1,880 matches
-
din material plastic transparent. Această metodă este frecvent utilizată În predarea fizicii, a tehnicii și tehnologiei și Îndeosebi În Învățământul profesional și tehnic. În aceeași categorie putem include și diferitele tipuri de mulaje, denumite În mod obișnuit modele intuitive. Deosebit de instructive devin Însă modelele secționate (fie ele machete, mulaje etc.). Interesante sunt rezultatele cercetărilor Întreprinse de Zörgö În predarea aritmeticii la clasele I-IV, care demonstrează cât de mult pot să faciliteze acțiunile materiale cu modele obiectuale (care concretizează sau „obiectualizează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realizării unei mai strânse Îmbinări a teoriei cu practica, a instruirii cu activitatea productivă și cu cercetarea științifică dau un nou impuls promovării proiectelor, Însă le atribuie cu totul alte semnificații, alte conținuturi și un alt loc În sistemul activității instructive. Astfel, În „pedagogia proiectivă” modernă, proiectul este Înțeles ca o temă de acțiune-cercetare, orientată spre atingerea unui scop bine precizat, urmează a fi realizată, pe cât posibil, prin Îmbinarea cunoștințelor teoretice cu acțiunea practică. În acest sens, elevii/studenții Își aleg
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate sluji, totuși, unor scopuri pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și fără intervenția sa (Gotesman, 2001, pp. 199-200); că „jocul poate să capete o finalitate pedagogică și un conținut instructiv bine determinat; că procesele instructive, Îndeosebi cele cu caracter de exercițiu, pot Îmbrăca forme de joc (2001, p. 217). Determinând un transfer de energie, de motivație funcțională (dedusă din trebuințe interne) dinspre jocul propriu-zis spre activitatea de Învățare sau asociind
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și fără intervenția sa (Gotesman, 2001, pp. 199-200); că „jocul poate să capete o finalitate pedagogică și un conținut instructiv bine determinat; că procesele instructive, Îndeosebi cele cu caracter de exercițiu, pot Îmbrăca forme de joc (2001, p. 217). Determinând un transfer de energie, de motivație funcțională (dedusă din trebuințe interne) dinspre jocul propriu-zis spre activitatea de Învățare sau asociind un interes imediat și puternic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propriile lor valori. În același timp, metoda simulării devine și un excepțional exercițiu de modelare a gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul de cooperare, participarea efectivă și totală la joc, angajează atât elevii timizi cât
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la mult frământata problemă a creșterii eficienței Învățării. Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, Îndeosebi pe teoria condiționării operante 1 a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica 2 a pătruns tot mai adânc În cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult, au furnizat suficiente dovezi despre avantajele aplicării acestei noi tehnici de Învățare. Descoperirea că Învățarea umană este prin natura ei autoreglabilă cu ajutorul informației inverse (feedbackului) pune În relief principiul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vieții omenești. Fiind contemporan cu cele mai importante și mai numeroase descoperiri ale științei și tehnicii moderne, copilul zilelor noastre își probează forțele creatoare cu predilecție în tehnică și artă. Principiul participării active a copilului în acțiunea directă în procesul instructiv educativ, ca participant activ la formarea propriei personalități, implică reducerea cât mai mult posibilă a rolului de "spectator", în favoarea celui de "factor" și "regizor" al propriei sale formări: intelectuale, motivaționale, temperamentale și caracteriale. Știut fiind faptul că, vârsta școlară mică
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
1970) consideră că fiecare profesor trebuie să-și pună câteva întrebări importante: a) cum poate să dobândească cunoștințele despre capacitățile fiecărui elev; b) care sunt cunoștințele de acest fel de care are nevoie; c) ce fel de decizii cu privire la procesul instructiv poate lua dacă dispune de asemenea cunoștințe. Pentru a diagnostica și a interveni adecvat, el trebuie mai întâi să identifice precis dificultățile de învățare. Nu este suficient să se cunoască faptul că elevul are dificultăți la matematică, ci trebuie să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsoare masa lichidului, profesorul trebuie să decidă care este pasul următor pe care acești elevi trebuie să-l facă, ceea ce presupune o diagnosticare anterioară. Un alt tip de diagnoză