844 matches
-
pe care trebuie s-o producă în orice om întreg indulgența d-sale. Căci a suferi indulgența cuiva înseamnă a fi "inferior" celui indulgent. Ce urât, ce mărginit, ce scârbos ar trebui să fie omul care ar avea nevoie de indulgența d-lui Holban! Nouă ne pare rău că d. Vernescu își sacrifică talentul său oratoric voind să ridice nivelul acelei Adunări. D-sa își înnobilează contrarii, înjosindu-se de a disputa cu ei, căci e vrednic de contrari mai buni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
haz cu totul propriu, care privește mai mult persoana și maniera lui de-a juca decât caracterul reprezentat. Dar Măriuca, de ex., ar fi trebuit reprezentată de o persoană cel puțin simpatică. Cităm tocmai acest exemplu. pentru că nu se cuvine indulgență acolo unde observăm o absolută greșală în alegerea carierei. Alegîndu-și cineva cariera reprezentării dramatice, trebuie să știe că tocmai arta aceasta are exigențe fizice, pentru că instrumentul artistului e chiar fizicul lui. Cu acea zestre fizionomică pe care o are d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oricum mai tânăr. La 80 de ani, o să arăți ca la 70.“ Explicațiile erau altele. Eu împlinisem 38 de ani, el 39; pentru Cezar, n-ar fi băgat nimeni mâna în foc. Profesorii se uitau la noi cu dispreț și indulgență, ăia mai creduli ne suspectau că suntem poponari. Nu descopereai nici o diferență între noi și ei: scrisesem cărți și unii, și alții; țineam cursuri și unii, și alții; primeam salariu și unii, și alții (ei, de trei ori mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a căzut asupra uneia din ele, Daria. Am manifestat un interes deosebit, m-am arătat binevoitor și mi-amintesc chiar că, atunci când Daria se zăpăcise de tot, m-am apucat s-o sfătuiesc să mărturisească, garantând cu capul meu pentru indulgența Mariei Ivanovna; și toate acestea le spuneam în gura mare, în văzul și în auzul tuturor. Toți mă priveau, iar eu simțeam o satisfacție neobișnuită tocmai pentru faptul că țineam această predică, în timp ce bancnota era în buzunarul meu. Cele trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iminent, afirmă autorii parafrazându-l pe I. Drăgan. Un aspect pe care autorii nu-l pierd din vedere este exigența aprecierii muncii profesionale subliniind rolul emulativ și angajant al acesteia. Consideră, fără echivoc, că orice licență nejustificată În notare, de la indulgență până la corupție, se Întoarce Împotriva mesajelor pedagogiei medicale, și poate merge de la crearea de incompetențe până la imoralitatea crasă. Atât de actual li se pare acest aspect Încât Îl citează din nou pe Gr. T. Popa care spunea „Dacă nu vom
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al XVIII-lea a adâncit, în Europa, o falie puternică între creștinism și lume. Vinovățiile trebuie egal împărțite, dar e cert că Biserica se depărtase cam de mult de doctrina "simfoniei" care făcuse gloria creștinismului patristic din Bizanț. Teologia scolastică, indulgențele și Inchiziția au determinat marile zguduiri ale Reformei. Estimp, ortodoxia cunoștea și ea, fără a i se compromite unitatea ecumenică, nuanțări naționale care au dus, în cele din urmă, la autocefalii. Firește, nici aici n-au lipsit ereziile. Cert e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
răspuns de credință, acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică.“ Aceste afirmații l-au făcut pe Luther să intre în conflict deschis cu Biserica RomanoCatolică. Motivele care au declanșat seria polemicilor au fost indulgențele vândute de către Papa Leon al X-lea, în vederea strângerii fondurilor necesare construirii Bisericii Sfântul Petru din Roma. Vânzarea de indulgențe era o practică des întâlnită în acele timpuri și oferea, în schimbul unor donații bănești, „iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
au făcut pe Luther să intre în conflict deschis cu Biserica RomanoCatolică. Motivele care au declanșat seria polemicilor au fost indulgențele vândute de către Papa Leon al X-lea, în vederea strângerii fondurilor necesare construirii Bisericii Sfântul Petru din Roma. Vânzarea de indulgențe era o practică des întâlnită în acele timpuri și oferea, în schimbul unor donații bănești, „iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsa vremelnică datorată păcatului. Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.“ Martin Luther s-a declarat împotriva acestor practici, iar la 31 octombrie 1517, a afișat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsa vremelnică datorată păcatului. Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.