35,526 matches
-
asculte atât argumentele pro, cât și cele contra, pe care A. Korabliov le citează cu acribie și fără părtinire. La acest punct al discuției, împărtășim considerațiile autorului: "Dacă e să privești de pe tușă această gâlceavă și să păstrezi oarecare distanță intelectuală și estetică, se poate spune că ea n-are sfârșit, ca o clipă dintr-o bătălie pe pânza unui tablou. Pentru că la fiecare argument se vine cu un contraargument, fiecare lovitură este contracarată de o altă lovitură." Și ce face
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
nedependente, în fond, de vârstă. Conflictul de mentalități apare în fiecare epocă, după cum tot în fiecare epocă apar modificări ale gustului literar. Mai grave decât conflictele între generații i se par Ioanei Pârvulescu acelea din interiorul generațiilor, lipsa de solidaritate intelectuală și impostura acelora care pretind că există literar numai pentru că aparțin unui grup (unei "generații "). Intervenind, N. Manolescu a întrebat dacă tinerii citesc operele pe care le citea generația dinainte și dacă vârstnicii ăi citesc pe tineri. Există cazuri de
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
nu e un lucru posibil, a spus N. Manolescu în intervenția finală, a fi sau a nu fi component al unei generații nu stă în voința cuiva. Există un spirit inevitabil al generației, un aer comun, de "familie ", datorat formației intelectuale, mediului, factorilor istorici etc., de care nu ne putem dezice. Cât privește "conflictul " dintre generații, tema |ntâlnirii, el pare azi să existe, a spus N. Manolescu, dar nu știu în ce măsură el este generat de diferențele literare sau este, mai degrabă
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
prezentul, un paseism greoi, nefuncțional, ci o înălțare ca de avion, de unde se desfășoară o priveliște largă. Remanența nu împiedică agerimea observației și luciditatea, ci le potențează. Dl Paleologu nu privește obsedant în urmă, ci în toate direcțiile. în economia intelectuală a eseistului, conservatorismul implică o echivalare cu cîștigurile capitale ale culturii, cu bazele sale imperisabile. De unde rezultă nu o vedere scurtă asupra viitorului, ci una de anvergură. Sînt respinse, în consecință, crispările metodologice, prețiozitatea terminologică ŕ la page, ca niște
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
că textele lui Geoană (să lăsăm familiarismele!) aveau același conținut (mai mult ca sigur că nu), dar gesticulația sa, fanatismul înspăimântător din priviri mă trimiteau la punerile în scenă ale lui Adolf. O voce lătrată, din care dispăruse și simpatica, intelectuala graseiere, scanda tot felul de lozinci, menite să demonstreze că omul provindețial poposise (cu nevastă, copil, popă) spre a salva de la înec populația incapabilă să înoate a Bucureștiului. Într-un fel, metamorfoza ministrului de Externe e demnă de admirat. Probabil
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
Ombres errantes -, apoi Jean-Pierre Amette a căzut imediat în anonimat după Goncourt-ul de anul trecut, obținut cu La Maîtresse de Brecht. în vreme ce, iată, la noi premiile Anonimul încep să-și intre în rol - deși, le caracterizează încă un anume purism intelectual -, premiile franceze sînt în pierdere de prestigiu, concurate de literatura americană sau de Ťindustriașiť ca Marc Lévy (tradus și la noi la Editura Trei). Ca urmare, cei nouă jurați de anul acesta - un al zecelea a murit recent, înlocuirea lui
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
pur literală", a venerației mecanice care presupune o aprobare sută la sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o ,actualitate" de gradul doi, mai adîncă deși mai discretă, bizuită pe ,strategiile lor mai generale de lectură", pe doctrina lor intelectuală, pe maniera raportării lor caracteristice la sistemul de valori: ,Mă interesează la el (la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor lumii în care a trăit și, în consecință, un extraordinar de ambițios proiect intelectual de reorientare a destinului unei întregi structuri". Inclusiv de pe această poziție apropiat-detașată, admirativ-critică, mentorul Sburătorului se descoperă drept ,un model fascinant". Pe deasupra acceptării sau a neacceptării opiniilor sale în parte, se impune o apreciere asupra totalității activității sale care articulează
