3,685 matches
-
secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode de analiză comparativă prin raportarea la Identitatea eului poetic. Se pare că tendința poeziei actuale este o prelungire a celei de la sfârșitul secolului XX, care a fost și este, se pare, instaurarea eului poetic ca instanță absolută, prin utilizarea și eliminarea formelor de retorică pentru a se ajunge la eul real absolut, adică la Voce. Am constatat că poeții de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
la întoarcerea la Castelul Peleș din Sinaia) De Ionuț Bageac, Issore Boly, Adriana Dîncu, Ionuța Haiduc, Claudia Roșu În 2016 se împlinesc 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României, eveniment care coincide cu promulgarea Constituției de la 1866 și instaurarea statului român modern. Este un moment care ne permite să avem un prilej de reflecție asupra semnificației Casei Regale pentru români, dar și asupra rolului pe care românii cred că această instituție trebuie să îl joace în societatea românească actuală
România – sub semnul Coroanei Regale [Corola-blog/BlogPost/93442_a_94734]
-
în spații guvernate de reguli utopice, peste înțelegerea lor, distruși cu încetul. Hârțogari nenorociți; avalanșele lor de cuvinte au drept scop, n e d e c l a r a t - pentru că și pe ei îi înspăimântă rezultatul „trudei” lor - instaurarea unei dezordini infinite, pe care, fățarnici și infatuați, o numesc Libertate! Au prins planeta într-un păienjeniș de vorbe. Mistici și mistificatori. Fanatici. Fiecare, constructor al propriului mit! Pot să-l distrug pe Romancier oricând... Știe asta și îmi forțează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Întâlnirea imaginară dintre Iosif din Cana Galileii (unul dintre evreii creștini urmăriți, de amintirea sacrilegiului de pe dealul Golgotei, care așteaptă parousia, a doua venire pe pământ a lui Mesia, ce va să consemneze sfârșitul lumii În sensul său istoric și instaurarea pe pământ a Împărăției lui Dumnezeu, conform profețiilor Apocalipsei) și colegul meu japonez Francis Fukuyama, proclamând, la rându-i, cu aplomb liberal iminența sfârșitului istoriei, primul rămânând credincios așteptării sale mistice, al doilea Întorcând-o, modern și contemporan, ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și toți ceilalți? Care este elementul comun al lucrării tuturora, așa cum rezultă din texte sacre, protocoale, documente programatice și așa mai departe? - Știu și eu? Să spunem, Înfrățirea universală, ameliorarea ființei umane, dobândirea de cunoștințe tainice și puteri nebănuite necesare instaurării păcii și binelui În lume - lucruri de-astea... - Excelent! Iartă-mă că fac cu tine euristică minoră, dar Încearcă să te concentrezi Încă puțin. Și, mai ales, nu uita prima parte a discuției noastre. Deci, cui ar folosi, În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai revenit nici măcar pentru a-și conduce tatăl la cimitir. Mulți ani a amânat să ia legătura cu fratele din România. Poate l-au Împiedicat și evenimentele care au zdruncinat Europa, iar apoi au reconfigurat geografia continentului - războiul, ocupația germană, instaurarea În Est a comunismului, Cortina de Fier -, nu știu și nici nu prezintă vreo importanță În ordinea de idei pe care o urmăresc. Sărim peste timp pentru a ajunge În anul Încheierii războiului, În toamna lui 1945. Noel Corbu străbate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bune. Pentru preoți și prezicători, oamenii nu puteau supraviețui decât prin revenirea ploii și a soarelui; o lume mai bună nu era posibilă decât într-un cosmos dincolo de cel vizibil, spațiu ideal, stabil, dar ciclic și el, și a cărui instaurare ținea mai mult de voința enigmatică a zeilor decât de ceea ce făceau oamenii. Când a devenit clar că inovația poate îmbunătăți viața materială, intelectuală și estetică, au apărut, mai întâi în jurul Mării Mediterane, câteva popoare hotărâte să conceapă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unii prevesteau apariția submarinului, a avionului, a cinematografului, a radioului sau televiziunii, nimeni - nici măcar Jules Verne - nu credea că toate acestea vor modifica ordinea geopolitică dominată până atunci de Imperiul Britanic; cu atât mai mult, nimeni nu întrevedea declinul Europei, instaurarea comunismului, fascismului și nazismului și încă și mai puțin apariția artei abstracte, a jazzului, a armei nucleare sau a contracepției. De asemenea, la sfârșitul secolului trecut, mulți continuau să privească internetul și calculatorul personal ca pe niște curiozități de mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
