921 matches
-
fiecărei ființe umane este aceea de a-și explica acțiunile în funcție de cauzele percepute. Teoria propusă de Fritz Heider (1944, 1958) și dezvoltată ulterior de Weiner (1985) și Roberts (1982) constituie o teorie complexă în care atribuirile sunt văzute ca fiind influențate în mare parte de acțiunile persoanei, de trăiri, încredere și motivație. Modul în care sportivul se raportează la el însuși este direct legat de percepția pe care acesta o are asupra cauzelor și efectelor propriilor acțiuni. Tipul de atribuiri pe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
la început totul este frumos, înălțător parcă, cu timpul, acea lume de «fals basm» se preschimbă într-o închisoare de maximă securitate ai cărei prizonieri nu sunt întotdeauna vinovați. O mare parte din «prizonierii» acestei închisori este formată din tineri influențați ușor de oameni răi, care vor să facă bani cât mai simplu, sau este formată din oameni care au suferit întâmplări cu consecințe majore atât asupra fizicului, cât și a psihicului, aceștia găsind în droguri un refugiu. Însă de ce nu
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Pichiu Nicu Cristian, Oana-Raluca Silion () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1985]
-
consumul mediu de curent în modul activ devine nesemnificativ față de consumul modului low power LPM3 datorită timpului extrem de scăzut de lucru în modul activ. Autodescărcarea bateriei Această parte a consumului de curent dintr-un sistem cu microcontroler poate fi puțin influențată. Important este să se respecte cu strictețe recomandările producătorului. Bateria trebuie plasată într-un loc relativ rece din carcasă. Aceasta înseamnă nu direct pe sau în vecinătatea părților fierbinți. O valoare frecvent utilizată pentru estimarea descărcării unei baterii de-a
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
conferă unui stat statutul de putere în relațiile internaționale constatăm că elementele care îi conferă acest statut se regăsesc în configurația sa. Poziția geografică este una extrem de favorabilă, mărime și diversitatea reliefului, dar și vecinătatea cu state mici ușor de influențat constituie un element al puterii ruse. Apoi resursele naturale hrana și materiile prime ale Federației Ruse au conferit o mai mare independență și libertate de mișcare diplomatică. Capacitatea militară a statului rus, este de asemeni un element foarte important care
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
ideologic propice în romanul Oțel și pâine (1951), înecat în clișee sociologizante proletcultiste. Dar personajul Buiumaș, a cărui autenticitate și a cărui pregnanță nu se rezumă la inserțiile autobiografice, rămâne o realizare în categoria personajelor-copii și adolescenți din literatura română. Influențată de spiritul de frondă al vremii ce se cultiva la „unu”, „Integral”, „Contimporanul”, o parte din proza lui C. stă sub semnul expresionismului sau sub cel al avangardismului. Ciclul de nuvele Paradisul statistic (1926) este grăitor în acest sens, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
primul rând o problemă de teologie. Ea anticipează venirea lui Mesia și, astfel, o aduce sub semnul unei reprezentări su biective. În al doilea rând, ea presupune o ontologie „tare“, în care logicul este cel care constituie esența fenomenelor istorice. Influențat însă de ontologia ruinelor, proprie barocului, dar deopotrivă de cea kabalistă, după care creația este locul gol lăsat de retragerea Divinității, Benjamin nu acordă credit unei astfel de înțelegeri metafizice a ființei. Filozofia istoriei care i se aso ciază nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
românească a creației lui Ț. cunoaște două faze distincte. Primele versuri publicate în „Simbolul”, la numai șaisprezece ani, nu anunță cu nimic insurgenta dinamitarda pe care o va dovedi peste câțiva ani. Poetul compune acum în maniera unui adolescentism mimetic, influențat vizibil de exponenții simbolismului românesc ai momentului, ale căror nume se regăsesc și în sumarul revistei: Al. Macedonski, Al. Ț. Stamatiad, Iuliu Cezar Săvescu, Ion Minulescu, Adrian Maniu, N. Davidescu ș.a. Singurul lucru care lasă să se întrevadă evoluția ulterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
tentați să împletească experiența, amintirile lor cu ficțiunea (transformându-se chiar fără știrea lor în creatori de mituri pozitive sau negative). O soartă asemănătoare o are și critica literară, nu doar literatura memorialistică: hrănindu-se din textul literar se lasă influențată de acesta, face eforturi să încadreze literatura în tipare "științifice", să impună interpretări, clasificări, distincții fundamentate pe metode, teorii consacrate sau nou împrumutate/reinventate din alte domenii, în realitate, se ficționalizează. Mitizările unora conduc inevitabil la un cortegiu de adulatori
