848 matches
-
idei: 1. ceea ce distinge fenomenele psihice (intenționale) care pentru Brentano sunt reprezentările, judecățile și emoțiile de fenomenele fizice este capacitatea celor dintâi de a conține în mod intențional un obiect, deci intenționalitatea este marca fenomenelor psihice; 2. sursă istorică a intenționalității este, cel putin parțial, de origine medievală; 3. Toma este unul dintre medievalii la care Brentano a regăsit ideea imanentei intenționale a obiectului în subiect. La o primă vedere, Lisska pare a avea dreptate când afirmă că distincția dintre modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
expuse până acum pare că Lisska are dreptate când îi pune laolaltă pe Brentano și pe Toma, cu atat mai mult cu cât Brentano se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita ții, si cand consideră că intenționalitatea este marca cunoașterii. Mai mult, Lisska nu este singur în această interpretare, mai sunt și alți exegeți tomiști care accentuează rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se referă la Toma că la o sursă a teoriei intentionalita ții, si cand consideră că intenționalitatea este marca cunoașterii. Mai mult, Lisska nu este singur în această interpretare, mai sunt și alți exegeți tomiști care accentuează rolul prioritar al intenționalității în cunoaștere. Anthony Kenny și John Haldane afirmă că universalul, care se poate aplica mai multor lucruri, are un mod de a fi natural (esse naturale) în obiectele din realitate și un mod de a fi intențional (esse intenționale) în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un mod de a fi natural (esse naturale), iar în gândirea mea despre el actualizează aceeași formă (qua universal) într-un mod de a fi intențional (esse intenționale). Din cele spuse mai sus despre Brentano și Toma, rețin că intenționalitatea semnifică modul de a fi pe care o formă îl are în mintea unui cunoscător, mod de a fi care asigură conținutul unui act cognitiv. Acest mod de a fi diferă de modul natural de a fi al unei forme
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
deja de un criteriu cognitiv relativ simplu și clar. Există suficiente argumente textuale și sistematice care converg cu opiniile altor interpreți; există chiar o punte între ceea ce spune Toma, felul în care este el interpretat de Bren tano și teoria intenționalității pe care acesta din urmă o desfășoară în Psihologia din punct de vedere empiric. Și totuși nu mă pot opri aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inclus în categoria cunoscătorilor sau nu. Dacă formă culorii poate avea un mod de a fi intențional în mediul dintre obiect și cunoscător înseamnă fie că în categoria cunoscătorilor trebuie să introducem și entități precum aerul sau apă, fie că intenționalitatea nu este marca cunoașterii. Robert Pasnau optează pentru prima variantă și considerând că trecerea de la non-cunoscator la cunoscător este una graduală și ca pe prima treaptă a cunoașterii stă mediul (aer sau apă), în raport cu care omul este cunoscător într-o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cazul focului care, cald fiind, încălzește și obiectele din jurul lui. În procesul cunoașterii, formele sunt receptate și folosite, or aerul sau apă nu receptează formele, ci doar sunt traversate de acestea. Rămâne așadar în picioare a doua variantă, aceea ca intenționalitatea nu este marca cunoașterii, din moment ce ea este o caracteristică pe care o putem întâlni și în cazul aerului. În ciuda faptului că, oferind acest răspuns, îl îndepărtez pe Toma de Brentano, cred că mă apropii de o mai bună înțelegere, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama de faptul că intenționalitatea nu aparține doar domeniului cunoașterii, cred că o examinare a diferitelor moduri de a fi pe care o formă le poate avea va aduce un plus de claritate acestui demers. În acest fel sper să pot construi o imagine de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În primul rând, Toma se exprimă clar asupra unui lucru: cunoașterea se realizează cu ajutorul formelor (specii). Modurile variate de a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
exista ca atare sau poate exista ca obiect al intelectului unei alte ființe, fie ea om sau înger. (b) Modul de a fi intențional al unei forme nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de imaterialitate al receptorului, intenționalitatea poate să fie potențială sau actuala. Prin intenționalitate potențială înțeleg modul de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu aparține lucrurilor ca atare, adică așa cum sunt ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de imaterialitate al receptorului, intenționalitatea poate să fie potențială sau actuala. Prin intenționalitate potențială înțeleg modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se întâmplă în cazul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ele în starea lor naturală. Intenționalitatea este conținutul informațional al unui obiect și capacitatea acestuia de a fi într-un alt suport decât cel inițial, iar, în funcție de gradul de imaterialitate al receptorului, intenționalitatea poate să fie potențială sau actuala. Prin intenționalitate potențială înțeleg modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se întâmplă în cazul aerului, care nu are abilitatea de a de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
informațional al unui lucru îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se întâmplă în cazul aerului, care nu are abilitatea de a de coda, de a înțelege formele care îl traversează. Prin intenționalitate actuala înțeleg opusul intenționalității potențiale, adică modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are atunci când se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
