4,420 matches
-
nevastă-ta, surîde, ridicîndu-se -, nu-i vina mea că am auzit ce-ți striga profesorul. Parcă eu mă supăr cînd îmi zici de Vlad? Cine-i ăsta? întreabă Radu absent. Puștiul cu telefoanele. Cam obraznic, e drept; mă înnebunește cu insistențele. Oare?! Doar nu-ți închipui...! se miră Paula, fluturînd un gest aiurea, în timp ce iese, uitînd să mai lege cordonul capotului, lăsînd să i se vadă goliciunea de la mijloc în jos, printre poalele lovite nervos de genunchi. "Ce dracu'-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai de departe, să nu se simtă... Ovidiu ar vrea să mai spună ceva, dar vociferările oamenilor din sală, pe jumătate înghețați deja, îl fac să se întoarcă spre bucătărie, săltînd din umeri: Treaba voastră! Eu v-am spus... La insistențele șoferului, Sultana și-a coborît din dormitor aparatul de radio, așezîndu-l pe bar. Vocea optimistă a crainicului anunță cîte șosele au fost destroienite, apoi, în interviurile telefonice, din fiecare județ se dau cifre. Direcția de Drumuri și Poduri din Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să mai insist, dar mi-e teamă că, tu avînd o... o legătură serioasă, aș putea să te jignesc, iar dacă am făcut-o pînă acum, te rog să mă ierți! Oricum, nu lua invitația la spectacol ca pe o insistență. Ochii lui privesc cu calm în ai fetei, în adîncul cărora tremură flacăra mocnită a unui zbucium. Înainte de a întinde mîna spre cutia cu vodcă, Mihai o învăluie pe Cristina în privirea sa, insistînd asupra celor două părți ale lanțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
discuția inutil gîndește Mihai încins de fierbințeala genunchiului înfipt în centrul acestei încăperi. N-am să aflu de ce a venit la mine, căci, observ, soarta Doinei n-o prea doare. În schimb, ce n-au putut face gesturile, vorbele și insistența, a făcut rapid, fără poticniri, vodca: un drum drept, continuu; a topit-o încet-încet; rămîne ca eu să insist... Va reacționa desigur, dar mai cu teamă, fără convingere..." Mihai se mișcă puțin pe marginea patului și, ca și cum ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vi se realizează. Eeii... clatină din cap directorul. Ce haz are să bem apă? Ați văzut ce cabană frumoasă a făcut uzina la Poiana Brîndușelor? Da, am fost cu Iftimie minte femeia, ridicîndu-se, roșie toată, înfuriată că nu are replică la insistențele directorului, pe care începe să le simtă în ultima vreme. Salută și iese, coborînd la parter să ia liftul, jignită adînc de apropo-ul cu cabana. "Deseară îi spun lui Iftimie. N-are decît să-mi găsească un post la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rana pentru că nu am încredere nici în asistentele de aici și nici în cele de la Whittington. Vreau să iei medicamentele astea... — Să stau în pat, doctore? Bull părea entuziasmat de idee. Arsurile la stomac și mahmureala îl obligau cu atâta insistență să rămână la orizontală, încât eclipsau chiar și efectul insidios al vaginului. — A, nu, nu cred să fie necesar. Ar trebui să reduci programul, dar, dacă ai o chestie din asta, e mai bine să te miști. Bull fusese uimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să-i vadă. Dar a realizat că fără însemn din partea suveranului statului Liao, nu avea cum să treacă de gărzi, fapt care l-a întristat profund. Prințesa a simțit imediat că ceva se întâmplă cu soțul ei și după multe insistențe, acesta i-a mărturisit că era de fapt unul dintre frații Yang, fost comandant de armată din Song. I-a cerut ajutor prințesei pentru a-și putea vizita mama. În cele din urmă, prințesa, nesuportând să-l vadă trist, i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ochii mei prezbiți, comparația cu gogoșarul ducea vrând-nevrând cu gândul la murături, murăturile inspirau un subsol de bloc, întunericul de-acolo avea gustul unui sărut, iar sărutul acela, oricât de dulce fusese la vremea lui, căpătase un gust amar din pricina insistenței ochilor strabici. Dar înainte ca gloria ciocaților să fi apus, se petrecuseră fapte mai importante. EPISODUL 1: cu toate că nu ne mai spărseserăm ochelarii împreună de vreo lună jumate, Alexandra Ștefănescu m-a invitat pe la începutul lui decembrie la ziua ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
spera că între el și tata o să se aștearnă definitiv pacea și n-o să mai fie vorba doar de armistiții și de întreruperi sporadice ale focului. Tata însă nu abdica de la postura de beligerant nici în ruptul capului, cu toate insistențele și abilitățile de mediator pe care le arăta mama. Nu-l impresiona nici că tata-mare îmi culegea vișine cu hoțoaica, nici că m-a luat odată la pescuit (la Cărămidărie, o baltă de prin Pantelimon), nici că se plângea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
