1,122 matches
-
piață și, implicit, marjele de profit, pentru a constrânge firmele fără potențial să iasă de pe piață și oferă șansa firmelor inovative să pătrundă pe piață cu noi produse. În acest context, orice organizație poate fi privită ca un sistem, folosind inputuri (resurse umane, materiale, financiare, informaționale) pentru a livra outputuri (produse, servicii) spre consumatorii săi. Prin urmare, „productivitatea este un factor a cărui influență asupra puterii competitive este evidentă.”<footnote D. Voiculescu, op. cit., 2000, p. 41. footnote> Productivitatea - denumită și randament
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
baze de date este vitală anterior conceperii arhitecturii și funcționalității rețelei neuronale: acest „creier” artificial simplist va necesita ambele baze pentru a „învăța” pe baza lor și pentru a putea ulterior genera rezultate de tip ieșire, bazându-se pe un input de tip intrare. Menționez aici posibilitatea de a concepe un traseu invers, pe principiul prelucrării informației de ieșire pentru a genera un input. Pentru crearea, configurarea arhitecturii, rularea și optimizarea rețelei neuronale descrise, se poate utiliza platforma NeuroSolutions (www.neurosolutions
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe baza lor și pentru a putea ulterior genera rezultate de tip ieșire, bazându-se pe un input de tip intrare. Menționez aici posibilitatea de a concepe un traseu invers, pe principiul prelucrării informației de ieșire pentru a genera un input. Pentru crearea, configurarea arhitecturii, rularea și optimizarea rețelei neuronale descrise, se poate utiliza platforma NeuroSolutions (www.neurosolutions.com), un mediu de dezvoltare dedicat exclusiv acestui tip de aplicații de învățare. Aplicația dispune de un compendiu complex de instrumente pentru implementarea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
interdependente; 2. expertul și actorul social să fie prinși în jocuri permanente ale schimburilor de informații și cunoaștere; 3. cunoașterii totalizante, globale, de genul „marii teorii”, să i se substituie proiecte alternative echipotențiale și complementare; 4. cunoașterea socială de tip input să se asocieze în permanență cu cea de tip output, adică rezultată din practicile sociale deja cunoscute și bazată pe precedenta. Voi reveni în partea a doua a lucrării cu o serie de exemple pentru a ilustra modul de implicare
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
patru alteri au aceeași religie ca ego-ul. Altfel spus, ego-rețeaua nr. 1 are o valoare a eterogenității de 0,3756 și o eterogenitate normalizată de 0,563. Dacă ego-ul trebuie să rezolve o problemă complexă ce are implicații religioase, atunci inputul pe care îl poate primi din partea alterilor este destul de limitat din punctul de vedere al diversității, iar acest lucru poate fi în defavoarea ego-ului (dacă presupunem că este interesat să ia în calcul puncte de vedere cât mai diverse în formularea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețelei și resursele pe care D și E le pot negocia). Astfel, experimentatorii restricționează posibilitatea subiecților de a-și compara câștigurile personale cu ale altora și elimină efectele produse de principiul echității. Potrivit lui Burgess și Nielsen (1974), dacă raportul dintre inputuri și outputuri pentru un actor i diferă în mare măsură de același raport în cazul unui actor j, atunci i va experimenta inechitatea sau injustiția distributivă. În consecință, actorii sociali pot defini drept inechitabile sau injuste tranzacțiile în care pentru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și outputuri pentru un actor i diferă în mare măsură de același raport în cazul unui actor j, atunci i va experimenta inechitatea sau injustiția distributivă. În consecință, actorii sociali pot defini drept inechitabile sau injuste tranzacțiile în care pentru inputurile egale profitul este inegal sau în care pentru inputurile inegale profitul este egal8. Pornind de la această definire a conceptului de echitate, unul dintre enunțurile teoretice care au fost testate a fost următorul (Burgess și Nielsen, 1974: 429): Dacă o persoană
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
măsură de același raport în cazul unui actor j, atunci i va experimenta inechitatea sau injustiția distributivă. În consecință, actorii sociali pot defini drept inechitabile sau injuste tranzacțiile în care pentru inputurile egale profitul este inegal sau în care pentru inputurile inegale profitul este egal8. Pornind de la această definire a conceptului de echitate, unul dintre enunțurile teoretice care au fost testate a fost următorul (Burgess și Nielsen, 1974: 429): Dacă o persoană experimentează inechitatea, atunci o va reduce pentru a obține
