1,667 matches
-
pozitiv vor avea o influență negativă importantă asupra personalității, în special în ceea ce privește rezolvarea situației oedipiene, cu carențe ulterioare severe pentru individ, care-i vor marca profund psihobiografia. Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că procesul de instituționalizare generează, în mare măsură, un tip special de caracter și comportament, pe care majoritatea specialiștilor îl numesc „nevroza de instituționalizare” (P. Sivadon). Deși nu se poate vorbi, în aceste cazuri, de tulburări clinico-psihiatrice, așa cum am spus deja, totuși această categorie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ, care-i vor marca profund psihobiografia. Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că procesul de instituționalizare generează, în mare măsură, un tip special de caracter și comportament, pe care majoritatea specialiștilor îl numesc „nevroza de instituționalizare” (P. Sivadon). Deși nu se poate vorbi, în aceste cazuri, de tulburări clinico-psihiatrice, așa cum am spus deja, totuși această categorie de persoane prezintă serioase „probleme psihice” dintre cele mai variate. Mulți dintre ei sunt sau devin „personalități anormale”, „personalități nevrotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau, cum spuneam, bolnavi psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și de adaptare, vor deveni personalități antisociale, dependenți sociali sau, cum spuneam, bolnavi psihic. La toți acești indivizi, „psihobiografia” le va fi marcată de „experiențele psihotraumatizante” din cursul perioadei de instituționalizare. O caracteristică a psihobiografiei acestei categorii de indivizi, studiată de psihanaliză și considerată ca având un rol major în formarea personalității, a Eului personal, este „traumatismul” sau „complexul originii” (S. Freud, M. Robert, O. Ranck). Nerezolvarea situației oedipiene datorită absenței
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituția un „loc al rușinii și dezonoarei”. Conduitele „pseudonevrotice” ale acestora trebuie înțelese ca fiind forme de „eliberare/compensare” a unor psihotraumatisme înscrise în propriile lor psihobiografii. Având în vedere aceste, aspecte va trebui să admitem faptul că „nevroza de instituționalizare” are un caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eliberare/compensare” a unor psihotraumatisme înscrise în propriile lor psihobiografii. Având în vedere aceste, aspecte va trebui să admitem faptul că „nevroza de instituționalizare” are un caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor psihotraumatisme înscrise în propriile lor psihobiografii. Având în vedere aceste, aspecte va trebui să admitem faptul că „nevroza de instituționalizare” are un caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din trecutul acestei categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se poate manifesta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din trecutul acestei categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se poate manifesta prin două forme principale de comportament: submisiv sau reactiv. Să le analizăm în continuare. Comportamentul submisiv se datorează unor procese de regresiune globală a personalității, în primul rând de ordin afectiv, îngustării orizontului gândirii, a relațiilor și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
identității. Individul devine dependent de instituție și de personalul de îngrijire. În acest caz, instituția devine „casă-cămin”, iar personalul de îngrijire încarnează „arhetipul patern”, ambele cu caracter ocrotitor-securizant. Individul va avea un comportament servil, adaptat perfect la condițiile impuse de instituționalizare, pe care le consideră firești și necesare și din acest motiv va refuza ca să le mai abandoneze, considerând lumea un „spațiu al nesiguranței și al pericolului”. Această categorie de persoane instituționalizate se va identifica cu instituția respectivă. Comportamentul în cauză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor instituționalizate cu „rigorile” instituției în care se află. Ele nu sunt boli psihice, în sens clinico-psihiatric, ci „situații-limită” de viață, care depind ca rezolvare de măsurile de igienă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale persoanelor instituționalizate cu „rigorile” instituției în care se află. Ele nu sunt boli psihice, în sens clinico-psihiatric, ci „situații-limită” de viață, care depind ca rezolvare de măsurile de igienă mintală. 5. Psihoprofilaxia nevrozei de instituționalizare Măsurile de igienă mintală care se impun în aceste circumstanțe au un caracter complex și trebuie adaptate fiecărei instituții în parte, în funcție de specificul și obiectivele pe care aceasta le urmărește. Măsurile de psihoprofilaxie vizează: a) ameliorarea condițiilor de instituționalizare, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de instituționalizare Măsurile de igienă mintală care se impun în aceste circumstanțe au un caracter complex și trebuie adaptate fiecărei instituții în parte, în funcție de specificul și obiectivele pe care aceasta le urmărește. Măsurile de psihoprofilaxie vizează: a) ameliorarea condițiilor de instituționalizare, în sensul de a accepta instituția ca pe un „spațiu ocrotitor/securizant”; b) recrutarea atentă a personalului de supraveghere-educație-îngrijire din cadrul instituției, întrucât, în numeroase cazuri, personalul s-a dovedit a avea variate și serioase „probleme nevrotice”, pe care le proiecta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive; g) existența unor contacte permanente cu lumea ale spațiului instituționalizant, în scopul „deschiderii” care să anuleze sau cel puțin să atenueze „traumatismul instituționalizării”. Secțiunea V Aspectele interdisciplinare ale igienei mintale Capitolul 35 Educația și igiena mintală 1. Igiena mintală ca mentalitate Medicina și igiena sunt printre cele mai vechi îndeletniciri umane (M. Sendrail). La originea sa, medicina a fost o „artă magică”, integrată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
