KorAP: Find »[drukola/base=intențional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...37 >

915 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De asemenea, sunt verbe care, printr-o recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
inserate sunt cuprinse în intrarea lexicală a verbelor; în funcție de clasa semantică căreia îi aparțin, verbele de percepție "participă" la trei scheme cazuale: (a) verbele de percepție nonintențională sunt construite cu Experimentator și Temă/Obiect al percepției; (b) verbele de percepție intențională sunt construite cu Agent și Temă/Obiect al percepției sau Locativ; (c) verbele de percepție evidențială sunt foarte diferite semantico-sintatic și permit o variație a rolurilor Temă/Locativ. Experimentatorul este definit ca rolul atribuit unui nominal animat, ocurent în configurația

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ale verbelor de percepție Unitățile incluse în clasa verbelor de percepție sunt eterogene semantico-sintactic. În analiza de față, am ținut seama de două criterii semantice în delimitarea celor trei clase de verbe: prezența sau absența în matricea semantică a trăsăturii [±Intențional] și rolul tematic atribuit de centrul verbal nominalului din poziția subiectului. 3.1. Clasificarea verbelor de percepție În delimitarea claselor de verbe de percepție din limba engleză s-au luat în considerare și alte criterii relevante pentru explicarea asemănărilor și

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Aude voci', She's seeing stars 'Vede stele'. Diferențe de clasificare apar și în studiile recente; propunerile terminologice sunt, de asemenea, oscilante. Grezka (2009) clasifică verbele de percepție în funcție de componenta perceptuală exprimată (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă, gustativă) și de trăsătura [±Intențional], distingând între verbe care denotă percepția pasivă și percepția activă. Autoarea nu delimitează o a treia categorie a verbelor de percepție. Oprindu-se la verbele de percepție vizuală, Grezka analizează, pornind de la distincția stabilită mai sus, structura semantică a verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
multe trăsături semantice regulate ale grupului verbal 46. Vom observa cum se comportă verbele de percepție fizică, utilizate cu sensul primar "a percepe", referitor la aceste trăsături semantice. 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională • Trăsătura durativ redă distincția aspectuală durativ-punctual (momentan). Conform acestei trăsături, verbele se disting după capacitatea de a reda evenimente continue, difuze, desfășurate într-un anumit interval de timp, și evenimente compacte, care nu au o desfășurare internă. Verbele de activitate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
proces punctual). Valoarea durativ se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii ascultă muzică [două ore] în fiecare seară. * Trăsătura determinat distinge între evenimente individuale și evenimente generice. În contextele (37)-(38) se exprimă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
aparatul auditiv, altfel nu"). (44) Simte doar mirosurile puternice ("Simte mirosurile puternice, în alte condiții, simțul olfactiv nu funcționează"). * Trăsătura divizibil, conform căreia se pot disting trei faze ale unui proces - incoativă, continuativă și terminativă -, caracterizează doar verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de față am păstrat distincția [±Intențional], corelând-o cu schema cazuală a verbelor de percepție. Am arătat că verbele de percepție nonintențională se disting de cele de percepție intențională prin rolul tematic atribuit nominalului subiect - Experimentator vs Agent. Ultima clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne, în sensul de mai jos: (a) verbele de percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale și intenționale (vezi Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele de percepție intențională, cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele de percepție intențională, cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională, cu subiect Experimentator, și cele de percepție intențională, cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu subiect Agent. Ne vom referi, în cele ce urmează, la tiparele sintactice în care apar verbele de percepție intențională, insistând asupra trăsăturilor care le diferențiază față de corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
corespondentele lor din prima clasă analizată. Se disting următoarele verbe reprezentative pentru percepția intențională: a se uita, a privi (percepția vizuală), a asculta (percepția auditivă), a atinge (percepția tactilă), a mirosi (percepția olfactivă), a gusta (percepția gustativă). Verbele de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție intențională permit, în sens larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
larg, aceleași tipare sintactice ca verbele de percepție nonintențională: pot avea utilizări absolute, apar în structuri cu două argumente și în configurații reorganizate cu predicație secundară. 5.1. Utilizări absolute ale verbelor de percepție intențională Verbele tranzitive care exprimă percepția intențională admit - cu excepția verbului a atinge - utilizări cu complement direct nelexicalizat. În utilizările absolute, verbul a privi se construiește frecvent cu grupuri prepoziționale/adverbiale cu sens locativ-direcțional: (147) Privește (spre tablă)! (148) Bătrânul privește în gol și se îndepărtează. Utilizarea verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de a se combina cu elemente (prepoziții) direcționale / de localizare. Autorul observă că verbul see 'a vedea' nu acceptă vecinătatea altor prepoziții direcționale, precum toward ʻspreʼ, spre deosebire de verbe de mișcare precum head ʻa se îndreptaʼ și de verbul de percepție intențională look ʻa privi/a se uitaʼ. Să se urmărească, în acest sens, seria de exemple de mai jos, preluate din Gruber (1967: 937): see 'a vedea'+ prepoziții de localizare fly 'a zbura'+ prepoziții de localizare + deplasare / direcție (149) Bill thought

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică distanța, nu direcția, orientarea. Exemplele de mai jos arată că diferențele dintre verbele de percepție nonintențională (a vedea, a auzi) și cele de percepție intențională (a privi, a asculta) pot fi exprimate și în termeni de localizare și direcție: * a vedea, urmat de prepoziții care exprimă localizarea (161) De aici, se vede în curtea interioară. (162) Văd prin pereții de sticlă. (163) Văd în spatele blocului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
sensul primar, saturarea referențială se re- alizează prin activarea trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trăsăturilor [+Arbitrar] [+Substanță alimentară]: (176) Nu mănâncă orice, întâi miros, gustă puțin și abia când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că, deși cele două verbe au, în lucrările lexicografice, definiții circulare 135, se disting prin mai multe trăsături semantico-sintactice136. * Verbul reflexiv a se uita exprimă o activitate vizuală

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are legătură cu distincția percepție directă-percepție indirectă. Verbele din această clasă, în utilizarea lor senzorială, primară, nu pot exprima decât percepții directe, fiindcă presupun în mod obligatoriu prezența entității percepute

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]