1,093 matches
-
ori, pentru a justifica inițiativele celor care dețin puterea și controlul acestor organizații. Membrii organizațiilor amintite, care nu observă firele invizibile ale sistemului normativ informal, și care se raportează doar la normele formale, trăiesc într-un tip de confuzie, aproape instituționalizată în România. Nu știu exact ce au de făcut, care sunt responsabilitățile lor legale, care sunt procedurile care trebuie respectate. Se merge până acolo, mai ales în mediul academic, încât nou-veniții în sistem să nu știe lucruri elementare pentru organizarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil: "Sistemele de standarde de valori (criteriile de selecție) și alte structuri ale culturii, atunci când sunt instituționalizate în sisteme sociale și interiorizate în sisteme de personalitate, îndrumă actorul atât în ce privește scopurile, cât și în ce privește reglementarea normativă a mijloacelor și activităților expresive, ori de câte ori nevoile actorului îi permit o opțiune în aceste probleme"130. Sistemul de valori (care este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
structura socială, relația cu mediul și atingerea scopurilor. Pentru Parsons, sistemul valorii trebuie integrat în personalitatea oamenilor și apoi va ghida comportamentul potrivit sau dezirabil. "Sistemele de standarde de valori (criteriile de selecție) și alte structuri ale culturii, atunci când sunt instituționalizate în sisteme sociale și interiorizate în sisteme de personalitate, îndrumă actorul atât în ce privește scopurile, cât și în ce privește reglementarea normativă a mijloacelor și activităților expresive, ori de câte ori nevoile actorului îi permit o opțiune în aceste probleme"217. Sistemul de valori (care este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de conexiunile inverse, intenția și creativitatea învățătorului. Organizarea presupune atât cunoașterea mijloacelor operative, cât și a locului și a rolului precis al fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituționalizat dat, a capacităților sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative. Distribuirea sarcinilor la nivelul colectivului de elevi trebuie să se facă potrivit competențelor fiecărui elev. Pentru elevii mici, este foarte important să fie consemnate de către învățător atribuțiile generale, derivate din diversele
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
fizice specializate, pe când solidaritatea organică personalizată se bazează pe posesia sau controlul unor forme specializate de comunicare. Structurarea noului discurs pedagogic rezultă tocmai din conflictul care apare între aceste două fracțiuni diferite ale clasei favorizate, dar reflectarea la nivelul codului instituționalizat în școală fie a unei forme, fie a celeilalte de solidaritate, se produce oricum spre dezavantajul clasei defavorizate. Codurile culturale fundamentale sunt îndreptate către agențiile de transmitere, reprezentate de familie și de școală. Nivelul II de transmitere și control. Prezumția
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
folosesc un cod restrâns, precum și celor ce provin din familii care fac uz de un cod elaborat. Există teoretic posibilitatea ca această semnificare să ducă la realizarea efectivă a codului în comportament, deci la elaborarea unei conștiințe conforme codului elaborat, instituționalizat în școală. Dacă această realizare a codului rămâne doar la nivel teoretic pentru codul elaborat, ea este efectivă doar pentru codul restrâns (care conține nucleul semnificării). Acest balans între semnificare și realizare duce la variante ale vorbirii care poartă în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
locale, a înființat primul cor mixt (dirijat de învățătorul Nicolae Ștefu) și s-a implicat în aspectele practice ale elevelor (respectiv lucrul de mână și gospodăria). Școala confesională a funcționat din anul 1840 până în anul 1921, când învățământul s-a instituționalizat. În urma acestei instituționalizări, localnicii nu au mai avut posibilitatea de a-și alege învățătorii iar relațiile dintre stat și biserica ortodoxă au fost afectate deoarece biserica și-a pierdut din influența asupra vieții sociale. O problema majoră care a apărut
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și beneficiile cercetării. iii. Echitatea este un principiu care solicită o selecție echitabilă a participanților, de exemplu, evitarea categoriilor de populație care ar putea fi silite sau constrânse să participe la studiu, așa cum este cazul prizonierilor și cel al copii-lor instituționalizați. Respectarea principiului echitații presupune, de asemenea, egalitatea distribuirii avantajelor și a responsabilităților în cadrul grupurilor de populație, care ar putea beneficia, la un moment dat, de pe urma cercetării. V.2.2. Desfășurarea cercetării 2.2.1. Delimitarea problemei, scopul cercetării, subiecții Adolescență
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