responsabilitate. În caz contrar, ele se întorc împotriva celor care le-au gândit și le-au pus în practică. Acest efect, care poate scăpa de sub orice fel de control, îl regăsim adesea în practica și gândirea medicală de astăzi. 5) Instituționalizarea utopiilor igienei mintale Ideile și experimentele „utopice” mai sus discutate au sfârșit prin a se impune „în paralel cu gândirea medicală”, fiind acceptate în mod curent în practica medicală, dar și în practicile medico-psihosociale. Intrate în arena medicală ca achiziții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acute, care puteau fi vindecate, către afecțiunile cronice care nu pot fi vindecate - ci doar îngrijite. Se constată că serviciile medico-sociale sunt intens medicalizate, orientate spre a vindeca, prea puțin spre a îngriji - cu toate că acest aspect se impune. Soluții alternative instituționalizării în România au fost oferite de organizațiile neguvernamentale după 1990, care au promovat tipuri și modele de servicii pentru diverse categorii de persoane în nevoie. Pe această linie se înscrie activitatea Fundației de Îngrijiri Comunitare din București, care a creat
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
neguvernamental considerăm că ar trebui extinsă și în sistemul asigurărilor de sănătate CAS. Aceasta ar conduce la diversificarea și îmbunătățirea serviciilor existente prin dezvoltarea unor structuri de servicii integrate (medicale, sociale) care să se constituie într-o alternativă eficientă la instituționalizare. Soluția pe care dorim să o promovăm va permite persoanelor asigurate CAS, aflate în stare de dependență (pe o durată determinata sau nelimitată) și care necesită neaparat tratament recuperator, să beneficieze de acestă în conditiile propriei alegeri. Importanța de necontestat
I. PREGĂTIREA COMPLEMENTARĂ A KINETOTERAPEUTULUI PENTRU RECUPERAREA MEDICALĂ LA DOMICILIUL PACIENTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Veronica Bălteanu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_627]
-
condițiile de muncă; veniturile și consumul populației; securitatea socială unde sunt incluse: gradul de cuprindere în sisteme de protecție împotriva riscului de pierdere a venitului, gradul de asigurare și mărimea prestațiilor. Serviciile de îngrijire la domiciliu reprezintă o alternativă la instituționalizare (internarea în spital). O serie de avantaje ale acestor servicii la domiciliu sunt identificate: abordarea coordonată a îngrijirii - sunt puse la punct planuri de intervenție din partea medicilor de familie (care prescriu tratamentul); creșterea nivelului de pregătire al personalului de îngrijire
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
ridicării nivelului cultural și spiritual al lumii rurale. Marele merit al lui Spiru Haret este acela că a reușit, Împreună cu dascălii, să transforme această sărbătoare Într-o tradiție În Învățământul românesc, imprimând activităților de acest gen un accentuat caracter național. Instituționalizarea acestui tip de manifestare În școală și promovarea lui prin mijloacele specifice vremii - decizii și recomandări ministeriale, publicistică și presă - a determinat, totodată, crearea unei conștiințe civice și a unui discret cult al personalității suveranului prin școală, favorizat mai ales
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
sociale. „Potențialul de informație inclus în relațiile sociale” constituie un alt element, apropiat ca funcționalitate de dezideratele conceptului de dezvoltare bazată pe cunoaștere, popular la începutul anilor 2000. În al treilea rând, capitalul social înseamnă normele și sancțiunile presupuse de instituționalizarea relațiilor sociale. În fine, o altă formă a capitalului social rezidă în participarea la dezvoltarea și activitatea organizațiilor, în primul rând ale celor cu caracter voluntar, nonprofit, dar și la viața informală a organizațiilor care țintesc profitul economic. Toate acestea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
moduri dominante de definire a capitalului social în științele sociale contemporane: atribut al relațiilor sociale (orizontale), facilitând acțiunea individuală (mod de abordare ce reflectă, în bună măsură, dezvoltările lui Bourdieu); atribut nu doar al relațiilor sociale, ci mai ales al instituționalizării rețelelor sociale, facilitând atât acțiunea indivizilor, cât și formarea bunului public (direcție dezvoltată de Coleman); bun public în sine, facilitând sau putând frâna dezvoltarea socială (după cum sugerează Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin funcționarea instituțiilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii și a întăririi capacității de integrare socială a celor în dificultate are ca rezultat creșterea și chiar consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă și excluziune socială; 3. Instituționalizarea - singura formă de asistare socială a persoanelor cu situații grave a fost și încă este instituția: instituții pentru copiii abandonați, dar și pentru copiii din familii foarte sărace sau dezorganizate a căror stare de dificultate temporală se transformă, practic, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială în familie și în comunitate a blocat funcția de prevenție și reinserție socială. Acest fapt susține explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării, în ciuda eforturilor costisitoare de dezinstituționalizare făcute în ultimul timp; • lipsa cronică a serviciilor de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de droguri, copiii străzii, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statului față de bolnavii psihici vizează, aproape în exclusivitate, aspectele formale ale locului acestora în societate și ale libertății lor de gândire, de mișcare, de comunicare și acțiune. Aceste aspecte se regăsesc în două domenii: mentalitatea societății referitoare la nebunie și instituționalizarea bolnavilor psihici. Le vom analiza în continuare. 1) Modul de „a gândi” nebunia Modul de a gândi nebunia cuprinde totalitatea reprezentărilor pe care statul și le construiește și formulează, referitor la nebunie și la bolnavul psihic. Acestea se regăsesc în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică și bolnavul mintal pe decizia psihiatrului. În felul acesta, psihiatria și psihiatrul devin simboluri. Psihiatria va fi o prelungire a statului, iar psihiatrul va avea atribute similare puterii politice. Vom vedea în continuare ce decurge din această situație. 2) Instituționalizarea bolnavilor psihici Instituționalizarea este o consecință și o prelungire a „modului de a gândi nebunia” și a „atitudinii statului față de bolnavul mintal”. Ea are caracterul unei instituții medico-psihiatrice de asistență supravegheată, terapie și recuperare, vizând restaurarea stării de sănătate mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]