2,079 matches
-
o revenire la trecutul prerevoluționar deveneau periculoase. Scurtul dezgheț de după război se termina: după „vara iluziilor” a urmat Hotărârea PC PC(b)US "О журналах «Звезда» и «Ленинград»" („Despre ziarele Zvezda și Leningrad”). Hotărârea a marcat „punerea la punct” a intelectualității, care în anii războiului începuse să-și exprime năzuințele spre libertatea sufletească. Hotărârea era opera lui Andrei Jdanov, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, membru al biroului politic și coordonatorul programului lui Stalin de represiune
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
1915 își exprimase clar dragostea și credința pentru acest oraș, a cărui soartă o considera legată indisolubil de soarta Rusiei. Dar Leningradul, a doua capitală neoficială, a fost considerat în perioada terorii staliniste a fi o pepinieră a mentalității vechii intelectualități și a fost desemnat de factură „troțkist-zinovievistă”. Soarta Leningradului a fost determinată de ideologia puterii totalitare: un singur șef, o singură capitală. Fiind legat de nume care nu-i plăceau lui Stalin, în mod special de cele ale lui Serghei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Eliade și redescoperirea Sacrului”, în care marele scriitor a fost interpretul principal. Obsedante sunt vorbele rostite de el “Dacă Dumnezeu nu există totul este cenușe. Trebuie să mori ca să renaști în nemurire...” În acest interviu, Barbaneagra susține chiar că întreaga intelectualitate a Franței de atunci era sub influența lui Eliade, pe când Gallimard subliniază poziția unică a lui Eliade în domeniul său : “stilul lui atât de clar doarece el se adresa unui public inteligent”. Iar interesul lui Eliade pentru “irațional” a apărut
Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
colaborarea la o nouă ediție (populară) Creangă. Cartea apărută la E.S.P.L.A. (1957) îl nemulțumește din cauza multelor greșeli de tipar. Cu toate gesturile de bunăvoință (relativă) din partea regimului, G. T. K. rămâne mai departe un critic acerb al politicii staliniste față de intelectualitatea și cultura română. Semnalase, firește, în jurnal, încă din 1952, ofensiva contra limbii române pe care "specialiștii" sovietici o voiau de origine slavă și luase apărarea lui Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Al. Graur, pentru atitudinea lor corectă, respectând adevărul
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
prima oară o separare de Rusia și suveranitatea Finlandei. Lupta pentru putere a dus la apariția diferitelor grupări politice finlandeze în funcție de raportul dorit de ele cu Rusia. Cel mai radical, mișcarea activistă, includea grupări anarhiste ale clasei muncitoare și ale intelectualității suedofone și practica atacuri teroriste. În timpul Primului Război Mondial, odată cu creșterea germanismului, svecomanii și-au început colaborarea secretă cu Germania Imperială, și din 1915-1917, în Germania a fost pregătit un batalion de finlandezi,„Jäger” "(Jääkärit)" format din circa 1.900 de voluntari
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
naționale a finlandezilor; facțiunea socială a claselor de sus au preluat conducerea, dar puterea pe plan intern a primit-o de la țarul rus în 1809. Stările puneau la cale construirea unui stat finlandez din ce în ce mai autonom, condus de elite și de intelectualitate. Fennomanii în special doreau să includă oamenii de rând într-un rol apolitic pentru a reduce frământările cauzate de probleme sociale; țăranii și clerul se alăturaseră cauzei oamenilor de rând în fața industrializării pe scară largă. Mișcarea muncitorească, asociațiile de tineret
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
sfârșitul paginii ce o consacră, la 24 septembrie 1963, studiului lui C. Brăiloiu despre Miorița, găsim însă această reflecție edificatoare: "Mioritza est surtout importante par ce qu'y ont vu les intellectuels roumains depuis un sičcle." 10) A pune impresiile intelectualității noastre mai presus de semnificațiile unei capodopere trădează structura intim intelectualistă a savantului. Scriu rînduile ce urmează cu un sentiment de jenă a celui ce-și dă seama că într-o operă prin excelență "deschisă", cum este Miorița, totuși e
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
clase, opt clase, s-a trecut la învățământul obligatoriu de zece clase. În ciuda condițiilor vitrege determinate de represiune, de cenzură și de lungile perioade de izolare de centrele de cultură din lume, și în timpul regimului comunist s-a ridicat o intelectualitate deosebită care a sprijinit prin mijloace variate, de multe ori voalate, lupta pentru schimbări democratice. Exemple elocvente au fost Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu Elefterie Voiculescu, Octavian Paler și mulți alții, mai mult sau mai puțin cunoscuți. În acelaș
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
să crească numărului de locuitori. Din unele date statistice ale anului 1940 aflăm că la Dondușeni populația constituia circa 1314 suflete. Un primar, un șef de post și unul de gară, 4 jandarmi, un preot și 3 învățători alcătuiau toată intelectualitatea dondușenenilor. În primăvara anului 1932 pe actualul teren dintre cinematograful „Zorile” și biserica creștină s-a sfârșit construcția edificiului unei hale pentru expoziții de realizări agricole, care a jucat un rol economic și cultural valoros în viața Dondușenilor. Aici își
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
poet Goga se înmlăștina, întrucât "„se credea și se voia un «duce» sau «führer» român”". Pașoptiștii, "bonjuriștii" și alți români cu studii în străinătate au importat moda masoneriei, la care a optat - cu un entuziasm și o fidelitate inegale - fruntea intelectualității românești. Deși învestit ca mason, Goga nu a înțeles idealurile confreriei: "„... aprilie 1929: Octavian Goga militează pentru fondarea Blocului creștin francmasonic. D. Octavian Goga, care, deși este mason, habar n'are de rostul francmasoneriei, căci și-a permis să vorbească
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
ținut un jurnal intim, din care a selecționat însemnările din anii 1948-1954 pentru a le încredința tiparului. Ele constituie o cronică fidelă a instaurării regimului comunist în România, evocând privațiunile și constrângerile morale pe care le-a avut de îndurat intelectualitatea în acei ani.