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conceptului de echitate, unul dintre enunțurile teoretice care au fost testate a fost următorul (Burgess și Nielsen, 1974: 429): Dacă o persoană experimentează inechitatea, atunci o va reduce pentru a obține o distribuție mai echitabilă a resurselor fie prin alterarea inputurilor, fie prin alterarea outputurilor. Așa cum se poate constata, principiul echității poate distorsiona prin efectele sale comportamentul actorilor din rețelele de schimb supuse studiului experimental. Designurile experimentale variază între două extreme în ceea ce privește cantitatea de informație oferită participanților. Unele designuri sunt constrângătoare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
încercând să restricționeze cât mai mult informațiile subiecților despre 8. Burgess și Nielsen (1974: 428) disting între egalitate și echitate. Astfel, egalitatea se referă la situațiile în care rezultatele sunt similare pentru toți, iar echitatea se referă la relația dintre inputurile și rezultatele unui actor în comparație cu cele ale altui actor. experiment (de exemplu, forma rețelei, numărul participanților, resursele pentru care negociază ceilalți etc.). Alte designuri sunt mai laxe, în sensul că participanților li se permite accesul la diverse informații (forma rețelei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mobilități: este vorba despre paradoxul conform căruia într-o lume în continuă și accelerată schimbare, cei care învață încet la nivel propriu/individual accelerează învățarea organizațională, deoarece schemele de nivel ale organizației rămân mai mult timp expuse unor noi perspective/input-uri. În contextul schimbării la nivel global, organizațiile cu mulți nou-veniți, unii care învață lent și alții cu o inteligență crescută (care sunt mai îndemnați să devieze de la schemele organizaționale atunci când iau contact pentru prima dată cu acestea), pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
arătat de către noi reprezintă toate persoanele implicate în actul educațional: de la opțiunea centrală, de la nucleul reprezentat de diada profesor-cursant la părinți, comunitatea locală etc. • T - procesul de transformare - este evidențiat în sintagma: ce face sistemul pentru transformarea intrărilor în sistem (input-urile) în rezultate (output-urile). În situația luată ca exemplu, acest aspect poartă denumirea de proces de învățământ și este analizat sub toate perspectivele sale (cea mai întâlnită fiind relația predare-învățare-evaluare). • W - viziunea lumii - sistemul trebuie analizat prin perspectiva viziunii
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-a ajuns la un model foarte simplu, care descrie procesele de natură economică - modelul cutiei negre sau modelul black box, așa cum este el prezentat în figura 1.1. Desigur, modelul cutiei negre aproximează procesele economice ca o relație între inputuri<footnote Așa cum sunt explicate în economie, intrările sunt mărfuri/mijloace sau servicii folosite pentru a produce bunuri sau servicii. A se vedea, Samuelson, P.A.; Nordhaus, W.D. (2010), op. cit., p. 12 și urm. footnote>, adică resurse, și outputuri<footnote Ieșirile
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
transformare poate fi modelat cu ajutorul unei funcții, atât timp cât intrările și ieșirile pot fi cuantificate. De asemenea, intrările trebuie să fie funcțional independente, adică să nu se poată scrie o relație de genul. Teoria economică generală pleacă de la o pereche de inputuri, și anume munca și capitalul, care, făcând anumite abstracții matematice pertinente, pot fi considerate ca fiind independente. Astfel, ecuația (1) poate fi rescrisă după cum urmează. Pentru a genera un set de variabile de intrare complet independente, vom măsura munca în
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
săi, care comunică în mod constant; - echilibrează diferitele interese: beneficiari, personal angajat, comunitate etc.; - creează oportunități de învățare pentru membrii organizației și participă împreună cu aceștia la experiențele de învățare; - promovează o politică de deschidere a școlii către comunitate și valorizează inputul mediului extern; - valorizează competența și profesionalismul în locul ierarhiilor și al funcțiilor; - funcționează după principiile calității, responsabilității și transparenței. • Oferta de servicii: - diversifică publicul-țintă, trecând dincolo de „serviciile” clasice oferite elevilor/studenților de o anumită vârstă; - este bazată pe evaluarea nevoilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
