3,341 matches
-
bisericile din ținutul natal”. Textul nu mai are muzicalitate și „poezie”, dar registrul său e mai complex. Se mixează mai multe tipuri de discurs, într-o bine regizată babilonie contemporană, cu marcarea aproape sfidătoare a contextului de lagăr socialist. Discursul informatorului, pus sub auspiciile pluralului instituționalizat („presupunem că...”, „nu putem să...”) și ale impersonalului securistic („despre frate nu se știe nimic”), e dus într-un regim comic, de aparență suprarealistă. Suprarealismul subtil infiltrat și mai consistent pentru cititorul tînăr de azi
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
vedere trecutul recunoscut al acestuia, Sorin Roșca Stănescu ar trebui să fie mai ponderat în declarații. "Pe zona serviciilor, dânsul de când a venit în Parlament are această obsesie a serviciilor, să facă ordine în servicii, dânsul care a fost un informator, știți bine, declarat, a recunoscut lucrul ăsta. Cred că pe zona asta ar trebui să aibă un volum mai redus atunci când se pronunță, dar sigur, aici e problema PNL-ului, pe care trebuie să și-o rezolve, iar PSD-ul
Sârbu, despre SR Stănescu: Situația degenerează. E problema PNL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37502_a_38827]
-
care nu va găsi nici un fel de crezare în numitele cercuri. Că doar și ele știu că orice coțcar la drumul mare, ca să-și salveze primejduitul său toval și să-și mai facă rost pe deasupra și de o simbrie de informator sau de spion (suprema resursă a pățiților de drept comun), își va ura el singur bun-sosit, în numele vreunei cauze care plutește pe deasupra definițiilor penale. Iată deci foaia de viță sub care Petru Dumitriu s-a văzut respins la concursul de
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
sau în cântece de Crăciun, în forma Leru-doamne, care se repetă după fiecare vers sau strofă”, ler fiind cunoscut și ca nume propriu „al celui mai strălucit și mai puternic împărat, Leru-împărat”. În continuarea lui Budai-Deleanu, un secol mai târziu, informatorii rurali ai lui Nicolae Densușianu menționează că în localitățile lor de baștină se consideră că „Leriu Doamne este un mare împărat de răsărit, care trecuse multe țări și mări cu oști nenumărat de multe”; sau că: „A fost un domn
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
consideră că „Leriu Doamne este un mare împărat de răsărit, care trecuse multe țări și mări cu oști nenumărat de multe”; sau că: „A fost un domn, anume Ler împărat, și a avut un fecior”. O relatare mai amplă, datorată informatorului Neculai Istrate, de 108 ani, ne precizează că: „Lerul Domnul... ar fi avut o fată mare, care iubea un tânăr. Împăratul, nevoind a o mărita după acel tânăr, a izgonit-o din casa lui la tânărul acela care locuia într-
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
cocoși pe care le-ar fi organizat, deși, după unele estimări, venitul ar fi fost mult mai mare. În instanță, principesa Irina a recunoscut că îi servea cu mâncare mexicană și bere pe spectatorii luptelor cu cocoși, așa cum au raportat informatorii sub acoperire ai poliției. În acest timp, John Walker patrula înarmat proprietatea. În august, anul trecut, Principesa și soțul ei au fost arestați preventiv. Judecătorul i-a eliberat, la scurt timp, însă le-a confiscat pașapoartele și i+a obligat
Principesa Irina, fica Regelui Mihai, și-a recunoscut vina. Ce condamnare va primi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29796_a_31121]
-
Țara Făgărașului, timp de șase ani, doisprezece tineri au ținut în șah o forță militară a cărei mărime a fost în contrast cu micimea satelor presărate între rîul Olt și Carpații Meridionali: șapte batalioane de Securitate, 150 de cîini polițiști, 500 de informatori racolați dintre săteni, alături de camioanele, armamentul și logistica aferentă. Din cei doisprezece, pe teren vor muri patru: Andrei Hașu, zis „Baciu” (primul lider al grupului, este împușcat în 1952, după moartea lui Ion Gavrilă preluînd conducerea), Gelu Novac (împușcat lîngă
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
intelectuală superioară, un clarvăzător social de elită, ceea ce În străinătate s-a materializat În mii de articole, sute de eseuri, memorialistică, proză toate concentrate Împotriva dictaturii comuniste instaurată În România de forța brută a Moscovei. Securitatea Îl avea În obiectiv, informatorii roiau În jurul lui, știa și Își vedea de patriotismul său. El este cel care a publicat În diasporă (pe vremea aceia i se spunea exil) Marx despre români În 1966 și, astăzi se știe, Ministerul Afacerilor Externe i-a plătit
