955 matches
-
rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste motive, analiza are în vedere pe de o parte conformitatea dintre fundamentul discursului (raționamentul inductiv) și organizarea lui (succesiunea enunțurilor) și, pe de altă parte, varianta ilustrată din perspectiva logicii naturale și a variantei stilistice concretizate în expresie. V. deducție, inferență, stiluri ale limbii. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFERENȚĂ. Pe terenul logicii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoașterii umane, mergând până la deconstruirea oricăror adevăruri universal valabile, inclusiv a Adevărului dăruit prin credință. Am afirmat în introducerea acestei lucrări că ceea ce a lipsit filozofiei și chiar teologiei istoriei a fost tocmai atenția acordată faptului istoric. Prea des metoda inductivă, care pornește de la un set restrâns de fapte pentru a trage o concluzie generală, a fost preferată în susținerea unei teorii formulate de multe ori aprioric. Noi am încercat exact contrariul. Am luat premisa dăruită de credință, aceea că istoria
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
comunități întregi) relevînd un acord substanțial asupra a ceea ce e esențial și non-esențial în intrigă, caracterizare ș.a.m.d. - relevînd, în mare, o înțelegere comună a structurii. Această generalitate, în acord și uniformitate, a înțelegerii reprezintă justificarea esențială pentru speculațiile inductive ale lui Propp, Barthes și ale altora. 2.3. Barthes despre structura narativă Celebra Introducere (1966) a lui Barthes începe adecvat, cu un argument despre metodele inductive față de cele deductive (în lingvistica și studiul narațiunii) și se pronunță în favoarea celor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Această generalitate, în acord și uniformitate, a înțelegerii reprezintă justificarea esențială pentru speculațiile inductive ale lui Propp, Barthes și ale altora. 2.3. Barthes despre structura narativă Celebra Introducere (1966) a lui Barthes începe adecvat, cu un argument despre metodele inductive față de cele deductive (în lingvistica și studiul narațiunii) și se pronunță în favoarea celor deductive, în ciuda caracterului provizoriu, inevitabil determinat de trecerea de la observațiile detaliate la ipoteza generală. Barthes scrie: Analiza narativă este condamnată la o metodă deductivă, ce mai întîi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
asigură astfel dinamismul și autenticitatea. Dintre toți filosofii care abordează diferitele aspecte ale relațiilor cunoașterii, Descartes, Spinoza și Bacon s-au apropiat cel mai mult de infrastructura ei cerebrală. Din punct de vedere filosofic, metodele de gândire (prin rațiunea deductivă, inductivă și experimentală), forme descrise de Descartes, Spinoza și Bacon, sunt considerate de spiralogia biomedicală drept pârghii de dezvoltare permanentă a cunoașterii și a conștiinței într-o dublă spirală a progresului, în toate domeniile. Spinozismul descrie trei tipuri de cunoaștere: a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ocupă de segmente ale sistemului politic, cum sunt partidele sau Parlamentele, sunt în general mai relevante pentru perspectiva comparată decât, să spunem, analizele dedicate ideologiilor. Comparația prin tipuri ideale și prin tipologii empirice Există două tipuri de tipologii: deductive și inductive. Abordarea deductivă constă în construirea unor tipuri abstracte. Max Weber este reprezentantul clasic al acestei metode. Arta de a construi tipuri ideale implică o cunoaștere profundă a realității și o mare capacitate de sinteză. Tipologia lui Max Weber referitoare la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
un tot, o parte izolată dintr-o operă. Un fragment bine ales are însă capacitatea excepțională de a sugera în mod adecvat întregul. Fragmentul apare astfel ca un fel de sinecdocă revelatoare, ca pars pro toto facilitând raționamentele de tip inductiv. După cum se știe, inducția este un raționament prin care se trece de la constatări despre cazurile singulare dintr-o mulțime de obiecte, aspecte, fenomene, relații, stări, la aserțiuni despre toate cazurile (în sens distributiv). Altfel spus, orice inducție este un proces
