685 matches
-
provin din artera mamară internă și se distribuie feței superioare și anterioare a diafragmului;b. arterele pericardicofrenice însoțesc nervul frenic până la diafragm;c. arterele musculofrenice (dreaptă și stângă), ramuri ale arterei mamare interne, vascularizează fața superioară a diafragmului;d. arterele intercostale (de la coasta a 6-a până la a 11-a) și artera subcostală irigă zonele periferice ale diafragmului;e. arterele diafragmatice inferioare (dreaptă și stângă) sunt primele ramuri ale aortei descendente abdominale și se distribuie feței abdominale a diafragmului, esofagului abdominal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și glandelor suprarenale (fig. 8.12). La vascularizația pilierilor diafragmatici participă primele două artere lombare și arterele stâlpilor diafragmatici (care se desprind direct din aortă). Vascularizația venoasă a diafragmului este reprezentată de venele diafragmatice superioare, venele pericardofrenice, venele musculofrenice, venele intercostale VI-XI și vena subcostală, precum și de către venele diafragmatice inferioare. La acest nivel se realizează anastomoze de tip cavo-cav și porto-cav. LIMFATICELE DIAFRAGMULUI La nivelul rețelei limfatice a diafragmului ajung colectoare care aduc limfa de la peretele abdominal supraombilical, fața superioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și mediastinale, precum și limfaticele ficatului și peritoneului, iar pe de altă parte există o comunicare între plexurile limfatice de pe cele două părți ale diafragmului (Durden citat de [6]). Limfaticele diafragmului drenează în următoarele grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori, ggl. limfatici parasternali. În canalul toracic se adună limfa provenită de la ganglionii retrocardiaci, infracardiaci, parietali posteriori, traheobronsici și mediastinali posteriori [7]. INERVAȚIA DIAFRAGMULUI Nervul frenic asigură inervația motorie a diafragmului. Nervul frenic ia naștere
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
anterioară a lui C5 (rareori din rădăcina anterioară a lui C4 sau C6, precum și din ansa hipoglosului), trece anterior sau posterior de vena subclaviculară și intră în nervul frenic la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
fi tratată chirurgical prin frenoplicatură bilaterală [75]. În paralizia diafragmatică bilaterală idiopatică Celli și asociații au raportat rezultate bune prin utilizarea ventilației externe intermitente negativ-pozitivă [12]. Au fost citate cazuri de reconstrucție a nervului frenic [43] cu grefă nervoasă (sural, intercostal) interpusă [68] sau prin reanastomozare termino-terminală [9] în cazurile de secționare accidentală [70]. Regenerarea nervoasă are loc cu 1 mm/zi deci reluarea funcției diafragmului necesită luni de zile [20]. Postoperator plicaturarea diafragmului reduce mișcările paradoxale ale hemidiafragmului și balansul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
alterarea funcției ventilatorii. A fost practicată plicaturarea diafragmatică prin chirurgie toracică videoasistată pentru lezarea traumatică a nervului frenic diagnosticată imediat posttraumatism [83]. Procedee chirurgicale Abordul toracic Este cel uzual - toracotomie laterală sau posterolaterală (cu acces în cavitatea pleurală prin spațiul intercostal VII-VIII), chirurgie toracosco-pică, chirurgie toracică videoasistată; se practică și abord abdominal - laparotomie (subcostală, transversală subcostală, paramediană), chirurgie laparoscopică. Prin abord toracic ca procedeu de frenopli-catură fără incizia diafragmului este recomandată plicaturarea centrală a diafragmului prin toracotomie, procedeu descris de Schwartz
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
recomandată plicaturarea centrală a diafragmului prin toracotomie, procedeu descris de Schwartz și Filler în 1978 [69]. Tehnica chirurgicală constă în crearea de pliuri dinspre anteromedial spre posterolateral cu fire neresorbabile sau clipuri [40], astfel încât diafragmul să coboare cu 1-2 spații intercostale [20]; la final difragmul are aspect de „acordeon”. Tehnica este rapidă, nu deschide diafragmul, nu necesită rezecție musculară (minimalizând riscul lezării ramurilor nervului frenic și arteriale din hemidiafragm), se realizează cu hemoragie minimă și are risc scăzut de lezare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
