2,210 matches
-
la știința mea prin inteligență, prin precizie, prin putere de convingere probatorie) cu care îl apără pe Ibrăileanu. El arată (ar trebui să pot spune „reamintește”) că Ibrăileanu, aparentul provincial anacronic, a fost primul nostru critic eliberat de complexele de inferioritate ale confruntării cu marile literaturi, primul care a avut conștiința valorii în sine a marilor noștri scriitori (adică a universalității lor intrinseci) și a scris despre ei pagini fundamentale. Părtinirile lui de cenaclu nu sunt cu mult mai îndărătnice și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
afli cînd vorbești despre o carte, este un element esențial al reflecției noastre despre cărțile pe care nu le-am citit, căci numai această analiză poate să ne dea mijloacele de a adopta strategia cea mai pertinentă În situații de inferioritate de felul celei cu care se confruntă Martins. Vom avea ocazia să revenim. În situația unei conferințe publice, un scriitor care nu a citit cărțile despre care se Înțelege că trebuie să vorbească se pomenește, așadar, confruntat cu un public
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
râde de altul se zugrăvește pe sine. Cine râde de altul o face fie dintr-un sentiment necontrolat de superioritate personală, fie dintr-un sadism moral care-l face să simtă plăcere atunci când cineva se află Într-o situație de inferioritate.) „Plăcerea cea mai delicată este să faci plăcere altora.” (La Bruyère) Moartea unora este viața altora. (În vampirismul de ordin moral, unii se complac să trăiască doar de pe urma averii și renumelui părinților sau strămoșilor lor.) „Disprețuiesc noblețea pe care o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care depinde performanță unui sportiv pot fi de ordin fizic, psihic, material sau de mediu. În lucrarea de față ne vom orienta atenția asupra analizei a trei factori de ordin psihic, perturbatori ai obținerii performanței, si anume: teamă, sentimentul de inferioritate, scăderea motivației de pregătire. • TEAMĂ ( FRICĂ ) Teamă nu este altceva decât o emoție negativă, însoțită de o senzație de disconfort , apărută în fața unui pericol real sau imaginar . Îndoială, neliniștea, panică sunt rudele apropiate ale acesteia. Frică este însoțită de accelerarea
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
este un premiu nemeritat, nesperat. O a doua ar fi faptul că sportivului i se poate îndeplini o dorință poate nesperata, neașteptată, ceea ce îl face să nu știe cum să gestioneze situația și să fie depășit de eveniment. • SENTIMENTUL DE INFERIORITATE Reprezintă un sentiment de supunere, caracterizat prin senzația individului de a fi inapt pentru sarcina atribuită care ar putea fi: înlocuirea unui campion, includerea într-o reprezentativă națională, etc. Senzația aceasta se poate manifestă de la cea mai mica intensitate concretizata
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
ar putea fi: înlocuirea unui campion, includerea într-o reprezentativă națională, etc. Senzația aceasta se poate manifestă de la cea mai mica intensitate concretizata dintr-o stare de neplăcere, până la tentativă de îndepărtare a elementului perturbator, fugă de responsabilitate. Sentimentul de inferioritate nu apare numai atunci cand sportivul se autosubestimează, ci și atunci când este apreciat sub nivelul la care crede că are dreptul . În acest caz, este vorba de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În unele cazuri, sentimentul de inferioritate poate
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
de inferioritate nu apare numai atunci cand sportivul se autosubestimează, ci și atunci când este apreciat sub nivelul la care crede că are dreptul . În acest caz, este vorba de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În unele cazuri, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de complex, spre instalarea unui profund sentiment de neputința, de incapabilitate care poate se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de introversiune exagerată, de abandon și care poate crea că boala, depresia. Aceasta se manifestă, de
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
exagerată, de abandon și care poate crea că boala, depresia. Aceasta se manifestă, de obicei, prin stări obsesivo-fobice, în special teamă de necunoscut, de viitor, lipsa de conștientizare a propriei valori, autoînvinuire, pierderea energiei. În alte cazuri însă, sentimentul de inferioritate poate determina acțiuni energice de depășire a deficientei. Este vorba de hipermotivitate, acea trăire care îl face pe sportiv să reacționeze intens la evenimente și situații nesemnificative pentru alții. Depășirea acestui sentiment se realizează frecvent prin mecanismul compensării. Fenomenul compensării
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
