704 matches
-
atent puricate sau cenzurate. Gândirea maniheistă era la ea acasă. Cine nu era cu noi era Împotriva noastră. Preferam să nu discutăm despre asta. La cursuri și seminarii, lucrurile cu adevărat reale, ce țineau de câmpul social În care eram inserați, erau eludate În mod metodic. Trăiam Într-o lume Înțepenită, neclintită, ajunsă În stadiul de perfecțiune ultimă, așteptând ca alții să vină să ne spună că sunt variante și mai bune. Știam că trăim În mocirlă, dar ni se atrofiase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
hiperpolarizare, respectiv creșterea sau scăderea probabilității de apariție a unui potențial de acțiune pe baza fenomenului de sumație spațio-temporală a acestor efecte. Eliberarea cuantală a mediatorului (cantități quasiconstante corespunzătoare încărcării veziculelor de exocitoză) face posibilă evidențierea transmiterii sinaptice cu ajutorul microelectrozilor inserați intracelular la nivel postsinaptic, care detectează modificări tranzitorii de potențial: potențiale postsinaptice excitatorii, respectiv inhibitorii. Depolarizarea este de obicei rezultatul unui influx de sodiu și / sau calciu, iar hiperpolarizarea poate fi determinată de eflux de potasiu sau de influx de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
revoluționar, asupra Transilvaniei. O altă propoziție, amintind pasager dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar, înșiruia cele petrecute simultan, în octombrie și noiembrie 1918, "în Transilvania și Bucovina". Totuși, unirea Bucovinei era plasată după unirea Transilvaniei, ignorându-se ordinea cronologică reală. Era, de fapt, inserată mai mult pentru a întări efectul celor petrecute la Alba-Iulia. Bucovina era deci provincia readusă în povestire aproape în ultimul moment; o repetiție binevenită înaintea mult mai importantei uniri a Transilvaniei 42. Ordinea temporală a fost clar surclasată de cea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
papilari septali (Mm. papillares septales) situați în vecinătatea septului interventricular. - Cuspis posterior se inseră pe porțiunea posterioara a inelului fibros respectiv, fiind și el legat prin cordaje tendinoase de mușchiul papilar posterior (M. papillaris posterior) unic sau divizat, cu baza inserata în peretele posterior al ventriculului drept. - Cuspis septalis, cel mai slab dezvoltat dintre cele trei membrane ale valvei tricuspidale, se inseră pe porțiunea membranoasa a septului interventricular (la limita treimii superioare și mijlocii), emanând cordaje tendinoase rudimentare, dirijate spre mușchiul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată. În absența unei consolidări explicite a inferențelor care duc de la [e3] la concluzia neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atunci mai curînd narativ sau descriptiv etc., în ciuda prezenței secvențelor de alt tip. 2.1. Combinațiile de secvențe Secvențele legate intră în trei tipuri de combinații de bază: • Secvențe coordonate (succesiune): Secv. 1 + Secv. 2 + Secv. 3 + Secv. N. • Secvențe inserate (încastrare): [Secv. 1... [secv. 2...]... Secv. 1] • Secvențe alternative (montaj în paralel): [Secv. 1... [Secv. 2... [Secv. 1 urmare [Secv. 2 urmare... Secv. 1 sfîrșit] Secv. 2 sfîrșit]. Problemele de ordonare a secvențelor au fost deja abordate în analizele lui
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inserarea unei povestiri într-o explicație, în poziție de răspuns la întrebarea pusă. La aceasta se adaugă perioada explicativă de la [e16] la [e18] care explică acțiunea de a scuipa la sfîrșitul unei povestiri [e15]. Faptul poate fi reprezentat astfel: Povestirea inserată aparține unui gen particular al tradiției orale: povestirea etiologică, gen narativ determinat de un scop ilocuționar explicativ. Poveștile etiologice au ca scop să aducă un răspuns la întrebările fundamentale pe care omul și le pune asupra originilor sale sau a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvențe la baza ordonării • Ordonare unisecvențială (cea mai simplă și cea mai rară) • Ordonare plurisecvențială: - Omogenă (un singur tip de secvențe combinate) - Heterogenă (amestec de secvențe diferite) B2. Combinații de secvențe • Secvențe coordonate (succesiune) • Secvențe alternative (montaj în paralel) • Secvențe inserate (încastrare) B3. Dominantă (efect de tip de text) • Prin secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul) • Prin cel mai mare număr de secvențe de același tip • Prin secvența prin care se rezumă un text 3. Structurarea configurațională Orice text