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a informațiilor, înainte de a ajunge la factorii de decizie politici. Potrivit unui reprezentant MI6 de la Washington, „un raport DISTANT nu ar trebui considerat de Marea Britanie o certitudine decât în cazul în care JIC hotărăște acest lucru”. În schimb, opinia CIA, influențată probabil de experiența Pearl Harbor, a fost că mesajul ar trebui să parvină imediat factorilor de decizie politici; singura concluzie (deși critică) rezultată de aici ar recomanda, înainte de toate, confirmarea sursei. Jerold L. Schecter și Peter S. Deriabin, The Spy
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
La nivelul anului 1990, acești hibrizi se cultivau în țara noastră pe cca. 20 22% din suprafața ocupată cu porumb. Una din problemele complexe și deosebit de dificile cu care se confruntă în prezent omenirea este pierderea irecuperabilă a biodiversității, proces influențat direct de intervenția antropogenă, în care omul ar trebui să fie permanent preocupat în realizarea unui parteneriat eficient cu natura, în scopul gestionării durabile și eficiente a biodiversității. O componentă importantă a biodiversității o constituie resursele genetice vegetale, reprezentate de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și ornamentația: fierul forjat întortocheat din piața Stanislas din Nancy, picturile de pe lambriurile din saloane (arabescuri, ghirlande sau peisaje exotice), mobile curbate, sculpturi cu aspect teatral, ca de exemplu Caii din Marly (1745) de Coustou. În sfîrșit, pictura este profund influențată: Antoine Watteau (Serbări galante), François Boucher și mai ales Fragonard pun pe pînză personaje de comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atît elemente specifice fiecăruia, cît și diferențe chiar în cazul deținerii aceluiași tip de cunoștințe. Ca atare, în lumea culturii, specifică omului, oricît de intens ar fi transferul prin comunicare, fiecare are și rămîne cu ceva în plus, atît cel influențat, cît și influențatorul, căci acesta nu poate oferi tot, iar celălalt nu poate recepta tot și, în plus, ceea ce preia adaptează la propria sa fire, la specificul său. De aceea, comunicarea ca fenomen social este mai degrabă actul sau suma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de evoluție) facilitează comunicarea deopotrivă la nivelul indivizilor și al comunităților umane. Privită astfel, comunicarea se instituie într-un mijloc de influențare a indivizilor umani sau a grupurilor de indivizi de către alți indivizi sau grupuri, iar prin această influențare, cel influențat este adus la un nivel apropiat de nivelul factorului influențator, niciodată însă la același nivel. Comunicarea se bazează deci pe cooperare, în sensul că atît agentul influen-țator cît și agentul influențat trebuie să se afle în relație directă și să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alți indivizi sau grupuri, iar prin această influențare, cel influențat este adus la un nivel apropiat de nivelul factorului influențator, niciodată însă la același nivel. Comunicarea se bazează deci pe cooperare, în sensul că atît agentul influen-țator cît și agentul influențat trebuie să se afle în relație directă și să acționeze, primul prin a oferi (sau a impune), iar celălalt prin a primi. Dacă se întrerupe cooperarea se întrerupe și procesul de comunicare, încît cei doi agenți nu mai cunosc transferul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grupurile etnice se delimitează între ele tocmai fiindcă folosesc limbi diferite. Pe de altă parte, ca să se poată exercita influența culturii și limbii unui grup etnic asupra altuia, grupul respectiv trebuie să se afle într-o situație favorizată în raport cu cel influențat, iar o asemenea situație poate fi generată fie de un nivel de civilizație superior, fie de o poziție politică superioară (de obicei, de ocupant). În primul caz, influența constituie întot-deauna un factor de progres al grupului etnic influențat, dar, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în raport cu cel influențat, iar o asemenea situație poate fi generată fie de un nivel de civilizație superior, fie de o poziție politică superioară (de obicei, de ocupant). În primul caz, influența constituie întot-deauna un factor de progres al grupului etnic influențat, dar, în cel de-al doilea, se poate realiza o decădere a celui influențat, cum s-a întîmplat în provinciile romane ocupate de popoarele migratoare, în zonele europene ocupate de turcii otomani și în țările europene ocupate de ruși (atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de civilizație superior, fie de o poziție politică superioară (de obicei, de ocupant). În primul caz, influența constituie întot-deauna un factor de progres al grupului etnic influențat, dar, în cel de-al doilea, se poate realiza o decădere a celui influențat, cum s-a întîmplat în provinciile romane ocupate de popoarele migratoare, în zonele europene ocupate de turcii otomani și în țările europene ocupate de ruși (atît în perioada țaristă, cît și în perioada sovietică). Acest ultim aspect privește îndeosebi dominația