formulă sau cu un epitet „totalizant” (C. Lévi-Strauss) constituie una dintre condițiile mitizării (Max Müller). Elementele de portret catalogate pînă aici circulă în oralitate, cu funcție poetică, dar și sociologică. Atribuite unui individ, selectat cu sau fără intenție de colectivitate, instituționalizează un portret ideal de bărbăție și de frumusețe, sumar și din cîteva epitete: fudul, mîndru, deschis, vesel, darnic, vorbăreț. La schița portretistică se adaugă, uneori, și partea onomastică. Nechifor are numai semnificație onomastică; însă Gheorghiță înseamnă numele de taină (mitică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau informale deja existente în organizație, în vederea negocierii acestor sensuri, astfel încât ele să fie acceptate de toată lumea. În comunicarea externă, am luat în considerare organizația ca entitate care încearcă să controleze reacțiile actorilor relevanți (grupuri mai mult sau mai putin instituționalizate) din mediul în care apare, în primul rând că imagine. Mult prea des am întâlnit, referitor la organizații, aprecieri de felul "acestea sunt doar imagini", pentru a nu sublinia importanța cvasi-fenomenologică a "apariției" unei entități pentru un subiect social, fie
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
valori au înlocuit pilonul axiologic al drepturilor omului promovat de inițiatorii modernismului democratic. Cred că axiologia comunismului este postmodernă, deoarece anulează valorile clasice și promulgă o serie de valori nonclasice, sub domnia cărora deciziile factorilor de putere predomină asupra valorilor instituționalizate prin democrațiile modernismului consacrat; − succesul doctrinelor de extremă-dreaptă (nazism, fascism etc.), inspirate doctrinar, printre altele, din viziunea nietzcheeană asupra relativității valorilor clasice ale umanismului. Ca exemple concrete pot fi invocate rasismul (și conceptul de "rasă superioară"), eutanasia activă, eugenia, accentul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
regulilor, câtă vreme "există o potențialitate endemică a conflictului de rol inerentă prin faptul că orice actor deține o pluralitate de roluri care implică diferențe între pattern-uri" (ibid.). Ca urmare, "elementul conflictual este prezent la nivelul așteptărilor de rol instituționalizate", ceea ce conduce la cerințe de "legitimare a ambelor pattern-uri" aflate în conflict (id., p. 282), de unde și nevoia unor mecanisme de control social (id., p. 297 passim.). O problemă teoretică o reprezintă aici relația dintre conflict și consens. Așa cum
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să lucreze cu linii bugetare explicite. Bineînțeles, intenția nu e de a crea o structură integrată. O astfel de schemă structurală urmărește să accentueze cooperarea în cadrul UPSCE (a) creînd legături între miniștri, personalități responsabile de un domeniu politic determinat, (b) instituționalizînd grupurile de lucru, (c) întărind legăturile cu grupurile politice. Această subită rîvnă pentru consolidarea Uniunii ridică unele îndoieli. Mai întîi, ne putem întreba în ce măsură aceste consolidări interne sînt de conceput atîta timp cît problemele financiare sînt endemice. Apoi și mai
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
evoluții dificile. Cum am mai arătat, trebuie să luăm în considerare că instituțiile europene nu sînt decise să transpună acest model. Desigur, au îngăduit europartidelor un statut și o finanțare, dar, în cea mai mare parte, nu par dispuse să instituționalizeze rolul partidelor europene în viața politică europeană. Asta nu înseamnă că influența PSE n-ar depinde de trei factori, așa cum au fost prezentați de Hix și Lord. Mai întîi, ar fi vorba de gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
secundară pentru partidele naționale 723. Aceste două analize sînt confirmate de studiul nostru. În plus, democratizarea trebuie, potrivit lui Lord, să treacă prin prezentarea candidaților de către partidele europene cu ocazia alegerilor europene. De asemenea, dezbaterea între partidele europene trebuie să fie instituționalizată în cazul referendumurilor sau al chestiunilor de interes public 724. Ca și celelalte federații europene de partide, PSE nu prezintă candidați la alegerile europene și nu a dezbătut cu celelalte partide problema locurilor de muncă. Nu are legături directe cu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
chiar dacă relațiile concrete la care se gîndea Simmel nu coincid cu cele asupra cărora mi-am îndreptat eu atenția. În discuția lui asupra mincinoșilor, el pare să se refere la relațiile bivalente care se construiesc treptat, în timp ce relațiile pe deplin instituționalizate pe care le analizează sînt, după părerea lui, adeseori susținute de secretivitate și mascare și mai puțin de minciuni pozitive. Cu toate acestea, eu sînt întru totul de acord cu Gilsenan (1976:191) care spune, în comentariul său la adresa teoriei
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
