3,826 matches
-
de la un loc sacru către altul, cu scopul de a stimula devoțiunea, de a reaminti binecuvântarea Domnului, de a-I mulțumi pentru mila Sa și de a cere ajutorul divin. (New Catholic Encyclopaedia, apud C. Flanigan, 2001, p. 37) Parada instituționalizată este adesea caracterizată prin utilizarea unor elemente cu caracter conservator acceptate social și a unor simboluri convenționale, de tip metonimic. Acest tip de parade reafirmă mândria civică, ordinea și respectabilitatea. Paradele alternative sunt influențate de modelul lumii Întoarse pe dos
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
licențiozitate. Caracterul carnavalesc al paradelor alternative permite participanților să-și ascundă identitatea reală sub identități fictive, prin utilizarea măștilor și a costumelor, fapt care creează o atmosferă de ambiguitate. Mișcarea paradelor alternative este mai puțin rigidă față de aceea a paradelor instituționalizate, astfel Încât participanții pot depăși granițele spațiului public și pot intra În zone ale spațiului privat. (G. Fox, 1997, vol. II, p. 625) Parada este o performanță colectivă, lineară, o procesiune făcută pentru un anumit public. Participanții au un comportament „special
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ, un axis mundi al credinței sale; mișcarea În sine, ca simbol al communitas, care se schimbă În timp, ca o antiteză a Încremenirii specifice structurii; individualitatea promovată Împotriva mediului instituționalizat etc. Dar, pentru că este voluntar, pentru că nu este un mecanism social obligatoriu care marchează tranziția unui individ sau grup de la un statut la altul, În sfera profană pelerinajul ar trebui conceput mai ales ca un fenomen „liminoid” sau „cvasiliminal” și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cum ar fi cele la Pont d’Alma, unde a murit Lady Diana, sau la Ground Zero din New York (D. Dayan, 1999; E. Rothenbuhler, 2005). În asemenea situații este posibil ca pelerinajele ocazionale să se transforme, cu timpul, În pelerinaje instituționalizate, repetate periodic de aceleași persoane, sau promovate de alte grupuri, care devin actori ai seriilor succesive de pelerinaje. De asemenea, numeroase evenimente sau locuri Încărcate de valori culturale pot declanșa pelerinaje laice. Într-o primă categorie intră evenimentele festive, celebratorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și M. Bahtin, p. 172). Anularea ordinii Chiar dacă oricine are resursele și posibilitatea de a-și schimba comportamentul prosocial Într-unul opus, de tip contestatar, aceste acte izolate și conjuncturale nu constituie un sistem carnavalesc. Esența carnavalului stă În inversarea instituționalizată, definită normativ și coerentă simbolic, a anumitor forme de comportament. Acestea vizează relațiile de putere, relațiile religioase, relațiile dintre vârste și sexe. Perioada carnavalului apare ca un interval fără reguli și ierarhii sau, mai exact, fără regulile și ierarhiile consacrate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a voievodatului. În acest fel, corpul nobilimii Transilvaniei ("universitas nobilium"), stare privilegiată în secolul al XIII-lea, devine stare politică. Consacrarea rolului constituțional al nobilimii a impus această stare, ca factor asociat la exercițiul puterii publice (statale), într-un cadru instituționalizat. Această evoluție s-a cristalizat la sfârșitul secolului al XIII-lea, când asistăm la consolidarea puterii voievodale și rivalitatea acesteia cu regalitatea. Pentru a-și consolida situația, amenințată de atitudinea ostilă a voievodului Roland Borșa, regele Ladislau Cumanul, aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de stări ale regatului, pentru a curma autonomia voievodatului, dar acțiunea sa n-a reușit. Puterea centrală a regatului ungar se fărâmițează în tranziția de la Arpadieni la Angevini, la sfârșitul secolului al XIII-lea, când închegarea nobilimii ca factor politic instituționalizat era încheiată și ireversibilă.39 Societatea transilvană a cunoscut în aceste secole unele prefaceri social-economice. După obiceiurile juridice feudale, teritoriile cucerite erau declarate proprietate a puterii centrale, în cazul Transilvaniei, a regelui Ungariei. Astfel, prin ocuparea pământurilor aparținând obștilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la iubire și la idealismul adolescentin. Mai complex tematic și tehnic, romanul Varvarienii (1998) - scris înainte de primul, dar respins de cenzură - combină ingenios registrul realist cu cel fantastic și parabolic. Varvaria (trimitere străvezie la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
dezvoltare. Simptomele și caracteristicile depresiei diferă în funcție de vârstă, prin urmare, orice discuție asupra trăsăturilor ce se pot asocia cu această tulburare la copii și adolescenți trebuie să țină cont de stadiul de dezvoltare. De reținut Spitz (1946) a analizat copiii instituționalizați care păreau să se piardă din cauza lipsei de afecțiune și aceasta în ciuda faptului că nevoile lor fiziologice erau satisfăcute. Datorită caracterului extrem al letargiei lor și a suspinatului lor cronic, Spitz a numit reacția acestor copii hospitalism. Depresia la copiii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
