9,535 matches
-
care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
talentului spontan. El găsește un punct de vedere, care n-a trecut altcuiva prin minte, așază oul lui ca și Columb spărgînd coaja ș...ț Perspectiva insolită devine un regim normal". Deși a repudiat estetica, G. Călinescu este, între criticii interbelici, capul teoretic cel mai subtil. întîile sale contribuții din Viața literară nu sînt recenzii de cărți, ci articole teoretice. Ideile debutantului nu vor suferi modificări însemnate în studiile de la maturitate, un deceniu mai tîrziu. Simțul critic nu ține de psihologie
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
potolit răcoreau cumva atmosfera, în care mirosul de pipă se întrepătrundea cu acela, mai iute, de țigară de foi. La Londra, la Paris, la Viena, Budapesta și, desigur în București de dinaintea primului război mondial. Dar și în perioada trist numită interbelică. A fi membru în Jockey-Club era o distincție asemănătoare primirii unei decorații sau a unui secretariat de stat, pe cartea de vizită, între gentlemanul care ieșea, puțin amețit de fumuri, de la club și burghezul înstărit ce ieșea de la Capșa, de
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
conservatori, în dulcea ambianță a Vechiului Regat, denumirea de club acoperind-o pe aceea aridă de partid, mai exista și un club socialist, nu mai puțin elitar, în acea veselă lume, luată peste picior de berarul Caragiale. Dintr-un club interbelic va fi făcut parte unchiul meu Radu Cioculescu, om devotat prieteniilor înalte, cercurilor de bărbați înțelepți. Păstrez cu sfințenie tabachera sa pătrată, de argint, cu un cap de cal și un armoar pe față, iar în interior cu inscripția "A
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
impresia că revista Dilemateca a crescut considerabil și că este deja o lectură lunară aproape obligatorie. Dosarul numărului, "Literatura de consum, literatura de vacanță" este realizat de Marius Chivu și se ocupă de polemicile stîrnite de "literatura ușoară" în perioada interbelică. Veți descoperi un Călinescu nuanțat, flexibil, neașteptat (pentru unii) de rezonabil în disputa pe marginea succesului cărților de consum ale epocii. Dincolo de cele nu mai puțin de 23 de recenzii și cronici de carte, nu ratați (măcar) savuroasa anchetă despre
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
și ca pe o colonizare pentru că ăsta a fost dintotdeauna politică imperiala rusă și sovietică". Strâns legată de aceste aspecte istorice, "identitatea Basarabiei și a moldovenilor s-a configurat în această prindere între două modele de civilizație: în secvență istorică interbelică noi, moldovenii, am avut parte de proiectul european prin aceea că am avut alegeri, libertate de expresie, vot universal, sistem de partide, drepturi fundamentale, reformarea relațiilor de proprietate, acces la educație. Sistemul totalitar sovietic a procedat la o modelare încrucișata
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
european prin aceea că am avut alegeri, libertate de expresie, vot universal, sistem de partide, drepturi fundamentale, reformarea relațiilor de proprietate, acces la educație. Sistemul totalitar sovietic a procedat la o modelare încrucișata a identității basarabenilor: a anihilat memoria experienței interbelice printr-o acțiune de durată împotriva romanismului și a occidentalismului iar, pe de altă parte, a instrumentat construirea unei identități moldovenești distinctă de cea romanesca predispusa la sovietizare și rusificare. Rezultatul acestei inginerii sociale este o Moldova cu fata rusificata
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