iar micii burghezi sunt fericiți, prin urmare, când îi văd și pe băieții din popor „serioși și respectabili”. Nici măcar nu le trece prin cap că aceasta e adevărata degradare, că băieții din popor sunt triști pentru că au achiziționat conștiința propriei inferiorități sociale, dat fiind că valorile și modelele lor culturale au fost distruse. Comuniștii care se iluzionează că (prin referendum, bunăoară) începe să se adune recolta semănată de ei nu-și dau seama că „participarea” maselor la marile decizii istorice „formale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dar și altor registre senzoriale, cum ar cel olfactiv (Mucchielli, 2002). Sunt puse în joc mesaje care activează instinctele de conservare, supraviețuire; sentimente puternice precum frica de moarte corelată cu sentimentul de speranță în salvare sau viață veșnică; sentimentele de inferioritate, capabile să închidă omul în sine, să zdruncine autoacceptarea și sentimentul de bine cu sine însuși; contraste, contradicții, revendicări conceptuale, negări, revendicări pentru a câștiga un drept; apelul la nevoile estetice, care creează omului tendința de a căuta frumosul în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
urmăresc sensibilizarea, ruperea echilibrului câștigat, pentru ca apoi să se implementeze noile coduri de gândire și comportament, să se ajungă la un nou sistem atitudinal în acord cu dorințele și intențiile propovăduitorilor. Exlicațiile și îndemnurile converg către două viziuni. Una sugerează inferioritatea omului în raport cu măreția altor fenomene sau entități, iminența unor evenimente dramatice pentru viața omului și umanității, necesitatea de a înțelege adevărul adevărat despre realitate, singura soluție sau scăpare fiind acceptarea necondiționată a propunerilor și ofertelor celor care promovează ideile cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din modul de conduită al lui Al. Macedonski, Mateiu I. Caragiale sau Gib I. Mihăescu. Freudismul și psihanaliza însoțesc analiza psihismului creator, cu dese raportări la complexele Oedip și Electra și la fenomene ca isteria, anxietatea, paranoia sau complexele de inferioritate, culpabilitate și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui Alfred Adler privind lupta dintre eu și supra-eu sau prin cele ale lui Freud despre sexualitatea infantilă, fenomenele de introversiune și extroversiune, cu adaptarea activă
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
românii spun că sunt o națiune mare, dar în același timp sunt gata să cadă în genunchi în fața fiecărui care e în stare să-i învingă sau să-i arunce de pomană. Așa este. Un om mic întotdeauna simte complexul inferiorității proprii față de unul mare, fiindcă nimeni împrejur nu-i acordă nici o atenție...“. Concluzii • Viața și opera unui personaj precum a fost I. Liprandi s-au aflat mereu în centrul atenției cercetătorilor (mai ales a celor interesați de activitatea lui Pușkin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu privire la destinul cultural și politic al României a plecat de la „concepția imposibilității de a construi o țară pe un ideal de împrumut“ (modelul liberal occidental) și a condus la teama de modernitate, ce caracterizează „unul din elementele complexului (românesc) de inferioritate“. Revolta împotriva destinului românesc și atmosfera de „decrepitudine și inerție“ • Ibidem, p. 22-23. l-au condus pe tânărul Cioran, în mod paradoxal, la fascinația revoluției bolșevice, în care descoperea semnele unui destin major, caracterizat prin „frenezia industrializării“, mistica lumii urbane
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să fiu megamiliardară. O să putem construi și un turn, căruia să-i spunem Brandon Tower! — Ne putem cumpăra o insulă? Suze are propria ei insulă În Scoția și dintotdeauna chestia asta m-a făcut să mă simt Într-o vagă inferioritate. — Poate, rîse Luke. Tocmai sînt pe punctul de a spune că o să avem nevoie și de un avion personal, cînd copilul Începe să mi se agite În burtă. Îi iau mîna lui Luke și o pun pe abdomenul meu. — Zice
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
interpretări unor vechi atitudini umane, modestia, recunoștința, invidia, oportunismul, înțelepciunea etc. Fabulele, voit „inofensive”, se înseriază de la „testamentul lui Esop” la aspectele cele mai actuale ale „democrației de tranziție”, moralizând asupra curiozității, compătimirii, iluziei, sincerității, spiritului critic, conservatorismului, complexului de inferioritate, mândriei, invidiei, prieteniei ș.a. Mai toate au drept „epilog” o inversare de optică: „Gâze, lucruri, animale, / Câte-am prins în Fabule, / Nu știu dacă fac parale / Asprele-mi vocabule. Însă eu vă cer iertare/ (Cu umor și grație!), / Pentru cazul
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