alte teme (iubirea, trecutul) sunt implicate aventurii capitale, asumarea dramatică a identității, axa ei o constituie Psalmii. A. a fost un poet religios, de o religiozitate interiorizată, foarte pură, dar deloc previzibilă, deloc lineară în manifestările ei. Poetul respinge viziunea instituționalizată, dogmatică, a unei divinități reprezentate convențional, apariție severă, instanță punitivă - Tatăl. Ideea argheziană de Dumnezeu se apropie de teologia negativă: canoanele figurative sunt simțite ca falsuri, principiul absolut fiind accesibil doar meditației și unei memorii adânci, arhetipale: „Ești ca un
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
oprit ploile „clocind” șapte cărămizi timp de două luni. Ele au fost date în judecată și procesul chiar s-a ținut, dar - în final - au fost achitate (14, p. 480). în acest caz s-a apelat la un sistem juridic instituționalizat. De regulă însă, se aplica legea nescrisă a comunității : cel prins că practica astfel de „boscoane” (farmece), care aduceau prejudicii economice colectivității, era bătut sau amenințat cu moartea ca să pornească ploile. „Cărămidarii sunt cei ce totdeauna leagă ploile”, sună o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și confreriile instituiau de asemenea fonduri în ajutorul propriilor săraci. Dacă ne referim la funcțiile grupurilor și la cele individuale, observăm că grupurile sociale mai mici decât comunitățile au structuri de aranjamente între membri în termeni de norme de comportament instituționalizate. "Personalitățile, de asemenea, pot fi percepute ca structuri de atitudini, obiceiuri și valori în general tendințe de a reacționa la anumiți stimuli în anumite moduri" (Mercer, 1956: 45-46). Bauman arată și el că rutina rigidă a comunităților este re(eaua
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Levi-Strauss, 1978, Ionescu, 1998). Alte mecanisme ale schimbării sociale sunt considerate a fi difuziunea culturală (a inovațiilor, a modelelor culturale și de comportament), planificarea și instituționalizarea schimbării (comunismul, ca și reforma postcomunistă au reprezentat schimbări sociale de anvergură, planificate și instituționalizate), precum și mișcările sociale (de genul protestelor, grevelor, mitingurilor, revoltelor, revoluțiilor): schimbările sociale majore din ultimii ani nu ar fi fost posibile fără mișcarea socială de anvergură din 1989 (violența acesteia i-a mărit șansele de reușită și potențialul spre schimbare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rasa sau fizionomia. Identitatea etnică este mai frecvent folosită ca și capital, sau ca miză în scopul obținerii unor avantaje sociale, politice, sau în scopul obținerii puterii. Ori de câte ori o comunitate dorește o formă de acțiune colectivă organizată, sau o exprimare instituționalizată a dezideratelor ei, este invocată identitatea etnică ca bază legitimizantă. În cadrul studiului de față, optez pentru o înțelegere culturalistă a identității etnice, adică accentuez aspectele culturale, relaționale, subiective și mai puțin pe cele obiective, esențialiste (deși voi face o analiză
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
calități personale, aspirantul la un anumit statut academic trebuie să treacă printr-un număr de inițieri ghidate de elita academică, cu ajutorul cărora aceasta își pune o pecete trainică asupra chipului universităților. În fine, există întotdeauna un punct de vedere intelectual instituționalizat. Raportate la acesta, perspectivele opuse sau alternative par adevărate „erezii”, iar purtătorii lor sunt tratați ca atare. Specifică sistemului universitar francez este opoziția dintre „marile școli” de elită și universitățile de masă, a cărei analiză în La Noblesse d’État
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diferite ale orelor particulare: meditațiile au rostul de a compensa un deficit educațional sau, dimpotrivă, de a maximiza rezultatele celor care au șanse școlare mari sau ale celor de la care părinții așteaptă rezultate școlare foarte bune; - meditațiile constituie o strategie instituționalizată de a depăși riscurile școlare ale sistemului de promovare prin examene, fiind astfel determinate direct de iminența acestor examene. Variabilele cu care am măsurat factorii incluși în propozițiile conjecturale de mai sus au fost: - resursele familiei: nivelul de instrucție al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Conform unei astfel de abordări, o informație A1 prezintă cea mai bună calitate, iar E5 se află la polul opus. Se recomandă ca informațiile asociate unui studiu să menționeze, alături de sursă, și calificativul informației. De regulă, sursele guvernamentale, oficiale și instituționalizate sunt cotate în categoria A, iar informațiile difuzate sunt din categoriile superioare de la 1 la 3, cu probabilitate mai mică în partea inferioară a scalei. Situația este însă radical schimbată pentru marea majoritate a site-urilor existente pe Web, fiind