producerii lor, lasă cititorului de peste ani impresia deplinei autenticitități. Dacă întoarcerea în timp este posibilă, singurul vehicul apt să o asigure este presa vremii. A demonstrat-o, cu asupra de măsură, Ioana Pârvulescu în minunata sa carte Întoarcere în Bucureștiul interbelic. În cadrul publicisticii, reportajul a avut, întotdeauna, un loc privilegiat. El este, într-un fel, blazonul efemeridelor, latura cea mai artistică a presei. Reportajul este vanitatea publicisticii de a deveni literatură. Ca și editorialistul, reporterul este un nume, o vedetă. De
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
unul oarecare. Relatările sale din războiul iugoslav (strânse în volumele Război fără învingători și Război cu doctor Blues) sunt deja o referință internațională în studierea modului în care presa a relatat acest controversat episod al istoriei contemporane. Ca marii reporteri interbelici, Radu Ciobotea a descris doar ce a văzut cu propriii săi ochi fără a se lăsa vrăjit - precum mulți dintre ziariștii occidentali - de bombardamentul cu știri diversioniste venit dinspre toate taberele implicate în conflict. În felul acesta reporterul român a
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
pună rău cu mai toată lumea, iar în final a fost expulzat de autoritățile sârbe. De aceea, o carte de teoria reportajului, venită din partea unui om cu asemenea experiență, trebuie privită cu cel mai mare interes. Volumul (destul de sec) intitulat Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism, aventură și extremism politic trece în revistă principalele tipuri de reportaj practicate în perioada interbelică, dintr-o dublă perspectivă comparativă: reportajul românesc este comparat cu reportajul francez din aceeași perioadă (mult mai vag sunt aduse în discuție cazuri
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
carte de teoria reportajului, venită din partea unui om cu asemenea experiență, trebuie privită cu cel mai mare interes. Volumul (destul de sec) intitulat Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism, aventură și extremism politic trece în revistă principalele tipuri de reportaj practicate în perioada interbelică, dintr-o dublă perspectivă comparativă: reportajul românesc este comparat cu reportajul francez din aceeași perioadă (mult mai vag sunt aduse în discuție cazuri de reportaj din presa anglo-saxonă și italiană), pe de o parte și cu proza, română și franceză
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
din aceeași perioadă (mult mai vag sunt aduse în discuție cazuri de reportaj din presa anglo-saxonă și italiană), pe de o parte și cu proza, română și franceză, de cealaltă parte. De altfel, mai multe dintre vedetele reportajului din perioada interbelică au scris și reportaje. Din capul locului trebuie subliniată ponderea nefiresc de mare pe care o au în economia volumului (mai bine de jumătate din totalul paginilor) analizele din spațiul francez (publicistic, dar și literar), în condițiile în care subiectul
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
Din capul locului trebuie subliniată ponderea nefiresc de mare pe care o au în economia volumului (mai bine de jumătate din totalul paginilor) analizele din spațiul francez (publicistic, dar și literar), în condițiile în care subiectul cărții este, totuși, reportajul interbelic românesc. Este adevărat - și Radu Ciobotea o demonstrează pertinent - reportajul românesc dintre cele două războaie a fost intens influențat de cel francez. Fapt firesc, câtă vreme încă din secolul al XIX-lea, Franța a fost principalul reper cultural al românilor
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
cazinouri fac deliciul cititorilor de gazete într-o epocă în care nu exista televiziune, iar de știrile de la ora 5 și de telenovele nu auzise nimeni. Chiar dacă este scrisă după rigorile unei teze de doctorat, cartea lui Radu Ciobotea Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism aventură și extremism politic are farmec și poate stârni revelații unui public mai larg decât principalul ei target, studenții de la facultățile de jurnalism.