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influențarea se realizează întotdeauna în același mod sau dacă, dimpotrivă, există mai multe maniere de exercitare a ei. Nu se pune deci problema gradului de influențare, a intensității influențării, ci dacă influențele produc întotdeauna același tip de efecte asu-pra elementului influențat. După Lucian Blaga 7, influențele pot fi de două naturi, genuri sau calități: influențe modelatoare și influențe catalitice 8. Raportate la această distincție, cultura franceză și cultura germană ar reprezenta două mari alcătuiri ale spiritului european, fiecare cu calitățile și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de versificație, unele teme literare etc.). Analizînd mai atent lucrurile, s-ar putea spune că mai degrabă elementul influențat (și mai puțin influențatorul) face ca înfluențarea să fie preponderent modelatoare sau preponderent catalitică, în funcție de nivelul și de specificul culturii și al limbii pe care le reprezintă. În acest caz, același element influențator poate avea reflexe diferite în culturi diferite
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de altele. Atît faptul de a influența, cît și faptul de a fi influențat se evidențiază deci în mod deosebit sub aspect lingvistic, încît o cultură influențatoare se impune mai ales prin elemente de vocabular pe care le preiau culturile influențate. Apoi, întrucît influențarea este modul obișnuit de comunicare prin care etniile din spațiul european se unesc printr-un fundament spiritual comun în cadrul căruia prevalează umanismul greco-latin și ideologia creștină, se impun atenției limbile reprezentînd culturi aflate în situația de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între 1536 și 1814, Norvegia a fost sub stăpînire daneză și, în acest timp, limba norvegiană nu a mai fost folosită ca limbă literară, fiind înlocuită de daneză. În aceste condiții, s-a creat un aspect al limbii literare daneze influențată de dialectele norvegiene (limba dano-norvegiană) care este în uz pînă astăzi ca limbă oficială (fiind denumită bokmål [΄bokm(l]). Aceasta este limba în care a scris cunoscutul dramaturg Henrik Ibsen. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea însă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiindcă acesta a asigurat în mod deosebit o creștere a coeficientului de apropiere dintre limbile romanice, a căror afinitate și deschidere una față de alta erau asigurate prin originea comună. Astfel, datorită culturii înfloritoare în limba provensală, franceza a fost intens influențată, în secolele al XII-lea și al XIII-lea, de această limbă, din care a preluat numeroase elemente lexicale: amour, asperge "sparanghel", aubergine "pătlăgică vînătă", ballade, cabane, cadeau, cade-nas "zăvor", cigale "greier" etc. Printr-un decret al lui Fran-cisc I
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
idiomul care a exercitat o influență intensă asupra tuturor celorlalte limbi romanice și a altor limbi europene, furnizînd cuvinte integrabile în diferite compartimente ale limbilor literare, în mod deosebit în cel al artelor. Limba franceză a fost în mod deosebit influențată de italiană, începînd din secolul al XIV-lea și pînă în al XVIII-lea, domenii precum arta militară, comerțul, artele plastice, arhitectura și muzica primind în terminologiile lor numeroase elemente italiene: adagio, altesse, andante, aquarelle, arcade, balcon, baldaquin, banque, banquet
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modernă, încît a fost necesară realizarea altor forme literare corespondente. Ceea ce se poate observa în cazul influențelor realizate pe cale cultă (la nivelul limbilor literare, deci) este, pe de o parte, faptul că ele nu necesită contemporaneitatea factorului influențator cu elementul influențat, încît limbile vechi clasice pot reprezenta încă un astfel de factor, și, pe de altă parte, nici vecinătatea dintre influențator și influențat nu este necesară. Ca atare, influențarea la nivelul culturii majore și a limbii de cultură se poate realiza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor literare, deci) este, pe de o parte, faptul că ele nu necesită contemporaneitatea factorului influențator cu elementul influențat, încît limbile vechi clasice pot reprezenta încă un astfel de factor, și, pe de altă parte, nici vecinătatea dintre influențator și influențat nu este necesară. Ca atare, influențarea la nivelul culturii majore și a limbii de cultură se poate realiza "la distanță", atît în timp, cît și în spațiu. Din aceste motive, limbile literare moderne ale Europei pot asimila și avea în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]