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
când a dorit să publice În România romanul Vulpea Roșcată, despre personalitatea depravată a Elenei Lupescu ce În viața ei a parvenit prin sex. Din acel moment Pamfil șeicaru a rămas tot restul vieții În legătură cu securitatea, dar nu a fost informator, el spunea tuturor deschis: Eu nu mă uit cine poartă steagul țării, eu steagul țării Îl văd, eu steagul țării Îl apăr’’ Acesta a fost crezul lui și a mers atât de departe Încât a dorit sa vină În România
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
postului din Paris. Numele acestui post este, așadar, R.F.I. (Radio France Internationale), nu Delta-R.F.I.! A doua inadvertență este cea referitoare la fișa lui Nestor Rateș despre care Mihai Pelin ne spune că Ziua i-ar fi publicat dosarul de informator al Securității. Pentru un autor care s-a documentat în Arhive, acest mod de a expedia o problemă nu este numai lipsit de profesionalism, ci și de delicatețe. Ori confirmi, dacă ai văzut asta în Arhive, ori nu pomenești ceea ce
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
Păunescu pentru dezastrul moral al ceaușismului"13. Semnificativ este și acest aspect: anterior "poneiului roz cu zvastica", Herta Müller sesizase opinia publică despre faptul că la o manifestare organizată de ICR Berlin au fost invitați "pe bani publici doi foști informatori ai Securității". Numai că acest aspect nu a fost de natură să provoace un scandal de amploarea celui cu poneiul roz printre oamenii politici și ziariștii noștri. Cred că abia acest subiect ar fi condus poate la o dezbatere mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
printre oamenii politici și ziariștii noștri. Cred că abia acest subiect ar fi condus poate la o dezbatere mai consistentă despre starea de frică și suspiciune generalizată din România regimului comunist și despre consecințele sale maniheiste în postcomunism; despre omniprezenții informatori și colaboratori ai poliției politice, Securitatea și despre duplicitate, minciună generalizată și dublu-gândit; sau despre omnipotenta acestei instituții cu sarcini de reprimare politică în viața oamenilor din vremea regimului comunist și, în consecință, despre absența culturii civice și politice în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o manieră mai productivă pentru opinia publică. Și, trebuie s-o recunoaștem, o astfel de tema era mai periculoasă pentru cei care au instrumentat politic și mediatic cazul poneiului roz pentru că ei înșiși lucrau în trustul media a unui fost informator dovedit al Securității 14. Am putea presupune chiar că scandalul poneiului a fost declanșat tocmai pentru a masca și deturnă atenția tocmai de la acest aspect. Deși poate ar fi incitant de analizat care vor fi fost motivele pentru această disproporție
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
o lungă istorie, pe care o vom rezumă, cronologic, doar la planul instituțional și legislativ. În decembrie 1993, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu a avut inițiativa introducerii unei moțiuni simple atât în Senatul României, cât și în Camera Deputaților, privitoare la informatorii și ofițerii fostei Securități, această temă fiind pe atunci crucială pentru opoziția democratică, aceasta acuzând prezenta celor vizați în posturile de conducere din aparatul de stat, în viața publică și în serviciile de informații. Documentul este una dintre foarte puținele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
conținut de Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, care arată, la Art. 27, ca "nu pot activă în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". O restricție similară este prevăzută și în Legea 188/1999, amintită și în Decizia Curții Constituționale din 2010 cu privire la lustrație
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității" (art. 54, lit. h) sau "a desfășurat activitate de poliție politică, astfel cum este definită prin lege" (lit. j). Se face astfel apel la legea privind deconspirarea Securității, a agenților și informatorilor ei. În Expunerea de motive a Legii 10/2016, parte integrantă a acesteia, se arătă între altele: "în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, regimul totalitar comunist a exercitat un regim de teroare și opresiune, supunând proprii cetățeni unor numeroase
