688 matches
-
Intrăm în secolul XXI. Îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu". Îți adaptezi temele vâstei și vremilor? Ai emoții de o mobilitate incredibilă. Încerci programatic să inovezi acest vechi meșteșug? RF. Da, sunt încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încredințată că lectorul atent observă cum se schimbă temele mele cu trecerea anilor. Cred că și cuvântul îl mânuiesc mai bine (sper că așa stau lucrurile) deși, evident, vocea mea caracteristică, esențială, rămâne neschimbată. Nu am avut intenția vreodată să inovez programatic poezia, dar am încercat de când mă știu să scriu cât mai bine cu putință, să progresez ca tehnică, fiindcă cu cât ești mai articulat (ca un atlet care se depășește pe sine), cu atât mai bine poți exprima emoții
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fapt, fiindcă altminteri întâmplările cele mai apropiate ar fi întotdeauna cele mai însemnate pentru noi. Nu privesc niciuna din tehnicile narative pe care le folosesc ca pe un simplu procedeu și nici nu cred în inovație tehnică de dragul de a inova. Romanele nu sunt simple noutăți. Am sentimentul clar al formei, dar pentru mine forma se conduce după sentiment, după modelarea și ritmul emoției. Văd aici o legătură cu muzica, întrucât muzica are o logică irațională, afectivă, în ultimă instanță. E
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
studiu, că laboratoarele noastre nu sunt atât de bine dotate, pe cât s ar dori, că în cercetare investițiile sunt ca și inexistente... Devine frustrant ca tinerii cu cele mai notabile performanțe să părăsească România încă de pe băncile facultății. Inginerii noștri inovează și stabilesc trend-ul în marile companii de pe glob. Ne mândrim cu ei, dar nu este suficient, așa cum obișnuiesc să mai creadă unii dintre noi. Ar trebui să realizăm că e timpul să facem ceva pentru a conta internațional mai
SA NU ÎNLOCUIM PERFORMANŢA CU INDIFERENŢA. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by ADRIAN BUTUCĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1009]
-
este caracterul polifonic, limbajul politic fiind palimpsestul enunțurilor anterioare ale aceluiași emițător, dar și al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior pe scena politică. În presa politică, discursul jurnalistului este în același timp reacționar și inițiator, el traduce, reformulează și transformă discursurile oamenilor politici sau ale altor jurnaliști, constituindu-se în metalimbaj care are ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
generice. Alte genuri discursive sînt mai susceptibile să suscite scenografii care se îndepărtează de un model prestabilit. Astfel, într-un gen pe care l-am putea crede cu foarte multe constrîngeri (ghidul turistic), Guide du routard 22 a ales să inoveze punînd în scenă "stilul vorbit" (vezi cap. 6) al unui enunțiator tînăr adresîndu-se unui co-enunțiator la fel de tînăr. Tate Gallery: Milbank, SW 1. M. Pimlico (plan II, C3). Deschisă de la 10.00 la 17.50 în timpul săptămînii și de la 14.00
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un fel de inteligență care nu poate fi încă încadrată în nicio tipologie, cea care te ajută să găsești soluții atunci când toate lucrurile merg prost, care te face să ajungi în locurile în care alții nu pot să ajungă, să inovezi, să creezi, să descurci situații încâlcite, să convingi oameni care nu vor să se lase convinși. Desigur, pe măsură ce înaintezi în meserie, anumite lucruri se pot învăța, dar dacă ești înzestrat de la natură cu puterea de a găsi soluții, cu talentul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Mai s�nt ?i cazuri �n care arhitectul, lucr�nd �n general cu o echip?, �mparte muncă de crea?ie. �n orice caz, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei, numai dac? nu acord?m prioritate func?iei sale sociale sau inova?iei tehnice, domenii care oricum trebuie luate �n considerare �ntr-o istorie a arhitecturii. Orice istorie a arhitecturii trebuie s? plece de la un studiu sistematic al operelor construite sau proiectate ?i de la o exegez? a textelor teoretice care �nso?esc, �nc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ine tradi?ia naosului unic, ne imagin?m o solu?ie arhitectural? de viitor, deambulatoriul cu capele dispuse radial experimentat la Saint-Martin de Tours, �nc? de la �nceputul secolului al XI-lea. Normandia, ducat prosper ?i expansiv, este locul unde apar inova?îi majore, despre care biserică Notre-Dame de la Jumi�ges (1037-1067) st? m?rturie, de?i este �n ruine: nav? cu trei niveluri �n descre?tere ?i �mp?r?it? �n deșchideri care accentueaz? ritmurile verticale; cor cu deambulatoriu; fă?ad
