2,149 matches
-
granițele devin atât de poroase, încât lasă loc unei fluidități tot mai accentuate. Organizare și piață, societate politică și societate civilă, partide politice și mișcări sociale și grupuri de interese, cetățenie națională și cetățenie europeană, state naționale și formațiuni suprastatale integratoare, natură și societate, război și pace, cetățean și străin, muncă și învățare și timp liber, oraș și sat, conducător și supus, migrator și sedentar - totul pare că se combină în cele mai neașteptate caleidoscopuri prin mutarea sau dispariția granițelor sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie socială (cf. E. Durkheim). Altfel spus, rolurile sociale (ceea ce un individ face
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și sugestive prin implicații. Texte, pretexte și subtexte s-au combinat și încă se îmbină într-un tot ce aspiră spre o vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vocație a universitas-ului. Este vorba însă despre un tot care nu se constituie într-un Gestalt universal și integrator, atâta vreme cât s-a scindat disciplinar în traiectorii cognitive alternative și concurente, iar din punct de vedere educațional, în experiențe individuale când integratoare, când dezagregate. Cele două culturi, una a pieței și centrată pe valoarea de schimb a cunoașterii și instruirii, iar cealaltă academică și asociată cu valoarea simbolică a practicilor, produselor, ritualurilor sau credințelor, orientate spre și induse de forțele interne și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și medicina etc. Noua diviziune academică a cunoașterii separă și în același timp unifică. O universitate cu o varietate nelimitată de programe de studii ar fi totuși instabilă, pândită de puternice mișcări centrifuge. De aici, nevoia de a aserta ideea integratoare de universal, adică de universitate ce unește și oferă contraponderea fragmentării. Granițele rigide dintre discipline sunt înlocuite de frontiere flexibile, mobile, care delimitează nu atât insule izolate, cât arhipelaguri de cunoașteri unite prin multiple legături. Studenților li se cultivă mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
române contemporane a lui E. Lovinescu din 1937. Trebuie remarcat că, deși conține eseuri și microeseuri, Scurtă istorie... nu e o simplă înșiruire de micromonografii, o istorie-fișier sau o istorie-dicționar, ci cu adevărat o istorie, în care comentariul concluziv și integrator asigură ansamblului nu numai coerență, ci și un mesaj global, superior adiționării părților componente. Lectura dă senzația că se urmează un itinerar (personal), traiectul unei demonstrații. De un interes deosebit sunt paginile consacrate perioadei 1948-1965, care reprezintă prima abordare sintetică
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
cu mărturia Sfinților Părinți - a căror imensă operă exegetică la Vechiul Testament ar putea fi abia reflectată în câteva zeci de volume (proiect în curs de realizare în America la Editura InterVarsity Press). Atât lecționarul, cât și patristica propun o lectură integratoare și totalizatoare a Scripturii. La antipozii acestei abordări se află lectura fragmentară ori selectivă. Cel mai supărător exemplu de falsă relație cu Scriptura îl reprezintă vânătoarea de versete sau pseudoalegoria numerologică pe capitole (speculând o diviziune introdusă abia în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
23 1.7. Învățământul juridic contemporan 25 Bibliografie 28 Capitolul 2. Procesul de învățământ - aplicații pentru domeniul științelor juridice și administrative 29 2.1. Procesul de învățământ - aspecte structurale 29 2.2. Modelele procesului de învățământ 30 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative 32 Bibliografie 33 Capitolul 3. Finalitățile predării științelor juridice și administrative 35 3.1. Finalitățile predării științelor juridice și administrative - prezentare generală și funcții 35 3.2. Organizarea pe
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acest fond informațional există. Decizia cu privire la modelul adecvat situației și personalității cadrului didactic poate fi mult mai ușor luată dacă profesorul este abilitat, din punctul de vedere al competențelor metodice, cu capacități de proiectare și de evaluare. 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrativetc "2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative" Pornind de la o experiență foarte complexă și temeinic fundamentată în școala pragmatismului sistemului de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mult mai ușor luată dacă profesorul este abilitat, din punctul de vedere al competențelor metodice, cu capacități de proiectare și de evaluare. 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrativetc "2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative" Pornind de la o experiență foarte complexă și temeinic fundamentată în școala pragmatismului sistemului de învățământ american prezentată într-un material/CD realizat sub egida Componentei pentru Pregătirea Profesorilor din cadrul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