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formatorilor etc. Astfel se vor îmbină în mod specific, pentru diferitele situații, metode și procedee, cum sunt: studiul de caz, jocul de rol, criptograma, ideograma, metaforă, metoda topografica, metoda construcțiilor de modele, proiecte, explorarea din unghiuri de vedere multiple, didactica inductiva, metoda obstacolelor, discriminarea sistematică, puzzle, consultarea reiterata, discuția în panel, argumentarea și contraargumentarea, organigrama, grupul de aprofundare profesională etc. Structura activităților: ------------------------ Module-nucleu, unitare (40 de ore) Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoștințelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abordări interdisciplinare
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
cu strategia didactica și cu tipul de interactiune - Corelația dintre gradul de complexitate al conținutului și tipul de interactiune profesor - elev - Corelația dintre caracterul dominant al conținutului (descriptiv, teoretic, experimental) și strategia didactica - Corelația modului de abordare logică a conținutului (inductiva, deductiva, analogica etc.) cu strategia didactica - Legătură dintre caracterul cel mai probabil al activita- tilor cognitive (reproductiv, investigativ, reproductiv-investigativ etc.) și strategia didactica - Corelația dintre noutatea conținutului și tipul de interactiune didactica B2. Activizarea elevilor - 1 punct * Raportul dintre durată
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
ordine totdeauna, Galbeni "Ceresit" lumina floarea-soarelui, literele legănate mai sus pe clipa de văzduh, ce luăm cu noi, profitul pe seama naturii! Romanul front imobiliar terasările de Moldova, pașnicul satului ""În grădina lui Ion" non-stop Doljescu SNC" cozi de frază interpretările inductive și maximele cugetări, "Oprește-te, faci grădiniță?!" i-au zis nemții cînd să aibă numai al doilea copil, păsări sinucigașe, trenul a dat maximul după Roman, 120 140 km/h în legea că radicalizarea unei dimensiuni le face pe celelalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
realizează o însoțire activă, nu lasă povestitorul să se întindă la drum și să se piardă în reverie, îl hărțuiește mereu cu întrebări ale unui martor absent, dar perfect documentat. Munca de cerectare realizată de cei doi devine exploratorie și inductivă, în sensul tradițional al concepției Școlii de la Chicago. Chiar dacă Pierre Bourdieu a criticat metoda povestirii considerând-o ca fiind responsabilă de nasterea unei "iluzii biografice" deoarece l-am putea bănui pe narator că, retrospectiv, face evenimentele mai coerente, le scapă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de către Aristotel; dacă nu cumva și mai devreme, ținând seama, spre exemplu, de interesul lui Socrate și al lui Platon, dar și al sofiștilor, al stoicilor din prima generație, pentru anumite operații logice, cum ar fi definiția, diviziunea, clasificarea, generalizarea inductivă, deducția, analogia, dialectica etc. Totuși, Aristotel nu ne-a predat o "teorie" a formelor gândirii, ci mai degrabă trei teorii, câte una pentru fiecare formă a gândirii. De altminteri, compoziția Organon-ului, chiar dacă a fost stabilită la distanță apreciabilă în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de un sens pe care S și P îl primesc prin această operație. Astfel, dacă termenii sunt luați prin simpla interpretare funcțională (ca major, minor și mediu), atunci avem de-a face cu un raționament silogistic (de tip deductiv sau inductiv). Dacă ei sunt interpretați în mai mare măsură, dacă, spre exemplu, propozițiile premise alcătuite din ei exprimă adevăruri necesare, atunci raționamentul se specifică în forma demonstrației, în vreme ce alcătuind doar propoziții al căror adevăr este plauzibil, raționamentul se specifică în forma
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura, contextele potrivite pentru aplicarea lor, sensul lor mai tare sau mai slab pentru cunoaștere etc., se datorează, în primul rând, ambiguității termenilor respectivi în lucrările lui Aristotel, acolo unde ei sunt tematizați ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la general la particular. Dar inducția este, de asemenea, un tip de silogism, la Aristotel, care are o structură asemănătoare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
