849 matches
-
crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
glomerulare, care sunt chiar celulele granulare, celule musculare netede modificate pentru secreția de renină, precum și de celulele din macula densa care percep variațiile concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și stratul muscular are o serie de caracteristici funcționale aparte. Este alcătuit dintr-o serie de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de origine neurologică. Presiunea crește ușor până la aprox 5 mm H2O, unde se stabilizează, deși volumul crește până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vascular al plămânului este asigurat de o rețea de artere bronșice, și una funcțională urmate de capilarele pulmonare în suprafață de 120-150 m pătrați care permit că în fiecare minut să treacă prin plămâni 6-7 litri de sânge (După Borundel). Inervația plămânului este asigurată de plexul bronhopulmonar care determină bronhoconstricția și bronhodilatația. Este unanim știut că viața depinde de schimbul de gaze, însă sunt puțini cei care realizează în ce măsură caracterul respirației influențează calitatea sănătății. Se știe că bolnavii plasați în camere
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
limfatice (cu rol în apărarea sănătății prin imunitatea produsă). Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac, prin orificiul cardia. Este căptușit cu o mucoasa care are în structura să un epiteliu pluristratificat pavimentos. Inervația este asigurată de sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Stomacul se prezintă că o porțiune dilatata a tubului digestiv situat în cavitatea abdominală, între splina și ficat. Are o capacitate cuprinsă între 13001500 cm³. Are forma literei “J”, cu o porțiune
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
excitant dureros. Pentru a sintetiza, receptorii stimulilor nociceptivi au următoarele caracteristici: prag de excitație adaptat stimulilor nociceptivi cu semnal algogen; suprafață mică a câmpului de recepție; mențin descărcări de tip tonic, puțin adaptabile, care pot persista și după Încetarea stimulului; inervația prin fibre de calibru mic Aδ și C. Stimulul nociceptiv poate să antreneze receptorii monomodali, cu prag de excitabilitate la durere mai ridicat (prin stimulări mai intense). Receptorii polimodali au un prag de excitabilitate mai scăzut și sunt receptivi la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de mecanisme reflexe. Durerea profundă este de obicei referată și interpretată eronat, ajungând În alte zone ale „imaginii corpului". Prin stimularea unor structuri profunde (ligamente, fascii, mușchi) durerea este imprecisă, difuză, situată distal, În alte țesuturi, care beneficiază de aceeași inervație, având un dublu caracter, În durere profundă și superficială, concomitentă. Durerea persistentă, indiferent de originea ei, induce unele modificări reflexe de „protecție", spasm muscular, inhibiția mișcărilor voluntare, creșterea aportului sanguin, hiperstezie superficială și profundă [14,18,23]. Datorită impreciziei durerii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
respiratorii, fonatorii și de deglutiție Sunt determinate de cauze infecțioase, toxice, heredodegenerative, neurologice tumorale sau traumatice inclusiv ale unor intervenții chirurgicale pe sfera ORL. Afectarea regiunii naso-buco-faringo-laringiene și esofagiene care prezintă o continuitate structurală și o încrucișare de cai cu inervație complexă, determină o simptomatologie clinică foarte variată și afectează în mod deosebit economia generală a organismului și capacitatea adaptativa a acestuia la mediu. Funcția digestiva poate fi afectată fie prin tulburările de deglutiție din diverse paralizii ale nervilor cranieni IX
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al degetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al degetelor. Vascularizația humerusului este realizată de artera brahială. Inervația humerusului provine din nervul musculo-cutanat. CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un os lung, pereche poziționat intern, la nivelul antebrațului. În supinația antebrațului este paralel cu radiusul. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - apofiza olecraniană situat superior și posterior, este sub forma
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe această apofiză se descrie inserția ligamentului lateral intern al articulației pumnului; - șanț posterior între capul cubitusului și apofiza stiloidă cubitală în prin care trece tendonul mușchiului cubital posterior. Cubitusul este vascularizat de ramuri arteriale ce provin din artera ulnară. Inervația este asigurată de nervi ce provin din nervul ulnar. RADIUSUL Radiusul este un os lung, pereche situat extern față de cubitusul la nivelul antebrațului. Extremitatea superioară prezintă următoarele elemente anatomice: - capul radiusului are formă cilindrică și prezintă la rândul său: * față
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
extern prin care trece tendonul mușchiului lung extensor al policelui; - fața internă prezintă o mică fațetă articulară pentru mica cavitate sigmoidiană a radiusului. Vascularizația radiusului este realizată prin intermediul arterei radiale. Nervul interosos anterior, ram din nervul median este răspunzător de inervația radiusului. SCHELETUL MÂINII Scheletul mâinii este format din 8 oase carpiene, 5 oase metacarpiene și 14 falange OASELE CARPIENE Oasele carpiene sunt oase scurte în număr de 8 așezate pe: - un rând superior, antibrahial format din următoarele oase, dispuse din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