teritorii și vor avea loc numeroase războaie; pirați, mercenari, mafii, mișcări religioase și națiuni întregi se vor dota cu arme noi, cu instrumente de supraveghere, de descurajare și de atac, utilizând potențialurile electronicii, ale geneticii și ale nanotehnologiilor. în plus, instaurarea hiperimperiului va face din fiecare dușmanul tuturor. Oamenii se vor bate pentru petrol și pentru apă, pentru păstrarea unui teritoriu sau pentru părăsirea lui, pentru a impune o credință și pentru a combate altele, pentru distrugerea Occidentului sau pentru instituirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
financiare și mecanismelor de prevenire a riscurilor: finanțele și asigurările devin niște industrii. Așadar, încă o dată, o „inimă” preia puterea prin industrializarea serviciilor - în cazul de față, cele financiare și administrative. încă o dată, contrar anticipărilor futurologilor, nu este vorba despre instaurarea unei societăți a serviciilor, a unei societăți postindustriale - dimpotrivă, avem de-a face cu începuturile industrializării serviciilor ce vizează transformarea acestora în noi produse industriale. Ca și revoluțiile precedente, aceasta aduce pe piață noi produse de consum; în noua formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
recurge oare la arma nucleară? Occidentul va recurge la forță pentru a împiedica Iranul să se doteze, la rândul său, cu această armă? Un atentat terorist în Occident va putea obliga vreun guvern să cedeze? Va conduce acest lucru la instaurarea unor regimuri polițienești autoritare? Nu cumva tehnologiile vor face posibile noi forme de dictatură? Religiile vor deveni oare tolerante? Se vor descoperi oare noi mijloace de eradicare a cancerului, a obezității sau a maladiei SIDA? Gripa aviară sau vreo altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Chile, Spania, Rusia sau Turcia. Nici islamismul, nici hinduismul și nici confucianismul nu se vor mai opune democrației; dimpotrivă, fiecare dintre aceste vechi înțelepciuni va încerca să revendice paternitatea conceptului. Evident, organizarea de alegeri libere nu va fi suficientă pentru instaurarea durabilă a acestor democrații de piață: exemplele irakian, algerian sau ivorian demonstrează că alegerile, chiar și libere, dacă nu sunt urmate de crearea unor instituții stabile economice și politice și dacă nu există o dorință efectivă a cetățenilor de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
însă tot mai în zadar - domenii de competență: nici stânga, nici dreapta nu va putea împiedica privatizarea progresivă a educației, a sănătății, a securității, a asigurărilor, nici înlocuirea acestor servicii cu produse realizate în serie și nici, peste puțină vreme, instaurarea hiperimperiului. Dreapta politică va accelera chiar instaurarea privatizărilor. Stânga va face la fel, dând clasei medii mijloacele de a accede mai echitabil la transformarea timpului în marfă și la consumul privat. Naționalizarea marilor întreprinderi nu va mai părea o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
competență: nici stânga, nici dreapta nu va putea împiedica privatizarea progresivă a educației, a sănătății, a securității, a asigurărilor, nici înlocuirea acestor servicii cu produse realizate în serie și nici, peste puțină vreme, instaurarea hiperimperiului. Dreapta politică va accelera chiar instaurarea privatizărilor. Stânga va face la fel, dând clasei medii mijloacele de a accede mai echitabil la transformarea timpului în marfă și la consumul privat. Naționalizarea marilor întreprinderi nu va mai părea o soluție credibilă; mișcarea socială nu va mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vor dezvolta numai statele care vor ști să-și atragă loialitatea cetățenilor, favorizându-le creativitatea, integrarea și mobilitatea socială. Anumite națiuni de tradiție social-democratică și anumite entități statale minuscule vor rezista mai bine decât altele. O ironie a Istoriei: odată cu instaurarea hiperimperiului, vom asista și la reapariția cetăților-state care au dominat începuturile Ordinii economice. în unele țări, pentru a împiedica această destrămare a identității naționale și pentru a face față valurilor de imigranți care se vor abate asupra lor, puterea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
modelul tuturor produselor industriale, el nu va mai putea muri, pentru că, de fapt, nu s-a născut niciodată. însă ultima omucidere nu va avea loc: cu mult înainte ca omenirea să se fi transformat astfel în mașini, cu mult înainte de instaurarea hiperimperiului, omul va ști să reziste acestei perspective, așa cum rezistă încă de pe acum. Hiperimperiul va eșua și se va sfărâma, izbindu-se de țărm. Oamenii vor pune totul în mișcare pentru a împiedica un asemenea coșmar. După violența banului va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
actori militari ar putea duce, prin convergența consecințelor, la un conflict global, la o conflagrație planetară, la un hiperconflict mult mai distrugător decât toate celelalte, locale sau mondiale, care l-au precedat. Iată geneza acestuia. Ambiții regionale Până în 2025, odată cu instaurarea treptată a ordinii policentrice, vor apărea noi puteri regionale, toate dornice să aibă acces la aceleași bogății. Printre ele le vom regăsi și pe toate cele care vor domina această perioadă, dar și alte câteva, mai marginale și mai războinice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