îl are într-un suport căruia îi lipsește capacitatea de a decoda acest conținut, așa cum se întâmplă în cazul aerului, care nu are abilitatea de a de coda, de a înțelege formele care îl traversează. Prin intenționalitate actuala înțeleg opusul intenționalității potențiale, adică modul de a fi pe care conținutul informațional al unui lucru îl are atunci când se află într-un suport care are abilita tea de a-l decoda. În fapt, gradul maxim de imaterialitate se traduce, așa cum am văzut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Lisska sau Kenny nu au decodat întreg mesajul trans mis. Așa cum văd lucrurile, imaterialitatea este o condiție necesară a cunoașterii, insă singură nu este suficientă Pentru a asigura cunoașterea. Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Pentru a putea vorbi despre cu noastere este nevoie și de intenționalitate, pentru că aceasta asigura conținu tul informațional al lucrului. Intentionalita tea fără imaterialitate rămâne doar potențial cognitivă, deoa rece materialitatea este exclusă din criteriul cognitiv; de asemenea, imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii este nevoie să fie însoțit de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea singure nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaterialitatea fără intenționalitate nu este cognitivă, deoarece îi lipsește conținutul informațional al lu crului cunoscut. Altfel spus, pentru că esse intenționale să fie o trăsătură a cunoașterii este nevoie să fie însoțit de esse immateriale, dar nici imate ria litatea, nici intenționalitatea singure nu sunt suficiente pentru cunoaștere. Având în ve dere toate infor matiile adunate până în acest punct, criteriul cognitiv atinge ultima să formă: un cunoscător este cunosca tor pentru că poate recepta formă altui obiect în mod imaterial și intențional (CC4
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adverbiala. Mai degrabă, specia este o modificare a puterii cognitive. Este, spre exem plu, acea stare a puterii cognitive care o face să vadă imediat o mașină de pompieri roșie. Într-un anu mit sens, specia este cea care explică intenționalitatea unei stări mentale. Dacă, în mod normal, procesul cunoașterii la Toma din Aquino are nevoie de cel puțin trei elemente a obiectul, specia și puterea cognitivă, nepunând la număr și mediul, fără de care specia nu s-ar putea transmite a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
criteriu de diferențiere, si anume relația dintre formă obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în compusul hilemorfic extramental. Această relație este înțeleasă, în genere, în opinia celor doi autori, ca o relație de intenționalitate, adică formă din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din minte este despre obiectul extramental, fiind orientată către acesta. Hartă interpretărilor identificate și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta ri non-reductive, care înțeleg intenționalitatea că proprietate non-ana lizabila a stărilor cognitive. Tablă interpretărilor arată astfel: Cel de-al doilea criteriu de clasificare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta ri non-reductive, care înțeleg intenționalitatea că proprietate non-ana lizabila a stărilor cognitive. Tablă interpretărilor arată astfel: Cel de-al doilea criteriu de clasificare a interpretărilor contemporane ale teoriei cunoașterii lui Toma, cel în funcție de primul obiect al puterilor cognitive, reunește două posibile interpretări și este utilizat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic (B) Interpretări non-reductive (A) Interpretări reductive (A.1.) Teoria identității (A.2.) Teoria asemănării formale (A.3.) Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma din obiectul extramental, este mai cuprinză toare decât cea care se ghidează după criteriul 2, primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este în cunoscător și forma din obiect există o relație de identitate numerică. Printre adepții acestei în terpretari, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower îl identifica pe Tim Crane, care afirmă în Elements of Mind și în articolul său despre intenționalitate din Routledge Ency clopedia of Philosophy că: (ÎI.6.1.) Toma din Aquino a extins teoria percepției lui Aristotel, conform căreia mintea preia formă obiectului cunoscut, catre o teorie a gândirii în genere. Toma din Aquino consideră că acel lucru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
putea fi înțeleasă, articolul lui Panaccio are o serie întreagă de puncte slabe, pe care le voi discuta în subcapitolul ÎI.7. Dincolo de inventarierea acestor trei interpretări „clasice“, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower propun varianta lor interpretativa, una non-reductiva. Intenționalitatea nu mai este înțeleasă, în acest caz, prin recurs la o altă re latie mai usor de înțeles, ci ca o trăsătură șui generis ce nu poate fi analizată, ci doar sesizată. Schemă acestei interpretări este următoarea: (ÎI.6.5
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt astfel datorită naturii sui-generis a intenționalității, datorită proprietății speciilor inteligibile de a fi despre unele obiecte și nu despre altele. Pentru a susține această interpretare, cei doi autori recurg la două fragmente din Quaestiones disputatae de veritate, (q. 2, a. 3, ad 9) și (q. 2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]