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
care apar?ine tradi?iei bisericii de tip bazilical paleocre?-țin. Cu toate acestea, ea nu ?ine de arhitectură romanic?, care o precede, chiar dac? �?i apropriaz? unele tr?s?turi constructive, adapt�ndu-le. Originalitatea ?i eficacitatea să se datoreaz? inova?iilor ?i sistematiz?rîi procedurilor de construc?ie, pun�ndu-le �n slujba unui program religios, politic ?i social �nnoit. Catedrală, biseric? episcopal?, este urban?. Prin dimensiuni, siluet?, voca?ie spiritual?, prin complexitatea să structural? ?i frumuse?ea să plastic?, ea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un ra?ionalism matematic strict al structurii ?i al materialelor. J.R. Perronet (1704-1794) ?i J.-B. Rondelet (1734-1829) �i dau acestui curent ?tiin?ific bazele teoretice. Cel dint�i, director la �cole des Ponts et Chauss�es, este cunoscut pentru inova?iile sale �n construirea podurilor de piatr? (podul Neuilly, 1770-1774) ?i pentru ajutorul dat lui Soufflot, imagin�nd o structur? foarte supl? pentru biserică Sainte-Genevi�ve (1756-1790). �n acest scop, el face experien?e asupra rezisten?ei pietrelor, experien?e
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
extinde atunci asupra unei mari p?r?i a Europei, �n Statele Unite ?i �n America de Sud. Ea se va men?ine �n aceste locuri adesea p�n? la mijlocul secolului al XX-lea. Curentul ra?ionalist: o nou? tipologie ?i o nou? inova?ie arhitectural? �n secolul al XIX-lea, o dat? cu ridicarea burgheziei ?i a clasei muncitoare, societatea evolueaz? �n aspiră?iile sale sau �n ceea ce ast?zi numim nevoi, care se traduc �n programe ?i �n echipamente noi, �n primul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
opera?iunilor de reconstituiri arhitecturale identice, cea mai mare parte a marilor cet??i s�nt reconstruite, at�ț �n centru, c�ț ?i la periferie, �n forme moderne sau �modernizate� cu o real? eficacitate tehnic?, dar f?r? mare inova?ie urbanistic? (K�ln, Frankfurt, Saarbr�ken etc.). �n alte p?r?i, planurile de urbanism poart? mai mult sau mai pu?în amprenta Cartei de la Atena c�nd s�nt �ncre-din?ațe unor sus?în?tori ai modernismului. A
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Londra, 1976), ?i, pe de alt? parte, casele elve?ianului M. Botta (1943), cubice sau cilindrice. Masive, dar tra-versate de fisuri misterioase (casă Medici, Stabio, Elve?ia, 1980). Dot?rile culturale, sociale, administrative, tehnice etc. acord? un c�mp nelimitat inova?iei arhitecturale, program ?i expresie reunite. Filarmonica de la Berlin (1956-1963) de H. Scharoun (1893�1972) sau Cît� de la Musique (Paris, 1984�1995) de Ch. De Portzamparc au, �n acord cu complexitatea programatic?, o plasticitate clar monumental?. Finlandezul R. Pietil� (1923-1993
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în alternativa educațională actuală: schimbare prin creativitate și inovare Prof. Mirela Blînda școala “Iordachi Cantacuzino” Pașcani Anul 2009 a stat sub semnul creativității și inovației la nivel european. Din acest punct de vedere sloganul acestei inițiative a fost: „IMAGINEAZĂ, CREEAZĂ, INOVEAZĂ ! ”. Acum se caută noi abordări ale educației, în toate manifestările sale. Noi transformări, noi inovații metodologice, dar și schimbări la nivel teoretic, pragmatic, științific caracterizează mediul educațional, nu numai în România, dar și la nivel european. Această perioadă caracterizată de
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
cititorilor "să tragă de lanț, după întrebuințare"31. În aceeași tonalitate se exprimau și redactorii de la Cuvântul, Falanga, Viața literară, Adevărul literar și artistic. Așadar, chiar și atunci când o grupare locală nu s-a limitat la explorarea periferiei, ci a inovat în materie de curente literare, situarea geografică a amplificat receptarea negativă a mișcării. Transferul ulterior al redacției Unu în capitală a mărit considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor interbelice din centrul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