izgoni locuitorii și a-i distruge structurile specifice Ordinii economice. Acesta este, de exemplu, cazul Al-Qaida și al altor grupări nihiliste de aceeași factură. Vor apărea și alte forme de pirați. Proliferarea violenței și a mâniei, ambele devenite posibile odată cu instaurarea hiperimperiului, va deschide calea unor provocări de tip nou: mase de infranomazi, ce ar avea în comun doar faptul de a călători împreună, ar putea reprezenta niște amenințări. Exact ca populațiile migratoare ce au trecut Rinul în 406, aceste mulțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de piață și a democrației înainte chiar de a fi încercat restaurarea imperiului musulman. Asemenea nihiliștilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei nu vor căuta decât să distrugă, fără a formula nici un fel de proiect, fie și utopic, de instaurare a unei societăți diferite cu care s-o înlocuiască pe cea pe care o condamnă. De altfel, în curând, Al-Qaida nu va fi decât o mișcare ca atâtea altele, inspiratoarea multor grupulețe apărute din inițiative locale. Alte mișcări - cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ale țărilor mari, ci și în cele ale unor mari firme, ale unor „întreprinderi-circ”, care, de altfel, vor alimenta noi piețe cu produsele lor. Armamentul va rămâne, ca întotdeauna, în centrul aparatului industrial, iar piețele publice vor fi orientate, până la instaurarea hiperimperiului, în mod esențial către sectorul de armament. Marile firme de asigurări și companiile de mercenari vor prelua apoi ștafeta. Cea mai mare parte dintre aceste arme vor fi accesibile în aceeași măsură și națiunilor mici, și non-statelor, corsarilor, piraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cu întoarcerea Lui, la unii musulmani - cu venirea Imamului ascuns, la hinduși - cu venirea lui Kalki, cea de-a zecea reîncarnare a lui Vișnu. în oricecaz, vor spune ei, totul se va încheia cu victoria binelui asupra răului. Dacă, odată cu instaurarea hiperimperiului, toate aceste surse de conflict se vor contopi cândva într-o singură bătălie, dacă toți actorii evocați până acum vor avea vreun interes să intre unul după altul în aceeași confruntare, atunci s-ar putea declanșa un hiperconflict. Izbucnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
majoră, oamenii trebuie să-i aprecieze urgența, să-i numească actorii, să-i definească valorile și să-i imagineze instituțiile, înscriindu-și demersul între modestia existenței cotidiene și proporțiile uriașe ale idealului. Nenumărate forțe pozitive contribuie încă de pe acum la instaurarea unei lumi mai bune pentru toți: impresionantele descoperiri științifice, precum și formidabilele progrese ale tehnicilor vor face ca un număr tot mai mare de oameni să înțeleagă că lumea este un sat, că bunăstarea este posibilă, fiecare putând trăi mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
toți, democrația poate deveni universală, întreprinderile pot servi binelui comun; de asemenea, poate fi imaginată protejarea tuturor diferențelor, ba chiar pot fi create altele noi. Și totuși, conștiința existenței acestor potențialități n-ar fi de ajuns nici pentru a împiedica instaurarea hiperimperiului, nici pentru a evita hiperconflictul: omul n-a edificat niciodată nimic plecând doar de la constatări optimiste. în schimb, câteva catastrofe anunțate vor demonstra fără menajamente celor mai sceptici că modul nostru actual de viață nu mai poate dura: dereglările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cuvântul de ordine. Cei din p.d.c., ca opoziție ce erau și fiind totuși de acord în ceea ce privește fundamentalul, adică, necesitatea urgentă de a stabili responsabilități și de a-i pedepsi pe cei care au lipsit sau pe conspiratori, găseau disproporționată instaurarea stării excepționale, știindu-se tot mai puțin cât timp avea să dureze și că, în ultimă analiză, era total lipsită de sens suspendarea drepturilor celor care nu comiseseră altă crimă decât exercitarea exact a unuia dintre ele. Cum se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toți același lucru, Un mod poate prea expeditiv de a defini situația în care ne aflăm, să se observe că vorbesc dintr-un punct de vedere strict politic, dar nu total lipsit de sens, spuse prim-ministrul și încheie dezbaterea. Instaurarea rapidă a stării excepționale, ca un fel de hotărâre solomonică dictată de providență, a venit să taie nodul gordian pe care mijloacele de comunicare în masă, în special ziarele, încercaseră să-l desfacă cu mai multă sau mai puțină abilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]