719 matches
-
la fel de agresivă și inconștientă, determinismul aportului alimentar rămâne totuși de resortul instinctului de nutriție prin reflexele de foame, sete și sațietate. Spun din fericire, pentru că nevoile energetice ale omului nu sunt la libera sa alegere, ci sunt coordonate la nivel instinctual, prin creierul primitiv. Nesatisfacerea lor ca necesitate biologică fundamentală amenință existența organismului, mai ales pentru unele nutriente indispensabile vieții, cum ar fi oxigenul și apa. Iată de exemplu; lipsa oxigenului, amenință viața În cinci minute de la sistarea aportului prin moartea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
hipovolemic. La rândul lor, lipsa principiilor alimentare de bază pot avea același deznodământ Într-un interval de aproximativ 30 de zile. Nutriția fiind așadar o chestiune de importanță vitală pentru supraviețuire, organismul dispune de sisteme de reglare la nivel bazal (instinctual) pentru a preîntâmpina eșecul biologic. În acest context asigurarea și adaptarea nevoilor de oxigen prin respirație se face prin activitatea de coordonare a centrilor respiratori bulbopontini de la baza creierului, reglarea aportului de apă se realizează prin activitatea centrului setei din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nesatisfacere pune organismul Într-o stare de agitație În căutarea disperată a posibilităților de asigurare pe orice cale a nevoilor nutriționale, indiferent dacă este vorba de oxigen, apă sau nutriente de bază. Aspectul biopsihosocial al alimentației Pentru omul modern nevoile instinctuale sunt mai ușor de satisfăcut, chiar dacă proprietățile organoleptice ale alimentelor au diminuat capacitatea de selecție a ceea ce este absolut necesar organismului din punct de vedere metabolic. S-a ajuns astfel ca alimentele, dincolo de valoarea lor nutrițională, să capete o valoare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fixează caracteristicile nutriționale ale unui popor adânc săpate În cultura sa. În felul acesta se poate spune că alimentația devine un act cu caracter bio-psiho-social În care; elementul biologic se susține prin faptul că omul Își satisface nevoile nutriționale pe cale instinctuală reglate fiind de reflexele de foame, sete și sațietate, componenta psihologică este reprezentată de simbolistica alimentației percepută la nivel afectiv, În care servirea alimentelor devine un obicei, capătă un caracter ritualic, ceremonios sau protocolar, de unde rezultă și valoarea lor spirituală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cea mai relevantă este obezitatea cu tot cortegiul de complicații, Între care diabetul și bolile cardiovasculare sunt cele mai redutabile. Este un paradox care nu poate fi explicat decât prin ceea ce afirmam mai sus, adică prin deturnarea nevoilor metabolice reglate instinctual conform teoriei lui Richter, către satisfacerea plăcerii de a mânca, fără a ține cont de nevoile reale ale organismului, cu alte cuvinte a acelui echilibru Între aport și consum cunoscut Încă din antichitate. În lumea antică exista termenul latin dioita
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
perfect pentru că trăiește sub imperiul instinctelor - spunea Paulescu. Spre deosebire de animale Însă, la om, În determinismul mișcării, intervine un al treilea element și anume rațiunea, care va conferi mișcării și caracterul voluntar, pe lângă cel de necesitate adică de satisfacere senzorială și instinctuală. Se poate spune prin urmare că la om mișcarea depășește simpla modalitate de exprimare a vieții, ea devine chiar expresia superioară a dualității materie-spirit. Bazele biofiziologice ale mișcării Ca și categorie fenomenologică mișcarea presupune modificarea poziției unui corp față de un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestă prin emoții (teamă, bucurie, plăcere, satisfacție); se exteriorizează prin sentimente (iubire, prietenie, ură, indiferență); se traduce prin comportament și atitudine. Astfel comportamentul ar fi forma cea mai Înaltă de exprimare a motricității care pleacă de la forma cea mai simplă, instinctuală (de satisfacere a nevoilor bazale) la forma mimico-gestuală În care mișcarea capătă un caracter expresiv. Va ajunge astfel să exprime diverse stări sufletești (bucurie, plăcere, supărare, teamă), abilitatea praxică exprimată prin Îndemânare și măiestrie artistică, până la atitudini care nu Înseamnă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În