezultatul cercetării desfășurate de G. Hofstede în 1984, incluzând 40 de țări care au fost evaluate în funcție de locul pe care îl ocupă pe axa individualism-colectivism, arată că cele mai individualiste culturi din lume erau, la acea dată, Statele Unite, Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda, iar cele mai colectiviste erau Venezuela, Columbia, Pakistan, Perú, Taiwan. Măsurătorile din 1997 arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arată următorii indici de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările arabe, Mexic, Venezuela, China, Japonia; Sunt culturi colectiviste feminine Portugalia, Spania, Rusia, Bulgaria, Costa Rica, Chile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările arabe, Mexic, Venezuela, China, Japonia; Sunt culturi colectiviste feminine Portugalia, Spania, Rusia, Bulgaria, Costa Rica, Chile, Thailanda, Coreea. Din cea de a doua corelație au rezultat următoarele date: țările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic precis”, ci este un cadru general de înțelegere și interpretare a unor comportamente observabile în societate. Mai utilă decât caracterizarea unei culturi este comparația dintre două culturi, care permite observarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modul în care vorbitorii au tendința de a interacționa cu străinii se plasează la intersecția specifică dintre două axe: individualism-colectivism și evitarea incertitudinii. Astfel, membrii culturilor colectiviste se simt mai nesiguri când interacționează cu persoane din afara grupului, în timp ce membrii culturilor individualiste nu fac această diferență. În caracterizarea unei culturi de-a lungul unei axe de variație culturală trebuie avută în vedere valoarea funcțională a unei trăsături identificate, modul în care societatea respectivă învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
anumită emoție într-un context dat). Pe fondul unor trăsături comune, diferențele culturale legate de emoție sunt variate și țin de conceptualizarea emoției, de maniera în care sunt trăite și exprimate, de antecedentele care le declanșează. De exemplu: în societățile individualiste, în care individul se percepe ca unic și autonom, emoția este conceptualizată ca o experiență personală, subiectivă (în aceeași situație, indivizi diferiți pot trăi emoții diferite), în timp ce în societățile colectiviste, unde individul se percepe ca parte a grupului, fiind preocupat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în situații similare toți indivizii vor trăi aceeași emoție), individul având tendința de co-orientare emoțională cu grupul; într-o societate colectivistă cum este Turcia educația universitară generează mândria individului care reușește să ofere satisfacție familiei sale, în timp ce într-o societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o societate colectivistă cum este Turcia educația universitară generează mândria individului care reușește să ofere satisfacție familiei sale, în timp ce într-o societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile individualiste occidentale și în Statele Unite pare să existe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile individualiste occidentale și în Statele Unite pare să existe un ideal emoțional al individului (fericirea), în timp ce în societățile colectiviste nu par să existe „reguli” sociale în domeniul emoției; automonitorizarea și autocunoașterea (inclusiv în termeni emoționali) este un scop al educației în societățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]