Pericle Martinescu () [Corola-website/Science/299696_a_301025]
-
și mijloacele de informare în masă a Parlamentului Valeriu Matei și-au prezentat demisia în bloc, demisie acceptată de către plenul legislativului. Această demisie a fost cauzată în condițiile luptei politice cu Partidul Democrat Agrar din Moldova. În calitate de Președinte al Congresului Intelectualității, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994). A fost vicepreședinte al Partidului Forțelor Democratice (PFD), iar după fuziunea acestui partid cu Partidul Social-Liberal (PSL) la 1 decembrie 2002, a ocupat funcția de președinte de onoare al Partidului Social Liberal
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
care și Anton Holban, văr (1902-1937), Monica Lovinescu, vară, și Alexandrina Lovinescu, vară. A fost timp de două decenii directorul teatrului Notarra din București. Debutează în teatru cu piesa "Lumina de la Ulmi" în anul 1954. Abordează aici problemele și locul intelectualitații în societate, cu trimitere evidentă la problematica social politică. Piesa e o capodoperă a teatrului proletcultist, imitat după teatrul sovietic contemporan epocii stalinismului triumfător. Piesa "Citadela sfărâmată", scrisă în 1955, a avut un mare succes, fiind ecranizată și tradusă în
Horia Lovinescu () [Corola-website/Science/298904_a_300233]
-
nu a făcut referire atât de des la islam pe cât au făcut-o alți contemporani de-ai săi. Prezent în dezbaterile privind atât politica cât și literatura, Ibrahim Șinasi este una din personalitățile care a avut o puternică influență asupra intelectualității otomane din vremea sa. A fost unul dintre primii turci care a beneficiat de privilegiul de a se specializa în Franța în domeniul științelor economice și financiare. Soarta sa se va asemăna cu cea a lui Reșit-Pașa, inițiatorul reformelor din
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]
-
străine guvernanților. Dezinteresul și nepăsarea își puneau amprenta asupra "junglei culturii românești". La începutul anului 1932 un grup în frunte cu Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Ionel Jianu a format societatea culturală Criterion. Entuziasmul dezinteresat al tinerei intelectualități avea de luptat cu piedici inimaginabile în organizarea unor expoziții plastice, concerte și conferințe. Simpozioanele - celebre în epocă - erau consacrate lui Freud, André Gide, Charlie Chaplin, Lenin, Mussolini, Romanul românesc contemporan. Ele aveau loc în amfiteatrul permanent arhiplin al Fundației
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
său s-a definitivat construcția actualului local, s-au amenajat laboratoarele și sala de sport. Cu prilejul semicentenarului în 1920 a publicat prima monografie a gimnaziului. A fost căsătorit cu Iolanda, n. Robotin, casa sa fiind locul de întâlnire al intelectualității din Brad. Între 1892-1918 a jucat în diferite piese de teatru, în beneficiul fondurilor „Masa studenților” și „Fondul morboșilor”. A fost președinte al despărțământului Brad al ASTRA și membru în consiliul științific al acesteia. A fost colaborator al "Enciclopediei Române
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
semnat de intelectuali prin care cer mobilizarea războiului pentru civilizație. Mobilizarea cea mai amplă vine din sfera intelectualilor germani. Pe 4 octombrie 1914 este publicat în Germania apelul la lumea culturii, fiind vorba de consecință permeabilității curentelor naționaliste. Este o intelectualitate germană profund naționalistă care milită pentru un război pentru a salva cultură germană-. 1100 de intelectuali ruși semnează un manifest semnat „Țării noastre și întregii lumi civilizate” . Problema era că înainte de 1914 există o amplă circulație a ideilor și cea
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
rândul lor, cuvântul. În concluzie, putem spune că neoplatonismul a fost o tradiție care se autoidentifica drept „platonică”, fără a fi însă astfel în mod riguros. El poate fi totuși înțeles dintr-o perspectivă contextuală, ca un ultim efort a intelectualității grecești non-creștine de a se reabilita și de a rezista în fața creștinismului, a cărui ofensivă începe, la un moment dat, să fie simțită ca o amenințare la adresa spiritualității elene. În al doilea rând, lumea filosofică elenistică eșuase în a prescrie