baza căreia va formula noțiunea de homeostazie a mediului intern care ar avea menirea să protejeze organismul de acțiunea factorilor perturbatori. În 1872 Charles Darwin consideră frica ca stare emotivă caracteristică deopotrivă animalului și omului, ce ține de domeniul instinctual ca reacție emoțională rapidă la o agresiune externă, urmată de un act emoțional la fel de rapid tradus prin fugă, atunci când este posibil, sau luptă disperată pentru menținerea integrității organismului atunci când fuga nu este posibilă. Există și o consacrare folclorică a acestui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adaptare sunt asigurate prin alimentație, pentru că până la urmă menținerea homeostaziei organismului la nivel metabolic și funcțional face organismul apt de a răspunde corespunzător acțiunii agenților stressori. Alimentația este principala cale de asigurare a nevoilor energetice ale organismului, ceea ce În plan instinctual se traduce prin trebuința de a asimila, asigurându-se astfel nevoia de oxigen, apă, nutriente de bază (proteine, glucide, lipide), minerale și vitamine, asigurând În fond ființarea ființei viețuitoare. Nesatisfacerea acestor trebuințe induce o stare de stress extrem de acută care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
numele de estetică, consacrată ca știință Încă de la 1770 când Alexander Gotlieb Baumgarten publică celebrul său tratat Întitulat „Aestetica”. De altfel Baumgarten, În abordarea frumosului ca valoare, vorbește de cele două trepte În percepția și cunoașterea lui; o treaptă inferioară, instinctuală, senzorială la nivel de percepție prin simțuri, extrem de subiectivă și o treaptă superioară la nivel de percepție intelectuală, rațională, elevată, educată, prin urmare oarecum mai obiectivă. Definirea frumosului Frumosul, așa cum este conceput astăzi, este „o categorie fundamentală a esteticii prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Spencer spunea cândva că existența individului pendulează Între două lumi: lumea instinctelor și lumea ideilor. Judecând evoluția ființei umane pe parcursul existenței sale este ușor de verificat valabilitatea viziunii spenceriene, pentru că dacă până la 60 de ani omul este dominat de cerințe instinctuale (nutriție, conservare, reproducere, proprietate și dominație), a căror mod de manifestare diferă de la individ la individ În funcție de tipul de societate și modelul cultural al societății respective, În ultima parte a vieții; tihna, liniștea, meditația și contemplația fac loc lumii ideilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să aibă un anumit grad de integritate nervos centrală și implicit psihointelectuală care să-i permită evidențierea și punerea În valoare a acelor calități Înnăscute caracteristice ființei umane. Aici trebuie făcută clară diferența Între creativitatea ca proces psihointelectual și creativitatea instinctuală pe care o Întâlnim În lumea animală. Modul de construcție a cuibului de către pasărea crescută și eliberată din colivie, construcția fagurelui de miere de către albină, sau adăpostul termitelor (supraetajat și sprijinit de contraforturi) sunt exemple de artă inginerească ce pot
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau cu mulți copii. O notă aparte o constituie abordarea psihologiei familiei În care apare un copil cu dizabilitate, nota dominantă fiind aici aspectul ocrotitor și chiar focalizarea atenției membrilor familiei În sprijinul acestuia. Este o expresie a dragostei familiale instinctuale, manifestă aproape constant la orice ființă viețuitoare. Este și motivul pentru care atitudinile ostile sunt rarisime, pentru că de regulă familia Încearcă un sentiment de vinovăție care sfârșește fie În Împăcarea cu sine și ajutorarea pasivă, fie În refuzul total de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apropiat de natura umană și anume din punct de vedere biologic, psihologic și sociologic, altfel spus prin prisma instinctelor individuale și sociale, și În egală măsură prin prisma structurii psihice și temperamentale a individului, structură care guvernează comportamentul uman. Conotația instinctuală a violenței Este un lucru bine demonstrat astăzi că existența biologică a ființei umane, ca de altfel a oricărei ființe viețuitoare, este coordonată de instincte, care se definesc ca acele forme de manifestare, fără Învățătură prealabilă și anterioare oricărei experiențe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