astfel: intelectul intuitiv (ca facultate a primelor principii) și apoi știința (care presupune adevărul desprins prin demonstrație din primele principii).73 Cum principiile sunt de natură "generală", aici apare o problemă. Generalul se constituie, chiar și după Aristotel, prin demers inductiv sau printr-unul demonstrativ (deductiv), adică prin știință; e drept, se pornește de la premise care au un anumit grad de generalitate și se ajunge la concluzii care au și ele un anumit grad de generalitate, fie acesta mai mic sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției", pretinde el). Ce rol are intelectul intuitiv și cum se raportează la el inducția? Lăsând la o parte opiniile de mai târziu asupra inducției aristotelice (considerată, de Fr. Bacon, numai ca silogism inductiv, așadar ca inducție completă; pe baza acestui model, socotită astfel și de alții), putem constata că în Analitica secundă, există un întreg scenariu al inducției, care are rolul de a stabili reguli primare ale constituirii cunoștinței; bineînțeles, a cunoștinței veritabile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre, Silogistica. Teoria clasică și interpretările moderne, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976. Dima, Teodor, Metodele inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dumitru, Mircea, Explorări logico-filosofice, Editura Humanitas, București, 2004. Enescu, Gheorghe, " Clasificarea termenilor", în Analele Universității București. Seria Filosofie, XL, 1991. Fine, Kit, The Question of Realism, (2001); quod.lib.umich.edu/cgi/p/pod/dod. Flonta
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clasa a IV-a la lecția “ Felul propozițiilor din frază”, exemplele s-au formulat cu ajutorul clasei animându-se lecția și exercitându-le limbajul și gândirea. Din asocierea mai multor cazuri, s-a stabilit regula, adusă la lumină elevilor pe calea inductivă”. O altă latură a activității didactice a fost preocuparea de a confecționa el însuși material didactic intuitiv folosit în lecții. De un real folos în transmiterea noilor cunoștințe îi erau lucrările din biblioteca personală: colecția revistelor de pedagogie, Atlasul botanic
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
dintr-o cultură orientală va provoca confuzie, dacă nu chiar neîncredere, atunci cînd comunică cu un interlocutor din zona vestică. Un alt concept frecvent examinat este conceptul de "tipare de gîndire". Acestea pot fi rezumate ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un impact profund asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inductive sau deductive pot avea un impact profund asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism lingvistic, care sunt mai puțin afectate în afazie. (48, 166) Metoda antrenamentului autogen în recuperarea unor bolnavi afazici Terapia autogenă reprezintă metoda psihoterapeutică inductivă de relaxare, de înlăturare a tulburărilor psihice asociate afecțiunii de bază, ca: depresia, anxietatea, insomnia, nesiguranța, care pot îngreuna sau chiar compromite eforturile depuse în vederea recuperării în afazie. Principiul antrenamentului autogen constă în introducerea unei deconectări generale a organismului, prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
demers de cercetare empirică prin metode moderne istorice, geografice și ale științelor 6. Organizarea rezultatelor cercetărilor bibliografice sau de teren și realizarea unor texte, referate, proiecte, scheme sau crochiuri 7. Prin studiul elementelor specifice științelor experimentale elevul Își dezvoltă capacități inductive și deductive ale inteligenței. 8. Sensibilizarea și exprimarea culturală prin dezvoltarea capacităților și atitudinilor de a realiza individual/ În echipă un reportaj și un interviu. TEMELE ȘI PLAJA ORARĂ RECOMANDATĂ - 1 oră/săptămână, 1 an școlar. În cazul prelungirii la
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care insistă mai multa supra părților bune ale lucrării” (Ilioasa, 1939: 24). XIX. Formarea noțiunilor Această activitate este surprinsă de Papadopol în formula didactică:„cum se vor da definițiile?”, problemă în legătură cu care are opinii ferme. El consideră că doar strategia inductivă este cea mai bună, cea deductivă fiind „nepedagogică” (Papadopol, 1925: 160), din varii motive: „un asemenea procedeu ar reduce, e drept, munca profesorului la minimum - dar, în același timp, ar introduce sistemul mecanizării; b) ar reduce, până la zero, gradul de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]