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
avut de suferit mulți nevinovați din rândurile acestei etnii. Eliberați din Transnistria, de către Armata Roșie, în 1944, se vor răzbuna, după venirea comuniștilor la putere, fiind promovați că activiști, primari, directori sau ofițeri școlarizați la intensiv. Stradă Unirii din perioada interbelică avea ceva aparte. Pe langă statutul de Corso mirific, prezența librăriilor-altare, aducea elevilor un sentiment de luminare. Cand școlarii treceau pragul acelor temple administrate de intelectualii diferitelor confesiuni, se simțeau mai curați, măi toleranți: Librăria Școalelor, condusă de familia Sanft
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
declanșează un diabet mecanic foarte puternic care-l orbește). Într-o zi geroasă de 13 ianuarie 1945?? a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat la cimitirul Cernica. Trebuie să amintesc rivalitatea dintre Zavaidoc și o altă mare glorie a muzicii interbelice, CRISTIAN VASILE, cel îndrăgostit de frumoasă Zaraza. Mult timp Zavaidoc a fost acuzat că ar fi pus la cale uciderea Zarazei în scopul distrugerii adversarului. Nicidecum, ne spune scriitorul, jurnalist Jean Dumitrașcu în volumul „Năbădăiosul Zavaidoc”. Zavaidoc se află pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
încă multe, de făcut (de descoperit) sunt acum pentru refacerea sufletească a celor pierdute în secolul de înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la România Mare în anii interbelici ai secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum nici în anii de acum rămășițele trecutului bolșevic nu pot fi prea ușor depășite. Se ignoră, între altele, și voci ale celor de demult care atrăgeau atenția asupra durerilor venite
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
Convorbiri literare (numărul din ianuarie 2006). Ion Papuc descrie moartea cumplită de care a avut parte în anii '50 profesorul Dragoș Protopopescu, doctor în anglistică la Universitatea din Paris și șeful catedrei de engleză de la Universitatea din București în perioada interbelică. Cităm un scurt fragment: "Profesorul Dragoș Protopopescu se întorcea seara tîrziu spre cămăruța lui de la mansarda unui bloc și, suspicios, a cercetat din stradă cu privirea geamul acesteia și repede a înțeles că cineva îi pătrunsese cu forța în casă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
Pare că n-a existat, în cultura autohtonă, un mai bun cunoscător al mentalului nostru decât acest român cu sânge străin, "ultim ocupant fanariot" familiarizat până la detaliul infinitezimal cu țărișoara și cu bravii ei fii. Furia străluciților eseiști din perioada interbelică împotriva modelului se datorează, probabil, și neputinței de a-l depăși, deodată cu societatea în ansamblul ei, care lua și continuă să ia totul ŕ la légčre, nedramatic, într-o zeflemea exasperantă pentru spiritele sistematizatoare. Nu e întâmplător că și
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
E vorba de 283 de scrisori, dintre care numai 24 au mai fost publicate. Avem astfel un important material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în multiple feluri. E un eșantion semnificativ din viața intelectuală a Clujului interbelic, axat pe dezvoltarea învățământului superior, dezvăluind numeroase aspecte despre raportul dintre provincie și centru, dintre politică și mediul cultural, dintre o serie de instituții în formare și o mare personalitate (științifică, academică, politică) de al cărei gir era nevoie ca
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
care nu scapă nimeni din specia care se cheamă, în Kuty, "bărbat de Stat, un termen intraductibil". Descriptibil, în schimb, cu toată risipa de absurdități cu țintă de care e capabil un pamfletar dedat la fabulă. Ici-colo, stil de roman interbelic care-și rîde de propriile-i, fiziologice, scăpări: Era noapte, bine înțeles, și noapte cu lună. Naiv și pur, băiatul adormise, ca într'o anecdotă cu proști, obosit de obsesii. El fu deșteptat la mijlocul unui solo ca de violoncel, care
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
din humă de avangardă. Cărticica asta, nereeditată de mult (de altfel, nu știu să fi fost reluată, în afara seriilor de Opere), e un manual de parodie și de pamflet, numai bun de pus ca bemol la toate patriotismele și renegările interbelice. Și la toate versiunile de "țară" de mai tîrziu, pînă astăzi.
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
interesante. De pildă, am dat chiar de curînd, răsfoind niște hîrtii vechi, peste o relatare detaliată a unei vizite făcute lui Tudor Arghezi, la 9 aprilie 1958, cînd scriitorul, în mare vervă, mi-a destăinuit diverse "secrete" ale lumii literare interbelice. În altă parte, păstrez reportajul pe viu al memorabilei conferințe, rostite liber de Constantin Noica la Facultatea de Litere, prin 1988, în fața unui amfiteatru ticsit de studenți. În schimb, ca să rămîn tot la cultură, am lăsat să se irosească memoria
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care am cunoscut
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
indispus că el, tocmai el, care era una din mâinile drepte ale celui căruia i se spunea căpitanul ..., habar nu avea." (p. 69) Martoră a confruntărilor de idei dintre Dinu și Schechter, Sisi își formulează propriile sale teorii în legătură cu antisemitismul interbelic și Garda de Fier. Ele sunt prezentate într-un interviu acordat Televiziunii italiene cu ocazia unei vizite la Roma făcute în anii '80, la invitația cumnatei sale. Deloc atentă la ceea ce astăzi se înțelege prin sintagma political corectness, bătrâna aristocrată
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]