complexul transversospinal; 5. planul V care grupează mușchii interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului, ridicători ai coastelor. Planul I: MUȘCHIUL TRAPEZ Mușchiul trapez are formă triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală și vârful la humerus. Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - protuberanța occipitală externă, - procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12; Fibrele superioare: la nivelul 1/3 treimii laterale a marginii posterioare și a feței superioare a claviculei; mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului, a spinei omoplatului; inferior: se întind până la nivelul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
partea opusă; contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Planul I: MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste; - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană și pe 1/3 posterioară a crestei iliace; - rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. Toate cele trei fascicule converg
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al brațului; 2. când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Planul II: MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale. Inserția terminală este la nivelul unghiului supero-intern al omoplatului. - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. - nervul ridicător al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Acțiunea: 1. când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Planul II: MUȘCHIUL ROMBOID Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație La nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu trapezul și planurile profunde pe care le acoperă. - nervul mușchiului romboid; - nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală; 2. când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta. Planul II: MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR ȘI SUPERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea Procesele spinoase ale vertebrei C7 și ale primelor 3 vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă planurile musculare profunde. Inervația este dată de nervii intercostali
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea Procesele spinoase ale vertebrei C7 și ale primelor 3 vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă planurile musculare profunde. Inervația este dată de nervii intercostali 2-5. Ridică coastele, intervenind în inspir. Planul II: MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR ȘI INFERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea La nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Se produce
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nivelul feței externe a coastelor 2-5. Vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă planurile musculare profunde. Inervația este dată de nervii intercostali 2-5. Ridică coastele, intervenind în inspir. Planul II: MUȘCHIUL DINȚAT POSTERIOR ȘI INFERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea La nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Este acoperit de marele dorsal și acoperă la rândul său straturile musculare profunde. Se realizează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
externe ale ultimelor patru coaste. Este acoperit de marele dorsal și acoperă la rândul său straturile musculare profunde. Se realizează prin nervii intercostali 9-12. Coboară coastele fiind un mușchi expirator. Planul II: MUȘCHIUL SPLENIUS Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea - jumătatea inferioară a ligamentului nuchal, - procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale și ale primelor 4-5 vertebre toracale, - ligamentele interspinoase. * pentru splenius al capului: se realizează la nivelul ½ laterale a linei nuchale și pe fața laterală a mastoidei; * pentru splenius
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
înainte. Mușchii intercostali interni au dispoziție inversă celor precedenți. Acțiunea: 7. mușchilor intercostali externi: este de ridicători ai coastelor (inspiratori); 8. mușchilor intercostali interni: este de expiratori (coboară coastele); 9. ambele grupe de mușchi sunt importanți în dinamica cutiei toracice. Inervația se realizează prin acțiunea nervilor intercostali, ramuri vertebrale ale nervilor spinali toracali. MUȘCHII SUPRACOSTALI (RIDICĂTORI AI COASTELOR) Sunt mușchi mici, în număr de 12 perechi, dispuși în spatele mușchilor intercostali externi, de la procesele transverse la coaste. Mușchii intervin în inspir. Inervația
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inervația se realizează prin acțiunea nervilor intercostali, ramuri vertebrale ale nervilor spinali toracali. MUȘCHII SUPRACOSTALI (RIDICĂTORI AI COASTELOR) Sunt mușchi mici, în număr de 12 perechi, dispuși în spatele mușchilor intercostali externi, de la procesele transverse la coaste. Mușchii intervin în inspir. Inervația se realizează prin intermediul nervilor intercostali corespunzători. MUȘCHII SUBCOSTALI Acești mușchii se găsește pe fața medială a unei coaste și a celei de a II-a sau a III-a coaste subiacente. Sunt considerați mușchi rudimentari fără acțiune. Inervația se realizează
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]