“ Martin Luther s-a declarat împotriva acestor practici, iar la 31 octombrie 1517, a afișat pe ușa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care aduceau argumentele necesare condamnării comerțului cu indulgențe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați.“ Martin Luther s-a declarat împotriva acestor practici, iar la 31 octombrie 1517, a afișat pe ușa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze care aduceau argumentele necesare condamnării comerțului cu indulgențe. Aceste teze au circulat în secret prin Germania, iar ca răspuns la necuviința de a ataca deciziile forului suprem religios catolic, Papa a cerut împăratului Carol al V-lea, în 1521, executarea lui Luther. Împăratul s-a opus ordonanței prelatului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
considera că era mult prea indulgent cu nobilii catolici. Aceste detalii privind relația regelui cu biserica sunt furnizate de lucrările apocrife, care au reprezentat un izvor de informații pentru cercetători:„Un pastor al bisericii Sf. Andrei, pe nume Black, remarcând indulgența regelui față de lorzii catolici, a declarat că prin această atitudine a scos la iveală caracterul trădător al inimii sale; și că toți regii erau «copiii satanei», folosind și alte expresii nepoliticoase, pentru care a fost solicitat să dea socoteală în fața
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Lucy Aikin.„ Ce era izbitor era faptul că i-a scris personal o scrisoare de curtoazie papei, în care, după multe saluturi și declarații de gratitudine, adresate sfântului părinte, a declarat cu fermitate că este decis săi trateze cu indulgență pe catolici; și, din dorința de a promova relațiile de apropiere dintre Scoția și Anglia, i-a solicitat papei să-i confere episcopului de Vaison gradul de cardinal. Această scrisoare a fost descoperită și copiată de stăpânul lui Gray, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
elevii deficienți de auz. Procesul de Învățare, În special cu copiii de vârstă mică, solicită multă răbdare. Totodată profesorul trebuie să fie drept, obiectiv, Întrucât elevii respectă mai mult pe cei care-i apreciază obiectiv decât pe cei care manifestă indulgență. Tactul și măiestria pedagogică sunt calități pe care trebuie să le posede profesorul pentru a proiecta și organiza actul educațional, pe lângă buna pregătire de specialitate. Măiestria pedagogică se constituie ca știință și artă. Ea este rezultatul atât al pregătirii cât
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
aplicarea unor sancțiuni variate în Africa de Sud de către comunitatea internațională. Dar aceste sancțiuni economice nu au avut un caracter obligatoriu și au vizat domeniul investițiilor și interzicerea armelor nucleare. Caracterul opțional al sancțiunilor economice este datorat crizelor Războiului Rece dar și indulgenței manifestate de anumiți membri ai Consiliului de Securitate al O.N.U. precum Marea Britanie sau S.U.A. care aveau interese economice sau strategice în zonă. În 1985 O.N.U. este nevoită să ia măsuri cu privire la Africa de Sud, opinia publică internațională fiind
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
și coeziunea acestuia. 5. Grupul școlar se definește și printr-un anumit grad de coeziune. Coeziunea exprimă gradul de unitate și de integrare a grupului, rezistența sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scăzut pot fi cu indulgență numite grupuri. Opusă coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura în care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de încredere mutuală, succesul în activitatea comună și satisfacțiile generate de viața în grup, prestigiul grupului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt corupte. Dacă obținerea suportului electoral al anumitor segmente sociale prin metode asociate clientelismului politic depinde de existența fondurilor publice care pot fi direcționate către acestea (problema limitelor fiscale), sustenabilitatea politică a corupției sistematice depinde de păstrarea secretului sau de indulgența electoratului (sau de o combinație a acestor factori). Pentru un partid căruia îi lipsesc legăturile persistente cu votanții (exprimate în mod fundamental prin numărul membrilor de partid) scandalurile de corupție pot avea consecințe electorale catastrofale. În cazul în care aceste
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