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
izotopic nu poate fi instaurat fără un efort destul de mare de interpretare. În ceea ce privește legătura instaurată, propozițiile succesive introduc în mod continuu informații noi. Informații sigure, legate sintactic între ele, însă după modelul unei foarte vechi și cunoscute înlănțuiri de relative, inserate unele în altele la infinit precum Omul care a semănat porumbul care l-a hrănit pe cocoș care l-a trezit pe bunul domn care l-a oprit pe ticălosul cel nemernic care a bătut servitoarea care a muls vaca
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe de o parte..., pe de altă parte... etc.). Într-o altă lucrare (1990: 82-83), studiez în detaliu acest scurt pasaj din "discursul pentru alegerea potrivită pentru Franța" în care (2) se află inserat: (6) Fiecare din aceste întrebări are un răspuns clar. Nu pot să vi-l dictez eu PENTRU CĂ suntem într-o țară liberă, DAR nici nu vreau ca nimeni, și spun bine nimeni, să mai aibă ocazia vreodată să spună că
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
abordarea secvențială permite luarea în considerare a cazurilor de structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide textul) * Prin secvența rezumativă (care rezumă întregul text) Se va evita confuzia terminologică privind planurile de texte și planurile sau nivelurile de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nivel. Prima secvență narativă (Sn1) se constituie dintr-o succesiune de macro-propoziții narative: Pn1 [a] = Situația inițială Orientarea, verbe la imperfect. Pn2 [b] = Complicația [declanșatorul procesului] [și când] și verbul la perfectul compus. Pn3 [c] da [g] = Re-acțiunea [aici secvența inserată Sn2, detaliată mai sus]. Pn4 [h] = Rezolvarea ca încercare, verb la perfect simplu. Pn5 [i] = Situația finală, verb la imperfect. Răspunzătoare de acțiunea diferită de primul proces, secvența centrală (Sn2) poate fi descrisă: Pn1' [c] = Situația inițială (despre care + imperfect
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ce urmează. [b] = Intrarea-prefață (plus o paranteză a condițiilor actului de narațiune). Pn1 [c] = Situația inițială Orientare introdusă printr-un DECI cu funcție fatică. Pn2 [d] = Complicația introdusă în mod clasic de către declanșatorul narativ ȘI ATUNCI DINTR-O DATĂ. Pn3 = [secvență inserată Sn2] plecând de la [e] "Zâmbet deci". Pn1' -[f] = Situație inițială: " pe scurt, așteptam". Pn2' -[g] = Complicația introdusă prin declanșatorul narativ ȘI DINTR-O DATĂ. Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Pn3' [h] și [i] = reacția în forma unor cuvinte ale interlocutorilor și evaluarea. Pn4' [j] = Propoziție amplă prezentată de narator drept Rezolvare, introdusă de ATUNCI și încheiată prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k] = Situația finală a secvenței inserate și întoarcerea la [l] a acestei secvențe și a celei de prim nivel: auditoarea ar putea considera povestirea încheiată pe când este vorba doar de închiderea secvenței inserate "n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin marca de încheiere concluzivă PE SCURT. Pn5' [k] = Situația finală a secvenței inserate și întoarcerea la [l] a acestei secvențe și a celei de prim nivel: auditoarea ar putea considera povestirea încheiată pe când este vorba doar de închiderea secvenței inserate "n-am terminat". Pn4 [m] = Rezolvarea este marcată de adverbul BRUSC. Pn5 [n] = Situația finală este subliniată de IATĂ și PE SCURT. Pn Ω [o] = Evaluarea finală dialogată. 3.3 Eterogenitatea compozițională a unei fabule de La Fontaine (5) LUPUL ȘI
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
inserării într-un anumit text (narativ, argumentativ sau de altă natură). Refuzul pasajului descriptiv își găsește explicația în special în perceperea caracterului eterogen al acestuia și al aspectului ușor bizar pe care-l prezintă în raport cu contextul în care se află inserat. Toate criticile confirmă faptul că o ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională. Vom vedea în capitolul 7 cum, în epoca clasică, reguli stricte generează inserția secvenței narative într-un dialog teatral. Problema