a morbidității postoperatorii, a disfuncției ventilatorii și a duratei de spitalizare. Dezavantajele chirurgiei toracoscopice în aceste cazuri rezultă din camera mică de lucru datorită ascensionării diafragmului; de aceea, comparativ cu chirurgia toracoscopică a herniilor diafragmatice, porturile trebuie inserate în spații intercostale superioare [6]. Este indicată insuflarea de dioxid de carbon intrapleural la presiuni mici [4, 6, 67]. Tehnica chirurgicală constă în plicaturarea diafragmatică prin suturi separate [6, 67] sau continue [6, 31] sau cu endostaplere [46]. În orice intervenție chirurgicală toracică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
asemănător procedeului Markos - însă cu două rânduri de suturi: primul rând pentru crearea pliului intraabdominal și al doilea rând pentru crearea tensiunii adecvate a domului diafragmatic nou creeat. Abordul este prin două porturi toracoscopice și o minitoracotomie prin spațiul 9 intercostal. Prin chirurgie toracică videoasistată au fost practicate și alte procedee de reparare a eventrației diafragmatice: plicaturare [37], incizie urmată de plicaturare longitudinală, sutură cu fire cu plăcuțe de teflon și frenoplastie cu plasă prolene [82] etc. Abordul abdominal Este recomandat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
sunt produse de prăbușirea vertebrelor tasate, alteori de infiltrații „amiloidice” pe rădăcinile nervoase. Neuropatia periferică - cu evoluție cronică, însoțește adeseori mielomul multiplu. În funcție de localizarea procesului patologic și de traiectele nervoase interesate, bolnavii pot prezenta: sciatalgii, pareze sau paraplegii, nevralgii intercostale și radiculite, modificări de vedere (mergând până la orbire, somnolență, obnubilare, dezorientare în timp și spațiu). Una dintre cele mai impresionante manifestări neurologice semnalate la acești bolnavi este encefalopatia hiperalcemică, mai frecventă în mielomul multiplu, decât în alte stări, care evoluează
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ele, poate altera morfologia elementelor. Locul de elecție: în ordinea frecvenței îl constituie: sternul, oasele iliace, apofizele spinoase, iar la copii platoul tibial și calcaneul. • Puncția sternală Tehnica: puncția sternală se execută, fie în corpul sternal (spațiul II sau III intercostal) fie în manubriu puțin lateral de linia mediană, la egală distanță, între furculița sternală și unghiul lui Ianis. Bolnavul stă culcat pe spate. Se aseptizează pielea cu alcool și apoi cu tinctură de iod. Se face anestezia tegumentelor până la periost
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
depășește. - Fața lui anterioară vine în raport direct cu cartilagiile costale 4-6, cu sternul (de care este legată prin condensări fibroase numite ligg. sternopericardiacae) și cu timusul. Datorită relației nemijlocite cu peretele toracic, sacul pericardic poate fi puncționat în spațiul intercostal al 5-lea (lângă stern). - Fetele laterale vin în raport cu pleura mediastinala, fiind despărțite de această printr-o lama de țesut conjunctiv lax, care înglobează nervul frenic și arteră pericardo-frenică (din mamara internă), împreună cu venele însoțitoare. - Față posterioara contractează relații directe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
în diafragmă. Diafragma este un mușchi care separă cavitatea toracică de cea abdominală. Situată imediat sub plămâni, aceasta are un rol important în procesul de respirație. Când plămânii se umplu cu aer, își măresc dimensiunea și împing diafragma, iar mușchii intercostali împing coastele în față, mărind astfel capacitatea cutiei toracice. Dincolo de această lecție de biologie, cum anume învățăm să respirăm corect, astfel încât discursul nostru să fie fluent, iar ritmul vorbirii și vocea să fie cele pe care le dorim? Trebuie să
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
îl joacă elementele vasculare - ca structuri directoare ale miarației celulelor mezenchimale; acestea sunt: - pentru mezenchimul primar al plăcilor craniale și caudale: arterele toracice interne, epiaastrice superioare, epiaastrice inferioare; - pentru mezenchimul secundar ce miarează din somite în somatopleura plăcilor laterale: arterele intercostale și lombare. în săptămâna a patra, placa neurală se extinde, se înrulează și va forma tubul neural -precursorul sistemului nervos central. La sfârșitul săptămânii a patra, cea mai mare parte din sistemul nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