e vorba de cele (precum Ioan 14, 11; 10, 30; 5, 26) care sunt temelia caracterului pe deplin al Fiului, fie de texte care (ca Pild. 8, 22; Evr. 12, 2; Filip. 2, 9; Col. 1, 15) par să indice inferioritatea Fiului și caracterul său de creatură. Numai capitolele 33 și 34 se ocupă de natura divină a Duhului Sfânt. În general, Chiril prezintă întâi obiecția adversarului, apoi o desființează prin metode logice: silogismul, reducerea la absurd și așa mai departe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o creatură. Al cincilea respinge obiecția celor care afirmă că Fiul, primind de la Tată propriile prerogative, trebuie să-i fie inferior. Al șaselea răspunde unei serii de obiecții bazate pe texte din Scripturi unde pare să existe un temei pentru inferioritatea Fiului: soluția rezidă în faptul că toate enunțurile care, în sine, nu sunt potrivite cu divinitatea, sunt aplicabile Fiului din cauza economiei întrupării (e vorba de communicatio idiomatum). În sfârșit, al șaptelea dialog demonstrează deplina divinitate a Sfântului Duh. BIBLIOGRAFIE Aici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
s-a terminat cu victoria politică, economică și ideologico-culturală a Occidentului. Efectul cel mai important al acestei victorii a fost reorientarea noilor societăți, foste comuniste, către o reconstrucție a propriei civilizații. Recunoscându-și nu doar înfrângerea, predominant non-militară, ci și inferioritatea în fața civilizației occidentale, societățile ce se străduiseră să construiască o civilizație comunistă - vreme de peste șapte decenii în cazul Rusiei și de peste patru decenii în cazul sateliților săi europeni - au făcut o uriașă cotitură în propria istorie, optând politic pentru o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multă prosperitate pentru propria populație, o societate trebuie să se transforme, achiziționând acele caracteristici care produc prosperitate și renunțând la trăsăturile care produc lipsuri. De exemplu, o societate de tip patriarhal va trebuie să-și modifice radical instituțiile care asigură inferioritatea femeilor în societate, indiferent de opțiunile sale religioase etc. Această explicație a stat la baza tranziției postcomuniste românești, și nu numai. Ea afirmă că, dacă își dorește să fie o societate prosperă, fosta societate comunistă românească trebuie să renunțe la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
compenseze această poziție mai slabă prin deformarea relațiilor formale cu unitățile productive care, până la urmă, depindeau de deciziile acestei tehnocrații pentru aprovizionarea la parametri cât mai buni a întreprinderilor. Consecința a fost că, în vreme ce relația de grup a rămas de inferioritate, ea a fost dublată de o rețea de relații interpersonale în care ierarhiile formale erau secundare în raport cu cele informale. Altfel spus, formal, acești tehnicieni ai comerțului interior - între întreprinderile producătoare - aveau un statut decizional mai redus decât cel al grupului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
carne, dintr-o producție totală de 2.571 mii de tone, adică mai puțin de 18%! Într-o situație similară s-au aflat și alte produse alimentare de bază, cu excepția cerealelor. De asemenea, comerțul socialist a fost pus în totală inferioritate în distribuirea unor produse agricole semi industrializate, precum băuturile alcoolice. Vinul produs în gospodăriile țărănești, cât și băuturile distilate, între care rachiul de prune - simplu distilat în Muntenia și dublu distilat în Maramureș, Ardeal și Banat -, au reprezentat adevărate producții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
deceniile cinci și șase ale secolului abia sfârșit, în acest spirit s-a lansat curentul „relativismului cultural”, având ca țintă nu doar sublinierea respectivei diversități, dar și că problema „societăți primitive”-„societăți dezvoltate” n-ar trebui pusă în termeni de inferioritate și superioritate. Din relativismul cultural s-a născut, cu ample conotații politice, multiculturalismul. Într-o recentă lucrare (2004), preluând conceptul lui R. Boudon de „ireversibilitate axiologică”, am argumentat, raliindu-mă unor puncte de vedere similare ale altor analiști și interpreți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la nevoie are, în general, consecințe pozitive asupra acestuia. Dar și aici reacțiile celui ajutat depind mult de contextul de ajutorare. În multe cazuri, acesta, prin faptul că este pus, mai mult sau mai puțin explicit, într-o situație de inferioritate și de obligații față de binefăcătorul său, trăiește un disconfort puternic. Disconfortul dispare sau se reduce simțitor când ajutorul este reciproc sau când el nu vine de la o altă persoană. Acest din urmă fapt a fost dovedit experimental (Karabenick și Knapp
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răsfrânge asupra persoanelor dintr-un grup stigmatizat (student negru în SUA, de exemplu) dinspre persoane aparținând unei categorii nestigmatizate (student alb). Astfel de comportamente pot fi privite ca ofense și „doborâre la pământ” (Schneider et al., 1996), adică punere în inferioritate. Dar și tendința inversă este constatabilă. Când ești ajutat de cei apreciați mai slabi ca tine (frații mai mici, bărbații de către femei) sau chiar de egali (colegi de aceeași vârstă, profesie), stima de sine e mai ambivalentă decât pentru străini
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]