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu. Cu ce sentimente își va fi trăit ultimii ani, după ce atare opțiune politică se dovedise moralmente catastrofală? Rămăsese complet izolat față de lumea intelectuală în mijlocul căreia, așa retractil cum era, trăise pînă în 1990. O dramă în felul ei". Și mai degajat ni se revelă dl. Lefter cînd vine vorba despre G. Călinescu. ,Contestatar" energic, așa cum se știe, al Divinului critic, d-sa e
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șincai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și de cercetare - faptul că rezultatele sale de vîrf sînt de ordin formativ și organizatoric. Contribuțiile proprii, de istoric literar, cad pe planul doi. E realmente curios faptul că Profesorul, Ťșef de școalăť în Universitatea
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
yoga sunt: yama și nyama (comandamente interne și externe), asana (poziții hieratice), pranayama (controlul respirației), pratyahara (introversiunea simțurilor), dharana (concentrarea), dhyana (meditația) și samdhy (starea de grație). Yoga include o parte fizică (ha-tha), o parte activă (raja) și o parte intelectuală (jnana). Adusă În vest pe la Începutul secolului XX, yoga a fost privită cu reticență. Acum Însă o Întâlnim peste tot, În colegii, universități, practici private, subsoluri de biserici, etc. O adaptare la spiritul occidental a fost necesară și practicile au
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
din punct de vedere moral superioară alteia. Începând să lucreze pentru a fi util patriei sale, Bolkonski vrea oare să-și răscumpere greșala mizantropiei sale anterioare? Nu. Fără autocritică. în fiecare fază a drumului, el și-a concentrat toate forțele intelectuale și morale pentru a-și alege atitudinea și el știe acest lucru. Cum ar putea, așadar, să-și reproșeze de a nu fi fost ceea ce n-ar fi putut să fie? Și așa cum nu se pot judeca diferitele faze ale
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
judecă ei imixtiunea grupului WAZ condus de Bodo Hombach în politica editorială a României Libere. Deserviciul pe care-l face acesta României prin susținerea puterii în încercarea ei de limitare a libertății cuvântului este considerat pe drept cuvânt în mediile intelectuale ca o acțiune nedemnă de spiritul și tradiția autentică germană. Mă aflam într-o seară la Berlin într-o foarte plăcută companie de profesori de la cele două universități ale capitalei germane. La un moment dat unul dintre ei mi-a
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
său, care se bucura de o anumită apreciere în cercurile filosofice și literare pariziene (publicase, de exemplu, în 1933, foarte originalul și nonconformistul eseu despre Rimbaud golanul (Rimbaud le voyou) și era prezent în câteva reviste de foarte bună ținută intelectuală precum Cahiers du Sud de la Marsilia, era totuși departe de a fi atins cota de popularitate a celui ce fusese numit de Romain Roland, care-l și lansase, "un Gorki al Balcanilor". Diferențele erau importante și în ce privește marca ideologică a
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ocol parțialitatea, decisă de chiar investiția sentimentală. El e un idealist ce nu are nevoie de mari și complicate motivări de natură filosofică pentru a se justifica: totul e esențialmente trăit, la temperaturi și tensiuni maxime, scoase de sub regimul speculației intelectuale. "Mărturia sunt eu - scrie el -, imparțialitatea o ignor. Și eu nu practic simpatia sau antipatia, ci dragostea și ura. Ceea ce aduc aici sunt convingeri care mă costă scump și ar putea într-o zi să mă coste chiar viața" (Spovedanie
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
de data aceasta, și prin comuna lipsă de ecou pozitiv a reacțiilor lor critice la adresa ideologiei și puterii totalitare sovietice, care a reușit pentru prea multă vreme să înfrângă orice opoziție internă și să manipuleze ori să cumpere numeroase conștiințe intelectuale din afară, unele oneste însă naive, altele deja manevrate de propriile grupări politice aliniate ideologiei staliniste. Calomniat de cercurile pro-moscovite din Franța, înfierat ca trădător al idealurilor clasei muncitoare, Panait Istrati a trebuit să moară - în 1935 - înainte de o reală
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