un material/CD realizat sub egida Componentei pentru Pregătirea Profesorilor din cadrul Programului de Reformă cofinanțat de Banca Mondială și coordonat de profesorii Bill Callahan și Lucia Gliga, am încercat să sintetizăm cele mai importante linii de definiție ale unui model integrator adaptat contextului științelor social-juridice. Unul dintre modelele care poziționează elevul într-un rol central, exploatând principiile de tip activ ale învățării, „reflectă necesitatea de a se concentra atenția atât asupra elevilor, cât și asupra procesului de învățare” (McCombs și Whisler
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
științifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline. Deosebirea dintre cele două constă în aceea că interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii, în timp ce în al doilea caz se ia ca referință o idee sau un principiu integrator care transcende granițele dintre disciplinele științifice și grupează cunoașterea în funcție de noua perspectivă. De exemplu, principiul codificării informației poate grupa cunoștințele de genetică, teoria matematică a informației, chimie, fizică, informatică, microelectronică, lingvistică, sociologie etc. pentru a analiza informația, codurile, comunicarea sau
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a lui Kant39. Contingente în raport cu legitatea proprie naturii în genere, corelații care nu pot fi cunoscute fără ajutorul experienței sunt necesare, sunt, prin urmare, legi, în calitatea lor de elemente ale unui sistem care este ordinea naturii, expresie a exigențelor integratoare și totalizatoare ale rațiunii. Este interesant de observat că la o interpretare apropiată de cea a lui Buchdahl ajunge un cunoscut filosof al științei, care vede teoriile științifice în primul rând ca instrumente de unificare și de explicație a faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
legile cauzale ale fizicii propriu-zise nu primește, de fapt, un răspuns în cele două „Introduceri”, invocate în mod insistent de către Buchdahl. Căci o diversitate de legi empirice este presupusă de Kant drept dată. Această diversitate constituie obiectul acțiunii unificatoare și integratoare a facultății de judecare transcendentală prin care se constituie experiența ca un sistem de legi. Rămâne deci întrebarea cum sunt posibile pentru Kant legi empirice în genere spre deosebire de simple generalizări contingente. Robert S. Butts a încercat să ofere un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acelor tipuri de terapie corespunzătoare problemelor cu care se confruntă. Partea a treia a volumului, „Dezvoltări recente în terapia de familie”, este structurată pe patru secțiuni: terapia de familie în secolul XXI, terapia focalizată pe soluție, terapia narativă și modelele integratoare. Totodată, autorii se focalizează pe răspunsul terapiei de familie dat sistemului de sănătate instituționalizată: terapia focalizată pe soluție, modul de lucru în cazul cuplurilor violente, multiculturalismul, rasa, sărăcia și clasele sociale, drepturile homosexualilor și ale lesbienelor, terapia de familie comunitară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cognitive, prin valorizarea, subordonată obiectivelor ei de ansamblu, a surselor de informații, experienței și abilităților fiecăruia dintre ei. În mediul organizațional, cunoștințele provin din informații transformate de cei ce le dețin în capacitate de acțiune eficientă, prin asimilare și înțelegere integratoare, urmate de operaționalizare în contexte date. Pe baza cercetărilor lui Nonaka și Takeuchi vizând elaborarea unei tipologii a formelor de cunoaștere organizațională, în literatura domeniului s-a propus preluarea unei distincții sesizate inițial de epistemologul Polanyi: cea între cunoașterea explicită