permite plasarea optimă și cât mai timpurie a elevilor în cadrul activităților instructive. Dacă un profesor de matematică vrea să-i învețe pe elevi terminologia și operațiile referitoare la mulțimi, va constata că unii elevi știu aceste lucruri mai bine, iar alții sunt în măsură să alcătuiască mulțimi specifice de obiecte sau numere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale elevului, pe de altă parte. Vom spune, prin urmare, că un elev este adaptat atunci când realizează, în egală măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă” și mai ales „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. f. Progresul creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în volumul editat de el, prezintă studiul efectuat la orele de fizică. Mai întâi trebuie precizat că și înainte exista o preocupare de cultivare a creativității, deși într-o proporție redusă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și artă. Care blocaje sunt mai greu de combătut? 4. Cum ați stimula creativitatea elevilor la disciplina pe care o veți preda (sau o predați)? Capitolul IXtc "Capitolul IX" Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativtc "Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv‑educativ" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Caracterizarea gândiriitc "1. Caracterizarea gândirii" Gândirea este un proces de mare complexitate. Mai firesc ar fi să o considerăm o activitate, fiindcă ea constă într-o succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale fraze are impresia că și pentru elevul care le debitează, chestiunile sunt tot așa de clare cât îi sunt și lui. Or... e o mare eroare! Poate fi o memorare mecanică, despre care am menționat lipsa ei de valoare instructivă: cunoștințele nu pot fi utilizate în diferite situații problematice. De aceea, cadrele didactice au obligația să verifice gradul de aprofundare a cunoașterii, punând variate probleme elevilor. Numai posibilitatea de a utiliza cunoștințele pe plan teoretic și practic garantează seriozitatea asimilării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care, prin întrebări analitice, stimulând gândirea elevilor, creează premise pentru ca aceștia, prin găsirea independentă a răspunsurilor, să ajungă la o mai bună înțelegere a problemelor. Trezirea interesului elevilor, stimularea motivației acestora este, în bună măsură, un rezultat al conducerii procesului instructiv. Intră aici și justa dozare a dificultăților în procesul învățării, conform cu situația concretă și individualitatea elevilor respectivi. În rezumat, a organiza învățarea înseamnă a găsi metodele cele mai adecvate, a construi secvențe instructive bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
bună măsură, un rezultat al conducerii procesului instructiv. Intră aici și justa dozare a dificultăților în procesul învățării, conform cu situația concretă și individualitatea elevilor respectivi. În rezumat, a organiza învățarea înseamnă a găsi metodele cele mai adecvate, a construi secvențe instructive bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesele elevilor și a stimula performanțele, a crea o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultățile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a problemelor (Geissher, 1981). b) Exercitarea funcției de educator este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
separate și necoordonate. E nevoie deci de un „consens” al atitudinilor și acțiunilor pedagogice. Ideea de a lucra în echipă (team-teaching) în vederea unei acțiuni convergente presupune discuții între profesorii de specialitate care predau la aceeași clasă, pregătirea comună pentru procesul instructiv (pentru a armoniza mijloacele și exprimarea), repartizarea funcțiilor în cazul unor sarcini speciale, organizarea unor discuții în grup sau consfătuiri ale profesorilor din aceeași specialitate pentru sarcinile instructive și ale tuturor profesorilor pentru cele educative. 3. Rolurile profesoruluitc "3. Rolurile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesorii de specialitate care predau la aceeași clasă, pregătirea comună pentru procesul instructiv (pentru a armoniza mijloacele și exprimarea), repartizarea funcțiilor în cazul unor sarcini speciale, organizarea unor discuții în grup sau consfătuiri ale profesorilor din aceeași specialitate pentru sarcinile instructive și ale tuturor profesorilor pentru cele educative. 3. Rolurile profesoruluitc "3. Rolurile profesorului" Cum își înțelege profesorul menirea sa? Acționează el în numele statutului și societății, al părinților sau în calitate de apărător al copilului? Se rezumă el la transmiterea cunoștințelor în domeniul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