în 1935 - înainte de o reală reabilitare. Iar Fundoianu-Fondane, mai puțin implicat în sfera politicului, a lăsat nepronunțat importantul discurs pus sub titlul Scriitorul în fața revoluției, care ar fi putut constitui un important semnal de alarmă cu ecouri majore în lumea intelectuală europeană. Acesta a văzut, însă, lumina tiparului la mai bine de o jumătate de secol după dispariția sa tragică, din octombrie 1944. Posteritatatea i-a reabilitat însă, fie și cu întârziere, recunoscându-le amândurora înaltele calități morale, exemplarul curaj intelectual
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
intelectuală europeană. Acesta a văzut, însă, lumina tiparului la mai bine de o jumătate de secol după dispariția sa tragică, din octombrie 1944. Posteritatatea i-a reabilitat însă, fie și cu întârziere, recunoscându-le amândurora înaltele calități morale, exemplarul curaj intelectual și etic, voința de adevăr. Căci, cum scria Fondane, "a porni cu ochii închiși înseamnă a ajunge cu ochii închiși". Or, și el și Panait Istrati au înțeles să rămână, într-o lume grav manipulată ideologic, cu ochii larg deschiși
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
pur literală", a venerației mecanice care presupune o aprobare sută la sută a aserțiunilor izvorîte din pana maeștrilor, și o "actualitate" de gradul doi, mai adîncă deși mai discretă, bizuită pe "strategiile lor mai generale de lectură", pe doctrina lor intelectuală, pe maniera raportării lor caracteristice la sistemul de valori: "Mă interesează la el (la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
la E. Lovinescu) mai puțin analizele în sine, privite izolat, și mult mai mult ansamblul, sensul acțiunii lui, care dovedește o excepțională capacitate de percepție a structurilor lumii în care a trăit și, în consecință, un extraordinar de ambițios proiect intelectual de reorientare a destinului unei întregi structuri". Inclusiv de pe această poziție apropiat-detașată, admirativ-critică, mentorul Sburătorului se descoperă drept "un model fascinant". Pe deasupra acceptării sau a neacceptării opiniilor sale în parte, se impune o apreciere asupra totalității activității sale care articulează
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om de aparat Ion Iliescu... Cu ce sentimente își va fi trăit ultimii ani, după ce atare opțiune politică se dovedise moralmente catastrofală? Rămăsese complet izolat față de lumea intelectuală în mijlocul căreia, așa retractil cum era, trăise pînă în 1990. O dramă în felul ei". Și mai degajat ni se revelă dl. Lefter cînd vine vorba despre G. Călinescu. "Contestatar" energic, așa cum se știe, al Divinului critic, d-sa e
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șicai nu-și află ecoul îndepărtat în tribulațiile Dicționarului coordonat de M. Zaciu?): "Probabil că acestea au fost adevăratele sale vocații: cea a activismului didactic și cea a bătăliilor Ťconspirativeť din mediile intelectuale. Dovadă - în primul plan, academic și de cercetare - faptul că rezultatele sale de vîrf sînt de ordin formativ și organizatoric. Contribuțiile proprii, de istoric literar, cad pe planul doi. E realmente curios faptul că Profesorul, Ťșef de școalăť în Universitatea
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
hotărâtă numai de Adunarea Generală prin votul a două treimi din numărul membrilor acesteia, iar lichidarea patrimoniului se face potrivit legii". Dar, la urma urmei, de ce-l tot batem la cap pe dl Șiulea cu Statutul? în fond, ca exercițiu intelectual pur, d-sa este liber să facă orice propunere, să se desființeze ONU, să se desființeze Asociația crescătorilor de albine, orice. Supărarea d-lui Andreescu Să recapitulăm. Dl Gabriel Andreescu ne-a trimis în vară un articol iar noi am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
un proaspăt investit în funcție, după atât de derutantele Teze din iulie 1971, debutase tocmai cu o carte despre Franz Kafka. E iarăși adevărat că pedala marxistă punea acordurile necesare sau, mai precis, anula din când în când bemolii depresiei intelectuale kafkiene, dând explicația convenabilă: de vină era regimul burghez. A treia oară e surprinzător că Radu Enescu a rezistat într-o funcție care nu i se potrivea nu numai datorită ideologiei lui de sursă total contradictorie, ci și datorită instabilității
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
și din "Familia", compunând cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a acestui material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și total neinspirat
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]