biologice, cu menirea expresă de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de exemplu, satisfacerea instinctului se realizează prin asigurarea nevoilor de oxigen, apă și substanțe nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale) provenite din alimentație. Pentru organism acestea sunt priorități absolute, deoarece absența oxigenului de pildă duce la moarte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă - un alt reflex declanșat de aceeași senzație frica. Atunci când această rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca circumstanță atenuantă, dar prezentă constant ca realitate instinctuală cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rezolvare instinctuală nu este posibilă organismul recurge la autoapărare, care poate deveni extrem de violentă mai ales atunci când viața este amenințată. Recunoașterea socială a acestui aspect corespunde unui termen juridic - legitimă apărare - acceptată ca circumstanță atenuantă, dar prezentă constant ca realitate instinctuală cu manifestări diferite de la individ la individ. Este de fapt un răspuns la violența extremă printr-o violență extremă. Nu mai puțin important ca sursă de violență este și instinctul de reproducere, instinct care stă la baza tendinței de apropiere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poate degenera oricând Într-o stare conflictuală, cel puțin pentru ultimele două etape (selecția sexuală și dragostea sexuală), pentru că alegerea irațională (prima etapă) nu pare să aibă nici o conotație agresivă. Ceea ce este foarte important aici, este faptul că această latură instinctuală a existenței individuale este la originea unor instincte derivate cum ar fi; instinctul matern, instinctul de familie, dragostea conjugală, iubirea părintească și iubirea frățească. Instinctul de reproducere, Împreună cu derivatele sale, depășește cu mult pragul individual și se răsfrânge asupra speciei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cel mai frumos exemplu pe care datul natural al omului ni-l oferă totuși, este sentimentul iubirii, al cărui substrat biologic este instinctul de reproducere și perpetuare. Prin urmare resortul biologic al coabitării, urmată de constituirea familiei, este de natură instinctuală și are la origine sentimentul de iubire cu derivatele sale (iubirea conjugală, iubirea părintească, iubirea filială, iubirea frățească), pentru că numai iubirea determină echilibrul, armonia și pacea sufletească Într-o comunitate indiferent de mărimea și statutul ei. Pornind de la aceste constatări
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de vedere biologic la originea violenței stau; nesatisfacerea instinctelor individuale sau sociale și/sau devierea instinctelor de la destinația lor, ambele generând astfel starea conflictuală și În egală măsură conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voluntare care prin repetiție devin acte involuntare (cum ar fi; limbajul, scrisul, diversele deprinderi și Îndemânări), tot așa utilizând aceeași modalitate se poate obține un act involuntar cunoscut În psihofiziologie ca voință inhibitorie. De fapt voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Hristos. Dincolo de toate aceste evoluții uneori nefaste, familia, școala și biserica, rămân cele trei structuri fundamentale (adevărate temple spirituale) În formarea prin educație a personalității umane, pentru că numai educația poate forma și dezvolta voința inhibitorie, ca act voluntar Împotriva pornirilor instinctuale și temperamentale pe care ființa umană le posedă ca un dat natural. În concluzie: diminuarea violenței ca țintă și eradicarea ei ca fenomen social, nu se poate face decât prin dezvoltarea voinței inhibitorii, act voluntar care la rândul său nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exploatările aurifere din Roșia Montană sau a gazelor de șist din zona Moldovei, Dobrogei și Transilvania pentru sume derizorii neglijându-se cu bună știință riscurile enorme la care se expune țara. Reacția firească a locuitorilor zonelor citate este firească, naturală, instinctuală, pornită din percepția instinctivă a pericolului ecologic care se prefigurează chiar asupra existenței vieții din aceste zone. Este un gest firesc de apărare din partea viețuitorilor acestor locuri de care orice ființă rațională ar trebui să țină cont pentru că zona În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]