513 matches
-
prețurilor unice, pe care le va aproba și le va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (3) În condițiile în care între perioadă la care se referă prețurile publicate și data efectuării rechizițiilor va avea loc un proces inflaționist, plata bunurilor rechiziționate se va face la prețurile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la care se va aplica un coeficient de majorare ce va fi transmis de Comisia Centrală de Rechiziții comisiilor mixte de rechiziții, dimensionat pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
resurselor materiale de import, favorizând și valorificarea superioară a unor resurse interne. Din aceeași perspectivă, literatura de specialitate tratează mai nuanțat implicarea impozitelor distinct sau alături de cheltuielile publice, În reglarea economiilor naționale, după cum În aceste economii se confruntă cu tendințe inflaționiste majore, autoritățile publice pot promova diferite tipuri de politici fiscale 140. Între acestea, se distinge politica fiscală de stabilizare automată, promovată În varianta numită „deficit spending”, care se bazează pe ideea că, În urma creșterii cheltuielilor publice, În special a celor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
activelor imobilizate, fluxurile de autofinanțare vor fi mai mici, ca urmare a scăderii fondului anual de amortizare și, totodată, a creșterii vărsămintelor În contul impozitului pe profit. Metoda regresivă de amortizare mai are un alt avantaj, acela că În perioadele inflaționiste, impozitele sunt plătite de Întreprindere În monedă depreciată. În principiu, activele fixe ale agenților economici se pot amortiza În regim liniar, degresiv și accelerat. Cel mai performant este sistemul accelerat, care dă posibilitatea Întreprinderii, ca În primul an de funcționare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
admis că analizele Întreprinse din perspectiva oricărei reforme fiscale trebuie determinată magnitudinea efectului de multiplicare a reducerii cotei procentuale de impozitare. Astfel, reducerea de mari proporții a cotei de impozitare poate conduce la o cerere agregată excesivă, determinând astfel efecte inflaționiste greu de stăpânit. Mai mult, efectele politicii fiscale pe termen scurt diferă considerabil de cele pe termen lung. Sub acest aspect, unele curente de gândire economică afirmă că o creștere temporară a venitului curent (prin scăderea cotei de impozitare, pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cererii agregate. De asemenea, rezultă că, pe termen lung, veniturile fiscale colectate la bugetul de stat cresc cu o rată mult mai mică, față de rata de scădere a impozitelor, ca urmare a aplicării cotei unice; crește deficitul bugetar; apar presiuni inflaționiste puternice, iar pe plan monetar, rata inflației crește. În cazul țărilor cu economii de piață funcționale, aflate În apropierea obținerii PIB potențial, modelul teoretic la care ne-am referit este unul cu relevanță ridicată. Or, chiar dacă se consideră că economia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a excesului de cerere agregată, determinând ca diferența între creșterea economică efectivă și cea potențială să depășească un prag sustenabil (trebuie subliniat că această diferență s-a tradus cel mai mult în deteriorarea echilibrului extern și mai puțin în presiuni inflaționiste); d. mix-ul neadecvat de politici economice „a rupt” și corelația normală internă dintre creșterea productivității muncii și creșterea salariilor, cu consecințe asupra evoluției cursului de schimb și a competitivității internaționale; acumulările de rezerve create de creșterea productivității muncii au
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar (vezi tabelul 4.5). Riscul supraestimării potențialului de ajustare fiscală în România. Ținta nu era/este fezabilă pentru România. Consiliul Fiscal prognoza un deficit de 3,5% din PIB în 2012 (metodologie ESA95, compatibilă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
manifesta revenirea la o politică fiscal-bugetară inconsistentă față de obiectivul dezinflaționist al BNR. Derapajele din politica veniturilor vor determina reducerea de competitivitate pentru produsele românești dar și presiuni consistente asupra îndeplinirii țintei de inflație de către BNR. Și, în plus, inflamarea anticipațiilor inflaționiste, activarea efectului de demonstrație etc. Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Toate acestea se vor întoarce împotriva economiei reale, BNR fiind obligată să manifeste prudență ridicată în încercarea de relaxare a condițiilor de creditare. Pe
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar. În acest subcapitol argumentez detaliat nevoia de îmbunătățire a regulii fiscale propuse de Comisia Europeană în cadrul Compactului Fiscal, considerând optimă introducerea unei reguli fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
compoziție manifest eclatată (mai ales temporal), dar (l)atent concertată, un text bio-bibliografic (sic) dispersat, reflectat, reflectant, un spațiu ludic deschis în cel tipografic și, numai în cele din urmă un experiment, o căutare, un eseu, nu neapărat al noului (inflaționist), ci al unei noi integrale personale...171 4.4.3. Transparența textuală Spre deosebire de Zarifopol care considera că "întreruperile și anexele teoretice"172 din Poveste, Două loturi și alte câteva povestiri, axate exclusiv pe probleme de tehnică literară, sunt supărătoare și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
administrațiile de pe un anumit teritoriu, favorizarea dialogului cu colectivitățile, diagnostic și obiective împărtășite de actorii implicații în convenții de parteneriat, o mai mare stabilitate și vizibilitate a acțiunilor în domeniu, creșterea participării locuitorilor din cartiere), dar și limitele acesteia (dezvoltarea inflaționistă a parteneriatelor, lipsa transparenței și dificultatea coordonării, înmulțirea contractelor, devenită prea costisitoare etc.). Cei conștienți de aceste imperfecțiuni nu renunță la contracte, dar vor simplificarea parteneriatelor, clarificarea responsabilităților statului și orașelor, facilitarea acțiunii asociațiilor și fundațiilor. Reînnoirile la scara orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la vestea unificării -, Kohl a ales să nu perceapă taxe. Pentru a face față noilor și masivelor ei angajamente, Republica Federală - care până atunci Înregistra surplusuri substanțiale de cont curent - a fost nevoită să accepte deficitul. Bundesbank, Îngrozită de impactul inflaționist al unei asemenea politici, a mărit constant rata dobânzilor Începând cu 1991, chiar În momentul În care marca germană lua definitiv calea viitoarei monede europene. Efectul năucitor al acestor dobânzi - șomaj crescut și dezvoltare economică mai lentă - avea să se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
protecție socială; eșecul privatizării unor întreprinderi cu caracter monopolist și lipsa de control a practicilor care-i favorizau pe cei aflați în poziții-cheie (acces inegal la bunurile statului); lipsa de stabilitate a mediului economic, cu deosebire eșecul în controlul procesului inflaționist (hiperinflația), crizele bancare, erorile în procesul de privatizare care au erodat puterea de cumpărare a salariului minim și, în general, a veniturilor redistribuite. Deși toate țările în tranziție au înregistrat manifestarea unor astfel de factori, indicatorii nivelului de trai, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]