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform tabelului. Întemeierea pe cunoaștere face ca în comportamentul unei organizații să fie prezente și active noi mize strategice specifice, care o determină: să-și reprezinte integrator și transparent acumulările de cunoaștere explicită și implicită, existente la nivel individual, de grup sau pe suporturi artificiale; să-și extindă continuu baza de cunoștințe prin stimularea proceselor de învățare și inovare organizațională și prin capitalizarea rezultatelor acestora; să-și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de succes; să conștientizeze și să gestioneze propria ignoranță. Procesului de capitalizare a activelor intelectuale i se asociază conceptul de bază de cunoștințe, folosit aici într-o accepțiune extinsă față de cea din informatică. Pentru organizații, baza de cunoștințe se referă integrator atât la dimensiunea personalizată a cunoașterii, prezentă la purtători umani (indivizi și grupuri), cât și la dimensiunea ei artificială, prezentă în sistemele informatice inteligente. Structura conceptuală a bazei de cunoștințe a organizației este redată schematic în figura următoare. Astfel concepută
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Supplex-ului, și 1848, instaurează mentalitatea potrivit căreia individul va trebui să se ghideze după un drept care îi aparține de la naștere: dreptul la libertate. Miracol? În măsura în care românii și comunitățile învecinate lor își descoperă (cultural vorbind) într-un timp foarte scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând acum tentația apartenenței la un statut conferit de homo europaeus modern. Punțile de legătură cu Franța devin de referință într-un moment în care schimbarea europeanului nu mai este o utopie. Intelectualii din cercurile princiare moldavo-muntene nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2006, p. 4). Prin cupură (absența verbului, de pildă). „Șoc și groază - la Londra”. Mai scurt și mai direct, acest titlu este intens folosit în presa noastră cotidiană. Michel Voirol (1992, pp. 31-34) simplifică mult lucrurile, propunând două mari tipuri integratoare: Titlul informativ. Un asemenea titlu oferă cititorului esența informației. Nu este ușor de realizat, câtă vreme esențializarea poate fi pândită de mai multe primejdii: neclar, banal, fără impact. Voirol oferă câteva exemple: „Accident mortal” este scurt și atâta tot. Este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
complementare în sine, ca efecte ale decentrărilor specifice postmodernismului: - procesul de hibridare - apariția unui mare număr de discipline noi, majoritatea fiind discipline de graniță; - procesul concomitent de deconstrucție a domeniilor tradiționale ale cunoașterii și de reconstrucție a unor noi domenii integratoare, într-un joc al articulărilor de tip caleidoscopic. Așa cum arăta și D. Lyon: oamenii de știință trebuie să fie mult mai modești decât până acum; așadar, în loc să facă declarații definitive, ei nu pot decât să exprime opinii. După cum spune Zygmunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
simple, a devenit inconsistent și insuficient, atât în contextul evoluțiilor din cadrul diverselor științe, cât și din punctul de vedere al problemelor sociale mai complexe, la a căror rezolvare ar trebui să contribuie cunoașterea. Abordările de tip holist au un caracter integrator, fiind interesate de „semnificația ansamblului, de ceea ce asigură coerența și logica întregului”; această orientare „ia ca obiect complexitatea, totalitatea și sinteza” (Bîrzea, 1995, p. 15). Se repune astfel în discuție raportul dintre global și local sau, altfel spus, dintre înțelegere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sociologie). Nu mai insistăm acum asupra definițiilor date conceptului de competență în versiunea diverșilor autori, ci semnalăm doar sintetic cele trei competențe-cheie care, deși având o natură mai generală, întrunesc acordul majorității experților implicați și sunt plasate într-o perspectivă integratoare, de tip interdisciplinar. Acțiunea autonomă și reflexivă. Autonomia se referă la capacitatea individului modern de a-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au reprezentat adesea singurul instrument care a permis alegerea alternativelor optime. Reforma inițiată de Rumsfeld s-a axat pe dezvoltarea unor concepte de cotitură, menite să stimuleze procesul de transformare al forțelor armate. SPPB a fost dezvoltat ca un concept integrator cu mulți actori, orientat să asigure continuitatea procesului și să minimizeze riscurile. S-a Încercat mutarea atenției top-managementului dinspre buget către faza de planificare, spre dezvoltarea unor noi concepte. Prin elaborarea directivei de planificare și, implicit, a programelor din doi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]