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
din aceste dialoguri concluzii de natură socială și etică, folositoare pentru om. Astfel a pus bazele spiritismului, sistematizat în prima versiune a "Cartea Spiritelor", apărută în 18 aprilie 1857. Cele două caracteristici principale ale mișcării spiritiste sunt: O parte a intelectualității din Europa și Statele Unite a îmbrățișat spiritismul ca explicație logică a realității, incluzând teme legate de transcendență, ca Dumnezeu și viața de apoi. Au fost înființate mii de societăți spiritiste în ambele continente, iar ideile spiritiste au fost răspândite în
Spiritism () [Corola-website/Science/302234_a_303563]
-
trecut în bugetul acesteia. Prima lucrare tipărită a tipografiei a fost primul număr al revistei săptămânale "Mozaicul", fiind necesar aproape un an de zile pentru pregătirea primului număr al acesteia. Pe lângă tipărirea revistei, la tipografie s-au imprimat lucrări ale intelectualității craiovene, numeroase piese de teatru și manuale școlare. Ultima tipăritură pe care Lecca a făcut-o la tipografia sa a fost în anul 1846, moment în care aceasta și-a schimbat proprietarul - Asociații George Albeanu, Iosef "legătorul de cărți" și
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
un titan al generației sale, un sentiment de adâncă stimă. Și te asigur că nu numai eu care, deși călcat adesea în picioare de dumneata, îmi păstram, totuși, în intimitatea mea, limpezimea unui sentiment, dar cred că toată scriitorimea și intelectualitatea noastră și cea apreciată și cea urgisită de d[umnea]ta, când e vorba de G. Că- linescu sau de Călinescu pur și simplu, cred acela[și] lucru. Și acum, dacă mă ierți, îți poți închipui ce-ar fi fost
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
alte năzbâtii, mă critică fiindcă nu arăt în Cronica de familie pe muncitori și comuniști. Dar Cronica e romanul unei familii de mari moșieri, ea arată critic vechiul regim. N-am abordat în ea nici mica burghezie, nici negustorimea, nici intelectualitatea progresistă, nici un șir întreg de laturi ale vechii societăți. Cartea e o condamnare a clasei dominante și nimic mai mult, asta a vrut să fie, și cred că am reușit s-o fac așa. Cusururile căutate cu lumânarea arată numai
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
Charakter des Krieges gegen die Französische Revoluzion" și "Von dem politischen Zustande von Europa vor und nach der Französischen Revolution" ambele publicate în 1801). Analiza arată că, contrar impresiei generale create de istorici, chiar în perioada revoluției franceze, nu întreaga intelectualitate din Europa avea o atitudine antimonarhică, ci existau numeroși gânditori de valoare care considerau că revoluția sângeroasă din Franța nu era soluția pentru rezolvarea problemelor societății de la sfârșitul secolului al XVII-lea. În continuare, Fărcășanu se ocupă de scrierile din
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în alt articol de prezentare a romanului, Șerban Andronescu arată: ""Recunoaștem la Mihail Villara (Fărcășanu) acel gen de introspecție bine susținut în literatura noastră anterioară de Camil Petrescu, de Anton Holban sau Gib Mihăescu și condus pe aceeași linie de intelectualitatea sigură de sine, aptă prin urmare să suporte burghiul dubiilor morale. Și în acest sens, memorialul său constituie un document."" Deși romanul " Frunzele nu mai sunt aceleași" este unul din cele mai bune romane din anii 1940, perioada anterioară celei
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
la criza economică. Aliații și susținătorii lui Piłsudski i-au cerut în mod repetat să revină în politică, și el a început să creeze o nouă bază de putere, centrată în jurul foștilor membri ai și precum al unor părți din intelectualitate și din politicienii de stânga. În 1925, după ce mai multe guverne au demisionat la intervale scurte, și scena politică a devenit din ce în ce mai haotică, Piłsudski a devenit din ce în ce mai critic la adresa guvernului, în cele din urmă dând declarații prin care cerea demisia
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]