1,049 matches
-
stăpânii lumii, întemeietorii de religii sau de imperii, apostolii tuturor credințelor, oamenii de stat eminenți și, într-o sferă mai modestă, simplii șefi ai micilor colectivități umane au fost întotdeauna în mod inconștient psihologi, având despre sufletul mulțimilor o cunoaștere instinctivă, adesea foarte sigură. Cunoscându-l bine, au pus cu ușurință stăpânire pe dânsul. [...] Cunoașterea psihologiei mulțimilor constituie resursa omului de stat care vrea nu să le guverneze - acest lucru devenind în zilele noastre destul de dificil -, ci cel puțin să nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu fața în sus îmi trebuie o mișcare din palme aproape nesimțită, ca să mă susțin la suprafață. Astfel eu pot ceti, mânca și chiar dormi pe apă. Precum un om doarme pe un pat cât de strâmt și prin somn instinctiv se ferește de margine, ba doarme chiar calare și nu cade, așa și eu nu mă duc la fund, fiindcă instinctiv palmele mele se mișcă făcându-și datoria de vâsle. Ș-apoi eu, fiind cam gros, deplasez un volum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
erotice însoțite de desenele excepționalei artiste Uca Maria Iov care trăiește în Olanda. A.B.Cum arată o zi din viața Dumneavoastră? Aveți regrete? Am muncit 42 de ani ca inginer, am călătorit mult și am scris mult, la început instinctiv, cu timpul am devenit mai atent la formă și la eufonie. Am experimentat și perfecționat arta colajului poetic care mă încântă și azi. Aș menționa câteva colaje remarcabile realizate cu Nicolae Tzone și Yigru Zeltil, cu Dorina Sisu, Ana Sofian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Asta înseamnă că depășise faza barbariei în care am căzut după 1989. Degeaba strâmbi din nas, nu-ți convine, dar așa este. „Barbaria, după cum spunea Alexandru Paleologu, aristocrat al gândirii și boier de lume în purtări, are printre altele, o instinctivă pornire împotriva creației, are un fel de simț obscur al valorilor și, de câte ori poate, se năpustește asupra lor.” Dacă monument vine de la latinescu’ moneo care înseamnă a atrage atenția, a avertiza, arătați-mi ceva, de interes public, construit după 1989
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
influențat sau modificat de alte funcțiuni sufletești. Ba mai mult, opoziția instinct-inteligenț nu poate fi acceptat, ea fiind doar o deosebire de grad, adic: inteligența intervine și corecteaz mecanismul instinctului o parte din conștiinț se asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sufletești. Ba mai mult, opoziția instinct-inteligenț nu poate fi acceptat, ea fiind doar o deosebire de grad, adic: inteligența intervine și corecteaz mecanismul instinctului o parte din conștiinț se asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul nu este pe de-a-ntregul, rezultatul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
asociaz la obținerea unor rezultate instinctive; când o serie de acte instinctive dau greș, colaborarea inteligenței devine necesar: este vorba despre învțare și dresaj: noile conduite sunt o corecție a vechilor funcțiuni; cu alte cuvinte, inteligența intervine și suspend actul instinctiv. De asemenea, dup el, instinctul nu este pe de-a-ntregul, rezultatul ereditții ci e influențat de experiența social, educație și mediu. În ce privește aspectul su afectiv, instinctul se leag de aproape de emoție, mai ales de emoția-șoc. O serie de manifestri lipsite
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
are și inteligența. Dup Ralea, dac pentru tot ce se repet e suficient instinctul și memoria, inteligența se opune și respinge soluțiile gata fcute. Vechile reacții șablon, ieșite din rutin, sunt oprite și înlturate. P. Janet compara conduitele reflexe și instinctive cu costumele care se vând gata confecționate. Ele nu se ajusteaz la corpuri prea mari ori prea mici. Inteligența e îns une conduite sur mesure, dup expresia lui. Ea e perfect adaptat în dimensiunile ei specificului oricrei împrejurri. Îns datorit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
se înscriu în cadre fixe, în ritualuri, în reguli precise de conviețuire sau protocol. În fine, ultimul proces psihic supus analizei prin prisma legii amânrii, este cel al voinței. Dup Ralea, ca și gândirea, voința se afirm prin inhibiția actului instinctiv, a automatismului sau a pornirii impulsive. Voința începe atunci când acțiunea e oprit în alegerea uneia din dou tendințe în conflict. Ea încoroneaz evoluția psihic omeneasc. În actul voluntar, procesul de așteptare în vederea unei rezoluții ideale, se realizeaz integral. Comparând cele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ființ rațional, în realitate teoria lui despre amânarea și inhibiția reacțiilor vitale se dovedește tot o teorie a inteligenței și, prin urmare, a raționalitții umane. În mai multe locuri, el revine asupra funcției acesteia de a interveni și suspenda actul instinctiv: Inteligența se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor posibile la o situație determinat și prin intervalul între excitație și reacțiune... Ideea se interpune între excitația senzorial și reacția motrice; de unde urmeaz controlul rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