rezultate care corespund nevoilor societății, iar resursele pe care le au la dispoziție sunt direcționate optim. Conceptul de eficiență, în contextul bunei guvernări, se referă, de asemenea, la utilizarea durabilă a resurselor naturale și la protecția mediului. Concentrarea asupra resurselor (inputuri) necesare unui minister/ departament exprimă foarte puțin (sau chiar nimic) despre cum intenționează ministerul/departamentul să utilizeze resursele care îi sunt atribuite. Acest tip de abordare, bazat pe inputuri, este o amenințare substanțială atât pentru parlament, care controlează guvernul, cât
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
durabilă a resurselor naturale și la protecția mediului. Concentrarea asupra resurselor (inputuri) necesare unui minister/ departament exprimă foarte puțin (sau chiar nimic) despre cum intenționează ministerul/departamentul să utilizeze resursele care îi sunt atribuite. Acest tip de abordare, bazat pe inputuri, este o amenințare substanțială atât pentru parlament, care controlează guvernul, cât și pentru elaboratorii de politici, care ar trebuie să știe cât de bine funcționează un anumit minister/departament. Aprecierea relativ la cât de bine au fost cheltuite resursele este destul de
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
să asigure mai multe informații cu privire outputurile produse sau achiziționate cu resursele alocate. Outputurile desemnează produsele/serviciile realizate de o instituție în conformitate cu propriile obiective și pentru care instituția este total responsabilă. În cazul unei universități, de exemplu, concentrarea pe inputuri presupune luarea în considerare a sumelor necesare plății personalului, întreținerii clădirilor și achiziționării de logistică. În cel de-al doilea caz, cel al focalizării asupra outputurilor, preocupările bugetare urmăresc numărul de studenți care pot fi admiși anual, numărul anual de
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
outcomes) care exprimă faptul că fondurile au fost într-adevăr eficient folosite. Discuțiile actuale asupra outcomes precizează că în analiza finală, pe care o fac parlamentarii, policy-makers sau cetățenii, ceea ce contează în primul rând sunt outcome-urile și doar după aceea inputurile și outputurile. Guvernele fac politici publice în scopul de a schimba ceva în societate. Inputurile și outputurile sunt doar mijloace necesare în obținerea schimbării previzionate; schimbarea este definită, însă, prin outcome-urile realizate. Din perspectivă managerială, aceasta înseamnă raportarea bugetului la
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
outcomes precizează că în analiza finală, pe care o fac parlamentarii, policy-makers sau cetățenii, ceea ce contează în primul rând sunt outcome-urile și doar după aceea inputurile și outputurile. Guvernele fac politici publice în scopul de a schimba ceva în societate. Inputurile și outputurile sunt doar mijloace necesare în obținerea schimbării previzionate; schimbarea este definită, însă, prin outcome-urile realizate. Din perspectivă managerială, aceasta înseamnă raportarea bugetului la: 1) inputs - resurse necesare; 2) ouputs - bunuri și servicii produse/obținute cu fondurile alocate; 3
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
să-l creeze și care constituie fundamentarea înțelegerii modului în care se raportează rezultatele și modului în care noile informații pot fi folosite pentru a determina guvernul să-și asume responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
care constituie fundamentarea înțelegerii modului în care se raportează rezultatele și modului în care noile informații pot fi folosite pentru a determina guvernul să-și asume responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
responsabilitatea pentru rezultate. Guvernul poate face publice informațiile referitoare la inputuri, outputuri și outcome-uri. Inputurile sunt resursele alocate pentru satisfacerea nevoilor departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri când informațiile referitoare la resursele necesare (inputuri) nu relevă nimic în legătură cu rezultatele obținute, deoarece nu există declarații referitoare la ce anume se va produce cu aceste
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
departamentelor. De exemplu, sunt necesari bani pentru salarii, capital pentru investiții, pentru întreținere etc. Raportări ale necesarului de resurse (inputuri) exprimate în termeni financiari vor fi primite din partea fiecărei structuri guvernamentale. Sunt însă cazuri când informațiile referitoare la resursele necesare (inputuri) nu relevă nimic în legătură cu rezultatele obținute, deoarece nu există declarații referitoare la ce anume se va produce cu aceste inputuri. 2.7. Buna guvernanță și guvernanța locală În ultimele decenii, conceptul de „guvernanță locală democratică” a devenit parte integrantă în
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]