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
efectelor generate de un element al unui subsistem este similară cu a altui element al aceluiași subsistem. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că un subsistem este asociat cu un set de cunoștințe științifice rezultate din abordarea sistematică și instituționalizată a unui domeniu de cercetare. De exemplu, studiul subsistemului legal face necesară existența cunoștințelor juridice și implicarea unui jurist. Însă doar managerului îi va reveni sarcina de a asambla în final rezultatele asociate subsistemelor și de a explica combinarea lor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nivelurile, formele sau partenerii implicați. Față de aceasta, comunicarea didactică apare ca formă particulară, obligatorie în vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată. Din perspectiva educației formale, comunicarea didactică constituie baza procesului de predare-asimilare a cunoștințelor în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu status-roluri determinate: profesori-elevi/studenți etc. Atât comunicarea educațională, cât și cea didactică pot fi considerate ca fiind forme specializate ale fenomenului extrem de complex și dinamic al comunicării umane. În accepțiunea sa cea mai largă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cercetării ca metodă practică și eficientă de explorare și înțelegere a lumii ce ne înconjoară. Este important să recunoaștem că noțiunea de creativitate posedă o istorie proprie, cu o evoluție în plan intelectual, independentă timp de două secole față de cercetarea instituționalizată și conceptualizată. La începuturi și pe parcursul evoluției lor, s-a considerat că între cercetare și creativitate nu exista nici o legătură; prin urmare, dacă ar fi existat cercetare în creativitate, mariajul dintre creativitate și cercetare ar fi trebuit să sufere transformări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și coerentă, cea mai elocventă expresie a sa fiind redată de atacurile intelectuale la adresa autorității negarantate emise de diverse surse neștiințifice (dogmatice), după cum era percepută la acea vreme. Odată cu apogeul Iluminismului, științele naturale s-au transformat în filosofii și metodologii instituționalizate (Bronowski și Mazlish, 1960). Acest curent intelectual a devenit unul predominant englez datorită faptului că aici fenomenul era răspândit în principal în rândurile poeților și artiștilor, cu toate că anumite arii ale Iluminismului și-au făcut apariția și în alte regiuni ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
domeniu nu arată în mod specific care lucru nou reprezintă un pas înainte, aria de specialitate are o mai mare libertate în evaluarea creativității. Și prea puțină, și prea multă libertate a ariei de specialitate dăunează creativității. 4. Cât de instituționalizată este aria de specialitate? Pentru ca aria de specialitate să existe, este nevoie de un anumit grad de organizare internă. Excesul de energie investit în autoconservare are ca rezultat, de obicei, o arie de specialitate care devine extrem de birocratică și inaccesibilă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și politice. În România, argumentele eugeniste În favoarea drepturilor femeilor promiteau să genereze schimbări mult mai radicale În manifestările din arena politică a rolurilor de gen, dat fiind contextul românesc În care mișcarea femeilor era mult mai mică și mai puțin instituționalizată. Cu toate acestea, e mai prudent să abordăm din perspectivă critică entuziasmul lui Moldovan pentru drepturile femeilor. În aparență, analiza lui Moldovan este aproape feministă. Însă discuția despre drepturile femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asemenea concepție nu poate fi considerată ca fiind universală. Într-adevăr, anumite țări ea predomină. Puterea antrenează prestigiul, pentru că există un larg consens cu privire la structura politică și economică, precum și o completă unanimitate în ceea ce privește valorile pe care se bazează acțiunea elitelor instituționalizate. În alte țări, dimpotrivă, nu există nici un acord fundamental cu privire la forma de conducere a organizării producției. În acest caz, statutul nu antrenează o recunoaștere socială implicită, fie din cauza absenței încrederii în valorile reprezentate de instituții, fie din cauza unui scepticism mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
instituționalizat. Altfel spus, „instituțiile sunt acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune în sensul intervenției colective într-o convenție socială. Odată instituționalizate, practicile nu mai reclamă mobilizare și intervenție repetitivă pentru a se perpetua. O practică este sau nu o instituție, în funcție de mai mulți factori (Jepperson, 1991). În funcție de contextul social particular, o aceeași practică poate fi o instituție într-o societate - de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]