programele televizate împreună cu copiii lor și, de asemenea, să contorizeze timpul pe care ei îl petrec în fața televizorului. În afara restrângerii potențiale a numărului de opțiuni, timpul petrecut de copii în fața televizorului reprezintă un semnal de alarmă din moment ce înlocuiește alte activități instructive pe care le-ar putea desfășura (Sneed și Runco, 1992). Concluzii Unele cercetări experimentale asupra creativității pot adopta o aură neconvențională numai datorită caracterului lor cvasiexperimental. Însă, deoarece tema cercetării constă în însuși fenomenul creativ, experimentarea unor tehnici de cercetare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unui relativism cultural și etnic, de a pune în discuție problema adevărului dacă nu era folosit în sens figurat. Legătura dintre creativitate și moralitate a fost neglijată ca subiect de investigație. Cazuri cum este cel al lui Gandhi sunt extrem de instructive, dar există foarte puține situații care combină promovarea unor idei cu adevărat inovatoare (așa cum a fost doctrina spirituală a nonviolenței promovată de Gandhi) cu tenacitatea luptei politice (precum mișcarea de eliberare indiană condusă de Gandhi). Prin urmare, trebuie să acordăm
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
relația dintre educația formală și cunoștințele din domeniul lor. Este posibil ca educația formală și cunoștințele să nu fie legate direct, ceea ce ar însemna că rezultatele obținute de Simonton s-ar putea să nu contrazică, de fapt, teoria noastră. Este instructiv să analizăm unele dintre cazurile incluse în eșantionul studiat de Simonton. De exemplu, studiile lui Darwin se opresc la nivelul absolvirii facultății. Însă, atunci când s-a întors din călătoria cu Beagle, este de presupus că avea mai multe cunoștințe directe
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din viața reală care necesită gândire creativă nu sunt de tipul jocului de bridge în care cartea cea mai mică din ultima levată preia conducerea (Frensch și Sternberg, 1989). Însă există situații care implică modificări profunde și ele sunt deosebit de instructive în contextul de față. O situație în care s-a dovedit că există modificări profunde este crearea modelului dublu elicoidal al moleculei ADN de către Watson și Crick (Olby, 1974; Watson, 1968). În primul rând, Watson și Crick au stabilit că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
transmis din generație în generație și n-au încetat să-i caracterizeze pe moștenitori. Când realitatea acestei transmiteri a excelenței este pusă la îndoială, se pune în discuție însăși legitimitatea poziției preeminente. Referitor la aceeași chestiune, Tocqueville considera ca fiind instructivă comparația dintre nobilimea franceză și cea engleză. Nobilimea engleză continua să participe efectiv la exercitarea puterii. În Franța, nobilimea se crampona de privilegiile sale, dar dispunea de tot mai puțină putere reală. Acest fapt antrena o diferență importantă la nivelul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aprofundarea de către cititor a contextului în care se desfășoară fenomenul studiat. Deosebirea majoră dintre cele două constă în faptul că studiul de caz ca strategie de cercetare urmărește generarea, dezvoltarea sau testarea unei teorii în timp ce studiul de caz cu scop instructiv nu urmărește neapărat acest lucru. Este important ca studiile de caz să fie analizate prin metode specifice calitative precum analiza fenomenologică, etnografică sau de tip „grounded theory”, a cărei traducere în românește ca teorie fundamentată întâmpină serioase dificultăți așa cum remarca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și acum. În genere, cele cinci Scrisori sunt, uneori, cum văd, în opera lui Eminescu un aspect mai puțin prețuit (sau în tot cazul cu rezerve) din cauza discursivității lor și a caracterului lor „epic” (adică, dacă înțeleg, oarecum anecdotic și instructiv) și din cauza „criticii de moravuri” pe care o presupune însăși specia lor de „satiră”. Unei atitudini de Aristarc nu i se acordă mari șanse poetice; sfera poeziei nu mai admite decât lirismul pur, care transcende obiectul și împrejurarea. Discursul, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai din punctul de vedere al componentei instructive și cel al eficienței acțiunilor acestuia. Activitatea lui este privită, mai mult ca un tip de management eficient și performant, decât o intervenție de tip educațional, care să se îmbine cu cea instructivă. Cum, tot atât de rar se întâlnește și termenul
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]