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am putea admite fără a admite și concluzia. Între acestea două, trecerea se face prin "demersurile argumentative" care iau aspectul unor înlănțuiri argumentative demonstrative ce corespund fie suporturilor unei reguli de inferență, fie micro-înlănțuirilor de argumente sau unor mișcări argumentative inserate unele în altele. Schema simplificată de bază corespunde celor afirmate mai devreme: Această schemă de bază nu exclude restricțiile despre care s-a vorbit mai sus. În plus, acestea trebuie să fie completate din perspectiva dialogică, a cărei importanță a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
susținerii unei inferențe de un fapt știut și recunoscut: Garantul: " Mâinile fine sunt făcute pentru a mângâia". Conectorul argumentativ DAR introduce o restricție susceptibilă de a bloca concluzia inferențială C1. Propoziția [c] poate fi descrisă ca o a două secvență inserată, aflată în poziție de restricție: Informația dată (D2) ("Spălați vasele") aduce cu sine aplicarea unui proces inferențial: [deci probabil non-C1]: Bărbații probabil nu vă vor iubi. Această concluzie non-C1 se bazează pe o regulă de inferență garantată de: deoarece spălatul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vine să lărgească evantaiul de aplicații posibile ale acestui răspuns. Întregul răspuns (P. expl. 2) dat discursului direct (introdus prin propoziția f) apare, de fapt, ca o secvență completă, inserată în mișcarea explicativă pe care tocmai am descris-o. Secvența inserată: P. expl. 0: (g), (h), (i) = avem nevoie de o mașină de spălat. P. expl. 1: De ce (j) ? P. expl. 2: Pentru că (k) P. expl. 3: Atunci concluzia (l), (m), (n) Se dă următoarea structură textuală: 4. Probleme de eterogenitate
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În locul unui Răspuns-justificare (P. Expl.29, s-a optat pentru inserarea unei secvențe narative (povestirea autobiografică pe care o analizez în Le Texte Narratif, Nathan 1985, pp. 186-200): "[...] de aceea vă voi povesti o întâmplare din copilăria mea." Funcția povestirii inserate este aceea de a servi în mod clar acestei justificări, aceea de a răspunde la o problemă, de a oferi un răspuns problemei ridicate în P. Expl. 1. Așa-zisa încheiere din povestire, care corespunde macro-propoziției P. Expl. 3, arată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod clar acestei justificări, aceea de a răspunde la o problemă, de a oferi un răspuns problemei ridicate în P. Expl. 1. Așa-zisa încheiere din povestire, care corespunde macro-propoziției P. Expl. 3, arată o revenire la nivelul secvenței explicative inserate: " [l] Iată de ce v-am vorbit deschis." Trecerea care are loc, de la gravitate la claritate, corespunde unei concluzii-evaluare internă și intervine după o concluzie-evaluare externă: aplauze îndelungate care au izbucnit chiar la sfârșitul povestirii. Așa cum de altfel am arătat și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate fi închis prin formulele de mulțumire obișnuite, se datorează faptului că totuși s-a dat un răspuns care se află la finalul unei reluări de către tînără [Q-a6] a întrebării aparținînd [Q-a1] jurnalistului, de la începutul celei de-a treia secvențe inserate. În aceste condiții, răspunsul [R-a'] așteptat din partea tinerei este deplasat în secvențele 3 și 5: răspunsurile [R-a'9] și [Re'11] ce aparțin de fapt jurnalistului (urmează apoi un interviu deviat către altceva: viața privată a jurnalistului intervievat
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și 5: răspunsurile [R-a'9] și [Re'11] ce aparțin de fapt jurnalistului (urmează apoi un interviu deviat către altceva: viața privată a jurnalistului intervievat). Acest exemplu ne permite să evidențiem diferitele modalități de articulare a schimburilor tranzacționale: tipul inserat despre care s-a discutat mai devreme și două forme de relații de coordonare. * Relație coordonată de schimburi, în cadrul unor intervenții succesive (fără schimbare de roluri) * Schimburi coordonate în cadrul aceleiași intervenții (alternanță de roluri) Regăsim aici principalele mari forme de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]