descântece. Ci de harul omonimiei. În lunile calde în care un Mircea se înfiripa, iar alt Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei doi, fiu și tată, primul cerșindu-i laptele din sâni (cu insistența abia sositului pe lume), al doilea umplându-i obrajii de lacrimi (cu abandonul și lehamitea bolnavului incurabil), dualitatea prenumelui aceluia a făcut ca patima alpină a unuia să se prelingă în celălalt, ca dragostea lor comună să supraviețuiască. O realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
anii, n-ar fi trecut de 50. Iar el se simțea mult mai bătrîn. — Am avut impresia că oamenii care voiau să pună mîna pe cozonac ar fi fost În stare de... orice violență. Le povesti despre vizita infirmului, despre insistența lui și gustul acela ciudat al ceaiului. Ochii de un albastru spălăcit al tînărului străluceau, plini de ațîțare. E o poveste pasionantă spuse el. Dar cine să fie la mijloc? Aveți vreo bănuială? Și ce rol joacă doamna Bellairs În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
chip irelevant în proiectele pe care Vaughan le gândea pentru noi toți. Cu mine, Catherine se arătase de-o generozitate și de-o afecțiune neobosite. Chiar și acum continua să mă îndemne să mă întâlnesc cu Helen Remington; alteori, însă, insistența ei era atât de apăsată, încât mă făcea să cred că pregătea terenul pentru o consultație gratuită (și puternic marcată de lesbianism) datorată unui obscur disconfort ginecologic - probabil că piloții intercontinentali cu care fraterniza erau purtătorii mai multor boli decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
trebuie să-i aducem odată și odată în fața justiției pe cei vinovați și nu în ultimul rând să condamnăm energic și definitiv utopia comunistă, căreia i-au căzut din nefericire atâtea și atâtea victime. Procesul comunismului, în România, cerut cu insistență de studenți și intelectuali, încă din primăvara anului 1990, va întări cu siguranță democrația noastră fragilă (atât de asemănătoare cu cea din perioada interbelică, cedând ușor în fața totalitarismelor), și ar reprezenta totodată și o necesară «reparație» morală și istorică.” Din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
milițieni. Dar, potrivit sociologului și specialistului în sondaje Alin Teodorescu, aparițiile sale pe micul ecran i-au îmbunătățit serios imaginea; elanul său oratoric nesfârșit, tactica de șoc și jocurile colorate de cuvinte îl plasau într-o categorie aparte:” Demonizarea oponenților, insistența asupra faptului că era singurul care putea apăra adevăratele valori românești și identificarea unor multiple primejdii ce amenințau existența însăși a României nu numai că nu i-a dezgustat pe mulți români, dar în număr mult mai mare s-au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cuvânt în legătură cu corupția, șmecherie, este «un termen pe jumătate admirativ, care desemnează o activitate frauduloasă desfășurată cu un anumit grad de ținută sau dexteritate».” Și „deși este adevărat că regimul totalitar impus de Ceaușescu a indus o viziune profund egalitarisă, insistența sa nemiloasă pe obiediență a făcut ca puțini oameni să fie dispuși să ia atitudine împotriva abuzurilor de autoritate. Doar câțiva oameni din perioada democratică au fost pregătiți să susțină sus și tare că românii ieșiseră din perioada comunistă cu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
politici nu pot comunica cu aleșii lor. Această neînțelegere irită pe toată lumea. Agitația sterilă în care trăim crește. Promisiunile elitei politice românești nimeresc pe de lături. Ba sunt comunicate neadecvat, într un limbaj vetust (vezi partidele istorice), ba sperie prin insistență și jocul slugărniciei în fața cetățeanului. Mesajele de bun simț se pierd în această forfotă. Marin Preda povestește în confesiunile sale o amintire plină de tâlc. Din cuprinsul acestei povestiri am desprins cu ochiul rece o metodă primitivă prin care cel