imperfecția subiectiv a voinței obișnuite, a unei sau a altei ființe raționale. Explicând, în continuare, semnificația imperativului categoric kantian, valoarea acelui trebuie fiindc trebuie inacceptabil pentru rațiune (și pe care îl asociaz consemnului militar, sau imperativului de natur somnambulic ori instinctiv, care impune tirania instinctului și nu deliberarea moral controlat de voinț și inteligenț, Ralea se va disocia de morala kantian. El își însușește observația și ideile critice ale lui Schopenhauer, care socotește teoria kantian a moralei, lipsit de orice contact
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
l-a tot reluat încă de la Paris, mă face să zâmbesc. Are privirea mereu melancolică și se ține mai mult cu ai săi din Ungaria, ca și noi, de altfel, cu ai noștri din România - sindromul Estului, al familiarității căutate instinctiv pe meleaguri străine, în mijlocul celor ce răspund aceluiași cod de comunicare, aceleiași fișe identitare. (Simt nevoia unei paranteze marginale, acum, când transcriu pe curat aceste rânduri din carnetul meu de bord: mă gândesc la felul în care memoria reușește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acestea, aștepta cu oarecare strângere de inimă începerea noului an școlar. La National-Hauptschule era prea severă disciplina ca să i se conformeze. Obișnuit cu zburdălnicia copilăriei, cu libertatea care i se oferea la Ipotești, îi veneau cam peste mână Cernăuții. O instinctivă și structurală aversiune pentru încătușare i se descifrează în atitudine încă de pe acum. Dorul lui de a se mișca liber, de a face ce-i place, nu ce-i dictează alții, lipsa de răbdare, de care pomenește prietenul său Ștefanelli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
aia s-a dus naibii de când am căzut“, își spuse Eduard, ridicându-se în capul oaselor. „Nu mai dau de ea oricât o caut. Iar cu asta în pielea căreia sunt acum nu mă descurc în ruptul capului!“ Duse mâna instinctiv spre locul unde stăteau cârjele, dar nu dădu de ele. Nici nu avea cum, pentru că, de câteva zile, de când se pregătea pentru sosirea prietenilor lui, renunțase cu totul la cârje, chiar dacă pășea cu greutate. Voia să le arate ce progrese
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ușor pistruiat al doamnei Neacșu. Nu-și putea explica de ce simțea nevoia să se concentreze atât de intens asupra brațului banal, lipsit de fe minitate, al Ionelei Neacșu, și mai ales asupra brățării ei șerpuitoare din aur masiv. în mod instinctiv, își duse mâna la gât, pipăindu și lanțul ei din aur alb, primit cadou de la domnul Ionescu în ziua logodnei lor. A fost o noapte de pomină, recunoscu domnul Neacșu, surâzând și el îmbujorat și misterios. Ehe, câte s-au
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ritmic. La cârmă Îl recunoscu pe Bonsuan, un pilot al poliției care avea În vene sângele a nenumărate generații de pescari din Burano, sânge care cu siguranță trebuia să se fi amestecat cu apele lagunei, purtând În el o cunoaștere instinctivă a mareelor și curenților care i-ar fi permis să navigheze prin canalele orașului cu ochii Închiși. Bonsuan, un bondoc cu o barbă deasă, Întâmpină sosirea lui Brunetti cu o plecăciune din cap, conștient de ora aceea matinală la fel de bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
până În mormânt, poate și dincolo. — Buon giorno, signora Concetta, zise Brunetti, zâmbind și oferindu-și mâna. Îi privi fața, Îi citi expresia așa cum ar citi un copil paginile repede Întoarse ale unei cărți cu benzi desenate. Văzu imediata recunoaștere, fiorul instinctiv de dezgust pe care-l prezenta el, dar apoi o văzu cum Își amintește bunătatea pe care i-o arătase fiului său, vedetei, soarelui ei, și, cu asta, chipul i se Înmuie și buzele i se ridicară Într-un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură, după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă; viața esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste veștminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
răspunde, părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadar organizațiile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religii subiective, tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
răspunde - părinte, duci idei și cugetări în natură după analogia împrejurărilor omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să ne dovedească că într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă; viața esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce-mi propusesem să-nmărmuresc figura sa cea frumoasă în vro novelă a mea, a[m ] căutat negreșit să fac cu el o cunoștință mai de aproape. L-am văzut în urmă de mai multe ori și, fiindcă o atracțiune instinctivă mă fermeca înspre el, de aceea i-am propus să mă viziteze. Căpătasem în el un amic, care nu mă vizita decât ca să mă certe, care nu se purta decât în [haine] negre, care râdea zile întregi cu un râs
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
15. Cum a scăpat din platanul porții, primul lui gând a fost să ajungă la Comoșteni, care încă se numea Coteni. N-a ajuns imediat, bineînțeles. În noaptea incendiului, s-a târât agonic până la malul lacului, gândindu-se cu groază instinctivă că ar putea să cadă în apă. Era ca și prima oară, un șuvoi șerpuitor, de data aceasta incolor, strălucind uneori precum apa în lumina soarelui. S-a privit în luciul bălții și l-a mișcat imaginea vălurită și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]