poziție neokantiană pleacă de la premisa că anumite state, cele cu un liberalism democratic consolidat, constituie un ideal pe care restul lumii îl va imita. Fukuyama este uimit de gradul în care democrațiile liberale și-au depășit instinctele violente și au instituționalizat norme care pacifică relațiile dintre ele. El este impresionat în mod special de emergența principiilor împărtășite asupra legitimității printre marile puteri, o tendință despre care el credea că va continua și în perioada post-Război Rece. Proiectarea principiilor liberal-democratice spre domeniul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezvoltare singura oportunitate de a învinge dificultățile financiare și de a-și moderniza economiile. Din punctul de vedere al criticilor, însă, ele impun greutățile pieței libere societăților în curs de dezvoltare. Ele sunt în primul rând organizații care formalizează și instituționalizează relațiile de piață dintre state. Constrângând țările în curs de dezvoltare prin acorduri care le forțează să-și reducă barierele de protecție, NAFTA și OMC, de exemplu, le împiedică Sudul să-și dezvolte un profil comercial diferit de modelul dictat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și egalitatea comunităților politice independente". A doua, o societate "solidaristă" de state care au căzut de acord asupra unor scopuri morale substanțiale. A treia, un cadru post-westfalian în care statele renunță la o parte din puterile lor suverane pentru a instituționaliza norme politice și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
femeile continuă să fie marginalizate în agenții puțin importante și pe posturi de secretariat, și doar gradual ajung să aibă influență asupra agendei globale de securitate sau de dezvoltare (Pietila și Vickers 1996; Reanda 1999; Withworth 2004). Aceste organizații internaționale instituționalizează politici și priorități pe criterii de gen. În studiul său despre Organizația Internațională a Muncii, Sandra Whitworth (1994) arată că prejudecățile despre relațiile de gen au conturat politicile Organizației, cu efecte discriminatorii pe piața națională și internațională a muncii, consolidând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modificarea oricăruia dintre aceste aspecte ar putea amenința întregul sistem". Conceptele cheie din Relațiile Internaționale nu sunt nici naturale și nici neutre din perspectiva genului: ele sunt derivate dintr-un context social și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și politic în cadrul căruia hegemonia masculină a fost instituționalizată. Cercetătorii feminiști susțin că noțiunile de putere, suveranitate, autonomie, anarhie, securitate, precum și tipologia nivelurilor de analiză din Relațiile Internaționale, sunt inseparabile de distincția de gen dintre sfera publică și cea privată, instituționalizată în interiorul statelor, precum și între state. Aceste concepte sunt identificate în mod special cu masculinitatea și cu experiențele și cunoștințele bărbaților, derivate dintr-o sferă publică dominată de bărbați. Teoretizarea, după cum susțin Burchill și Linklater în introducerea acestui volum (Capitolul 1
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordările raționaliste dominante. Dacă ne întrebăm de ce am văzut de obicei numai oameni de stat și soldați în teoriile Relațiilor Internaționale, ajungem în cele din urmă să punem la îndoială statutul normativ al Relațiilor Internaționale, inclusiv identitatea cercetătorilor și modalitățile instituționalizate de cunoaștere din domeniu. Introducerea punctelor de vedere ale femeilor, care se situează pe o poziție diferită în ordinea globală actuală, exemplifică perspectiva feminismului normativ potrivit căreia există multiple perspective din care poate fi privită politica globală, și că fiecare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au avut de suferit de pe urma neglijării perspectivelor feministe. Feminiștii susțin că teoriile convenționale ale relațiilor internaționale distorsionează atât cunoașterea "relațiilor", cât și transformarea continuă a "internaționalului". Aceste teorii pierd din vedere semnificația politică a diviziunilor genizate dintre public și privat, instituționalizate în stat și în sistemu de state și de către acestea și, în consecință, ignoră activitățile politice și activismul femeilor: fie că se mobilizează pentru război, sau protestează împotriva abrogării drepturilor lor de către stat sau se organizează pentru recunoașterea internațională a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologie" din Sardinia au suscitat interesul partenerilor spanioli care, la rândul lor, au organizat: "săptămâna culturii ecologice", "pentru consumul de verde" etc. Sloganul rețelei ("A crește și a lăsa să crească") insistă asupra importanței vieții sănătoase și solidare. Sătenii au instituționalizat un schimb permanent de metode, de fișe tehnice ale instrumentelor de promovare a agriculturii biologice, de bune practici vizând înțelegerea normelor agricole în vigoare în Europa. A fost construit un website comun, au creat magazine (inclusiv la Bruxelles) pentru produsele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]