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ei convulsive. Această concentrare mă ajuta mai ales să prelungesc starea necesară observației înseși, întârziind precipitarea crizei finale, prin scoaterea în evidență a unor momente de insensibilitate sau sensibilitate parțială, care la rândul lor puneau în valoare ivirea bruscă de insistențe senzuale, distribuite în manieră imprevizibilă în spațiu și timp. - Makiko! Makiko! - gemeam eu în urechea doamnei Miyagi, asociind spasmodic acele clipe de hipersensibilitate cu imaginea fiicei sale și gama de senzații incomparabil diferite pe care îmi imaginam că ea le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și i se dărui. Repetă aventura de vreo cinci-șase ori În două săptămîni, lăsă să treacă o lună și Îi povesti apoi totul lui Rodrigo. La Început, bietul băiat refuză s-o creadă. În cele din urmă, ca urmare a insistențelor ei și a luxului de amănunte, se dădu bătut, copleșit, În fața realității și Încercă, stupefiat, să Înțeleagă motivele. - Mi-a făcut plăcere, veni răspunsul. - Dar de ce? insistă el neliniștit. Nu mă mai iubești? N-am știut să te fac fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o jumătate de oră și Își reluă munca, deși brațele Îl dureau teribil și simplul fapt de a ridica o piatră de două kilograme i se părea un efort supraomenesc... O lăsa să cadă o dată și Încă o dată, cu o insistență obsesivă, aproape ca un automat, mușcîndu-și buzele ca să-și Înfrîneze impulsul de a striga de durere, pentru că mîinile, jupuite de piele, transformate În adevărate răni sîngerînde, păreau să refuze să mai dea ascultare unor degete tumefiate și vinete, neputincioase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
lirismul primului contact vizual, din o mie nouă sute treizeci și cinci până la Întâlnirea reală, față‑n față cu marea, patruzeci de ani mai târziu. Asta s‑a petrecut, Întâlnirea reală cu marea, În anul o mie nouă sute șaptezeci și cinci când, În sfârșit, la insistențele noastre, va accepta să se ducă la Rovinj cu mama, fiind găzduiți de niște prieteni. S‑a Întors mai devreme, nemulțumit de climă, nemulțumit de serviciile pensiunii, nemulțumit de programul de la televizor, nemulțumit din cauza puhoiului de lume, din cauza mării poluate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
are câte ceva din fiecare; În ea se vorbește și despre lume, și despre Dumnezeu, despre Îndoielile lui În existența lumii de dincolo, despre normele sale morale. Dar ceea ce te uimește cel mai mult este fuzionarea perfectă Între exteriorizare și interiorizare, insistența asupra faptelor materiale, care ulterior se vor situa Într‑un raport logic cu omul, cu ceea ce numim de fapt sufletul său. Și dacă redactorii lasă fără comentariu unele aspecte - cum ar fi de pildă montarea instalației electrice În sobele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Fiindcă voiajul lui la Triest se Încheiase la fel de jalnic ca și vacanța de la Rovinj. În cei șaizeci și șase de ani ai săi Însemna prima lui trecere peste graniță. Numai că și la călătoria asta s‑a ajuns după multe insistențe și chiar presiuni. Se apăra cu tot felul de argumente care nu erau ușor de Înlăturat: că un om cu cap nu se duce Într‑o țară dacă nu‑i știe limba, că n‑are de gând să se‑apuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
făcută de Times, considerând neîntemeiată orice polemică pe această temă. Într‑o perfectă concordanță cu evaluarea psihologică a lui Racikovski și ca o consecință a acestor două atitudini contrarii, un oarecare pictor‑amator, necunoscut (Încă) pe atunci, va declara că insistența asupra caracterului mistificator al cărții era „tocmai dovada autenticității sale“ (Mein Kampf). În anul semnificativ 1933, când acest pictor‑amator va fi deja foarte cunoscut, Conspirația din Germania va avea peste treizeci de ediții, iar Editura Der Hammer va celebra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
apa și mâncare, iar la lăsarea serii Chimé veni și îi lua din Punta Patiúa, pentru a străbate, fără grabă, cei doi kilometri care îi despărțeau de strâmtoare. Fu o noapte lungă, întunecoasa și plină de emoții, în care valurile insistențe care soseau dinspre ocean împingeau mereu ambarcațiunea către interiorul lagunei, însă tot de atâtea ori ocupanții săi vâsleau înapoi, pentru a-și menține poziția în mijlocul canalului, astfel că nici măcar un înotător discret n-ar fi putut să se strecoare neobservat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
rând al celor prezenți. —Taaroa să mă apere! bâigui, cu lacrimi în ochi. Niciodată nu mi-aș fi închipuit că voi ajunge să jupoi un om, chiar dacă nu este decât o bestie. Probabil că și Tevé Salmón se caia pentru insistențele lui de a sacrifică un om, însă decizia era deja luată și nu le mai rămânea decât să respecte un ordin care îi scârbea pe toți. În noaptea aceea, întins pe plajă, alături de Maiana, cu care nu era în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]