remarcabilă piesă, care i-a desăvârșit notorietatea pe scena cercetării și care, mai mult, a intrat în istoria domeniului Științelor comunicării, alături de contribuțiile studentului său, profesorul Phillip Wander, în calitate de context în care instrumentarul teoretic și metodologic al criticismului retoric se inovează, inclusiv la nivel terminologic. Conceptul lui Black, de "second persona", dar și cel al lui Wander, "construit" în spațiul discursiv deliniat de inovația teoretico-metodologică a celui dintâi, "third persona", sunt, pesemne, mai cunoscute publicului academic de pretutindeni decât înseși numele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acces la spațiul discursiv. Cu alte cuvinte, în proprii săi termeni, întreaga cercetare critico-retorică exprima, până la momentul Edwin Black, ideologia neo-aristoteliană. Interesul profesorului Black pentru lărgirea posibilităților reprezentaționale în contextul cercetării critico-retorice este vădit în încercarea sa reușită de a inova, din punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții remarcabile, cum ar fi superbul act de oratorie conținut în adresa de la Coatesville
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
secrete, nu-i așa?, locul privilegiat sau mai puțin privilegiat pe care îl considerăm necesar în procesul de obținere a consensului, din partea unei comunități la care visăm, în privința sensurilor (culturale) pe care le-am ales să (inter)medieze sau chiar inoveze actul de comunicare în care ne-am angajat. Astfel, la intersecția, la interfața dintre sinele nostru (cultural) și celălalt se află doar acest teren discursiv al negocierii sensurilor (culturale), în timp ce dincolo (sau dincoace?) domnește misterul. Acestui "mister" Campbell eșuează să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
criză social? pe care o cuno?teau vechile societ??i occidentale, nici industria nu ap?rea că o solu?ie credibil? pe termen scurt. Unii reclamau mai cur�nd liberă circulă?ie a produselor �ntre regiuni, �ntre ??ri, pentru c? inova?iile pe care le-au cunoscut agricultură ?i comer?ul cereau o l?rgire a spa?iilor ?i a pie?elor (Necker, 1775). Aceste reac?îi dovedesc deja transformarea mentalit??ilor, care anun?? alte muta?îi ?i mai decisive. Pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofii secolului al XVIII-lea, �n special pe Condorcet, apare tot mai clar c? faptele oamenilor pot fi surprinse cu ajutorul unui demers (?tiin?ific(, cuantificat, adic? deschis c?tre calcul ?i previziune. Convingerile de acest fel vor duce la remarcabile inova?îi care vor marca majoritatea ?tiin?elor exacte ?i naturale. O figur? exemplar? a acestui curent este aceea a lui Adolphe Quetelet, astronom ?i matematician belgian, care va da scrisori de noble?e ingineriei sociale. Dup? un sejur la Paris
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Paris, 1973, pp. 399-400]. Este ceva foarte nou aici? Se simte, �n lucrare, influen?a lui Spencer, pe care Durkheim are grij? s?-l resping? mult timp, ap?r�ndu-se de el cu toat? fiin? a. Privind �ns? de aproape, inova?ia radical? a lui Durkheim const?, f?r? �ndoial?, nu at�ț �n elaborarea temelor � cele ale solidarit??îi, contractului sau diviziunii muncii �, sau �n privin?a perspectivei din care le pune � �n acela?i timp evolu?ionist? ?i organicist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
produc?ia, organizarea, remunerarea muncii, privind condi?iile de via?? ale muncitorilor care nu erau bine cunoscute de c?tre guvernan?i. Pentru aceasta s-a creat �n 1891 un Oficiu al Muncii, dependent de Ministerul Comer?ului ?i Industriei, inova?ie decisiv?, prin care statul se dota, pentru prima oar?, cu un instrument permanent de investiga?ie sociologic? asupra populă?iei muncitore?ți. Acest instrument este pus la punct de c?tre sociografii leplaysieni ?i de c?tre statisticieni. �i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
într-o permanentă re/facere, dar în cadrele sale proprii de referință. Ca forță organică a unei nații, cultura nu poate fi redusă la civilizație, ce rezumă achizițiile mecanice și tehnice. Deschiderea culturală are o importanță capitală deoarece infuzează și inovează "zestrea". Calibrarea vechiului cu noul în cultură reprezintă testul de guvernare a unui popor. Lumea globalizată are nevoie de identități naționale și individuale flexibile, deoarece omul este o salcie gânditoare, și nu mimetice. Autonomia culturală nu constituie un bun tranzacționabil
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice, instrumentariste) adaugă parametrilor economici contextul momentan al nivelului cunoștințelor și capabilităților tehnologice. Dezvoltarea tehnologică, în genere, nu se face la întâmplare, ci în contextul unor (i) principii științifice; (ii) al dezvoltării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]