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor". 16 Radu Preda, loc.cit. În ultima propoziție, autorul îl citează pe istoricul britanic Tony Judt. Bibliografie Studii HUIU, Iulia, "Dezbaterile privind condamnarea comunismului în mediul politic al României postcomuniste", în Caiet documentar: procesul comunismului, apărut sub egida Fundației "Horia
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
serviciu. Ca la un Panait Istrati, dar într-o durată considerabil mai lungă (cu ezitări, îndoieli, decepții și reveniri temporare la credința inițială), realitatea înconjurătoare dezminte constructul teoretic al omului de stânga. Socialismul real, cu activiști și cenzori, torționari și informatori, scriitori colaboraționiști și firavi rezistenți, îl compromite definitiv pe cel utopic, ideal. Spovedania unui învins devine, aici, spovedania unui convins. Bineînțeles, într-un alt registru stilistic decât cel al lui Istrati, în maniera inconfundabilă pe care Radu Cosașu o va
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
Cristian Teodorescu Ce memorie pe Liviu Turcu, securistul apostat! }ine minte că în anii 80, Varujan Vosganian a devenit informator la SIE. Adică pe cînd Varujan era economist la "Bere, Braga-diru". Liviu Turcu mai și scrie ce ține minte, ca alți foști securiști căzuți la patimi scriitoricești. Iar amintirile sale despre Vosganian sînt luate "pe încredere" de un jurnalist, Marius
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
Lui Liviu Turcu i s-a aprins ledul amintirilor, simplă coincidență, tocmai cînd Varujan a fost trimis de la București să dea oralul examenului de comisar european. Computerul fără greș al minții sale i-a transmis mesajul că Vosganian a fost informator la SIE. Mi-ar fi plăcut să-i pot transmite fostului securist că a redevenit ceea ce a fost și chiar mai puțin decît atît, autocoborîndu-se la rangul de informator nebăgat în seamă, care vrea să-și reșapeze utilitatea cu o
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
al minții sale i-a transmis mesajul că Vosganian a fost informator la SIE. Mi-ar fi plăcut să-i pot transmite fostului securist că a redevenit ceea ce a fost și chiar mai puțin decît atît, autocoborîndu-se la rangul de informator nebăgat în seamă, care vrea să-și reșapeze utilitatea cu o turnătorie bombă. Cred însă că nu-i vorba numai de atît. N-am informații precise că Varujan n-a fost turnător și, după cîte mi-a fost dat să
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
mulțumit cu o asemenea asigurare, fără o trimitere la un document verificabil sau fără o a doua mărturie orală. Dacă aș fi avut încredere totală în Liviu Turcu, atunci aș fi titrat explicit: "Liviu Turcu afirmă că Vosganian a fost informator" Să dai însă pe prima pagină un titlu uriaș prin care îl faci pe Varujan informator, după care să-l lămurești pe cititor că asta își amintește Liviu Turcu, e o porcărie fără margini. Jurnalul Național își permite să murdărească
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
doua mărturie orală. Dacă aș fi avut încredere totală în Liviu Turcu, atunci aș fi titrat explicit: "Liviu Turcu afirmă că Vosganian a fost informator" Să dai însă pe prima pagină un titlu uriaș prin care îl faci pe Varujan informator, după care să-l lămurești pe cititor că asta își amintește Liviu Turcu, e o porcărie fără margini. Jurnalul Național își permite să murdărească reputația unui om, cu un cinism profesional descalificant. Cînd scriu acest microscop, nici Clubul Român de
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
pentru că acest om a avut probleme la Bruxelles, s-ar fi cuvenit ca presa din țară să-și ia distanță față de ceea ce a publicat Jurnalul Național, pentru a nu perpetua impresia că Varujan ar fi fost trimis acasă din cauză că era informator. Sau impresia că a fost informator, pur și simplu. Tăcerea, în acest caz, e o formă de complicitate la fel de greu de iertat. Repet, nu pot dovedi că Vosganian n-a fost informator. Dar nici nu pot crede că a fost
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
la Bruxelles, s-ar fi cuvenit ca presa din țară să-și ia distanță față de ceea ce a publicat Jurnalul Național, pentru a nu perpetua impresia că Varujan ar fi fost trimis acasă din cauză că era informator. Sau impresia că a fost informator, pur și simplu. Tăcerea, în acest caz, e o formă de complicitate la fel de greu de iertat. Repet, nu pot dovedi că Vosganian n-a fost informator. Dar nici nu pot crede că a fost după "probele" din ziarul condus de
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]