elevii deficienți de auz. Procesul de învățare, în special cu copiii de vârstă mică, solicită multă răbdare. Totodată profesorul trebuie să fie drept, obiectiv, întrucât elevii respectă mai mult pe cei care-i apreciază obiectiv decât pe cei care manifestă indulgență. Tactul și măiestria pedagogică sunt calități pe care trebuie să le posede profesorul pentru a proiecta și organiza actul educațional, pe lângă buna pregătire de specialitate. Măiestria pedagogică se constituie ca știință și artă. Ea este rezultatul atât al pregătirii cât
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
în mâinile soției. El se remite însuși în mâinile ei, pentru ca ea să joace rolul pe care în copilăria lui îl deține mama.În familie, ea este cea care asigură atunci securitatea, echilibrul și care trebuie să dea dovadă de indulgență inepuizabilă față de neglijențele soțului, ca orice mamă de copil mic. Într-o asemenea familie copiii vor avea în mod sigur dificultăți în echilibrarea propriei lor personalități. Fiicele, identificându-se cu mama, riscă să devină cam prea dominatoare. Băieții care vor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
părinte. El este fără îndoială present la părinții care caută prea mult să “fie prieteni” cu copiii lor, ceea e diferă foarte mult de dorința de a stabili un contact.Aici copiii nu se înșeală și critică aproape întotdeauna, fără indulgență, pe părinții, care par să-și refuze vârsta voind să se identifice cu cei tineri. Părinți dependenți Incapacitatea de a se despărți de familia de origine pentru a fonda una nouă este o altă formă a lipsei de maturitate, care
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și experiențele copilului. 2. Stilul permisiv este opusul stilului autoritar subiectiv, el combinând un grad scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor sunt extrem de permeabile, în această practică educativă indulgența parentală reprezintă nota definitorie. Părinții nu sunt tradiționaliști, nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită confruntările. Aceștia nu constituie o resursă importantă pentru copil agenți activi care să-i formeze sau sa-i modifice comportamentul ei permițându-i
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
serie de cercetări efectuate asupra idealului de viață al tânărului adolescent și imaginii sale despre sine au pus în evidență o pronunțată tendință de instabilitate, de oscilație între comportament autonom, definit prin îndrăzneală, gust pentru risc, dorință de libertate și indulgență, aspirație către nou, nonconformism și un comportament dependent, definit de obligații și cerințe sociale coercitive. Instabilitatea se manifestă în aria sensibilității afective, ca și în cea atitudinală și comportamentală, fiind atât produsul structurării individuale (al predispozițiilor constituționale ale tipului de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în formalismul exterior, în practica rituală exterioară, ci în permanenta căutare cu inima a lui Dumnezeu. Sfintele Taine ale Bisericii nu lucrează din exterior asupra ființei umane, ci "îi prefac sufletul pe dinlăuntru, psihologicește - de aici începutul Reformei: cearta pe indulgențele vândute de Papă pe bani, care au scandalizat pe Luther". Dimpotrivă, în viziunea catolicismului, evlavia autentică e "aceea care se manifestă supusă, în comunitatea credincioșilor care iau parte prin Împărtășanie și prin celelalte Taine (botez, ungere cu Sfântul mir, cununie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alte biserici. În măsură în care există o raportare și la alte biserici, orice abatere a preotului de la normalitate devine pernicioasă. Pentru a evita astfel de situații, e bine să se schimbe metoda. Cu alte cuvinte, neglijența și mai ales indulgența sunt păguboase pentru disciplina bisericească, motiv pentru care preotul trebuie să se implice cu tărie. Din păcate, metoda disciplinei a fost abandonată sau, mai degrabă, anulată prin intruziunea comportamentului laic. Altfel spus, atmosfera de liniște și de ordine din spațiul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
au încurajat pornirile unor exaltați șovini. Revendicările maghiarilor erau în total dezacord cu realitatea statului național unitar și prevederile organismelor supreme democrate. Ei clamau legenda descălecatului panonic și atuurile politice ce decurg din declararea priorității maghiare în Transilvania. Încurajați de indulgența autorităților române, grupuri de șovini au trecut la devastarea sediilor oficiale, alungarea elevilor români din școli, arborarea însemnelor statului maghiar, afișarea de publicații iredentiste, distrugerea și profanarea mormintelor închinate memoriei unor oameni de seamă români. Acțiunile antiromânești au culminat în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]