incizura claviculară) prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei. Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaainoasă până la vârste înaintate. Marginile laterale au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care șapte sunt articulare și șase nearticulare). în șanțurile articulare vin extremitățile interne ale primelor șapte cartilaaii costale. COASTELE (COSTAE) Din părțile laterale ale coloanei vertebrale se desprind o serie de 24 de arcuri osoase, câte 12 pentru fiecare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fiaura 23): limitată în sus de furculița sternală, în jos de apendicele xifoid și lateral de o linie oblică de sus în jos și în afară urmând unahiurile anterioare ale coastelor; reaiunea cuprinde: sternul, articulațiile antero- condrale, cartilaaiile și spațiile intercostale, articulațiile condrocostale și extremitatea anterioară a coastelor și spațiilor intercostale; - o față dorsală, posterioară (Fiaura 24): cuprinde vertebrele 1-12 toracale, lateral o linie oblică în jos și în afară trecând prin unahiurile posterioare a coastelor; pe această față se observă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de apendicele xifoid și lateral de o linie oblică de sus în jos și în afară urmând unahiurile anterioare ale coastelor; reaiunea cuprinde: sternul, articulațiile antero- condrale, cartilaaiile și spațiile intercostale, articulațiile condrocostale și extremitatea anterioară a coastelor și spațiilor intercostale; - o față dorsală, posterioară (Fiaura 24): cuprinde vertebrele 1-12 toracale, lateral o linie oblică în jos și în afară trecând prin unahiurile posterioare a coastelor; pe această față se observă linia apofizelor spinoase; lateral se descriu șanțurile vertebrale; lateral extern
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioare a coastelor; pe această față se observă linia apofizelor spinoase; lateral se descriu șanțurile vertebrale; lateral extern față de șanțurile vertebrale sunt apofizele transverse și articulațiile cu tuberozitatea costală respectivă; în continuare se distina fețele posterioare ale coastelor și spațiile intercostale; -două fețe laterale care sunt simetrice și cuprind 12 coaste și 11 spații intercostale; se localizează între unahiul anterior și cel posterior al coastelor; primele coaste și spațiile dintre aceste sunt mai scurte. Suprafața interioară Pereții toracelui prezintă aceleași elemente
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțurile vertebrale; lateral extern față de șanțurile vertebrale sunt apofizele transverse și articulațiile cu tuberozitatea costală respectivă; în continuare se distina fețele posterioare ale coastelor și spațiile intercostale; -două fețe laterale care sunt simetrice și cuprind 12 coaste și 11 spații intercostale; se localizează între unahiul anterior și cel posterior al coastelor; primele coaste și spațiile dintre aceste sunt mai scurte. Suprafața interioară Pereții toracelui prezintă aceleași elemente ca și cel extern numai că la partea posterioră bombează în interior coloana vertebrală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea posterioară și superioară a cutiei toracice și corespunde ca proiecție de la primul spațiu intercostal la cea de-a 8-a coastă. 1. Acromion 2. Fata articulară a acromionului 3. Procesul coracoidian 4. Incizura omoplatului 5. Marainea superioară a omoplatului 6. Unahiul superior intern 7. Fosa subscapulară 8. Marainea spinală 9. Fața costală a omoplatului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trei vertebre toracale. Inserția terminală se descrie ca fiind la nivelul feței externe a coastelor 2-5. Mușchiul vine în raport cu mușchiul romboid și acoperă planurile musculare profunde. Acțiunea este de a ridica coastele, intervenind în inspir. Inervația este dată de nervii intercostali 2-5. MUȘCHIUL POSTERIOR {I INFERIOR (m serratus posterior inferior) Originea este la nivelul ultimelor două procese spinoase toracice și a primelor două lombare. Inserția terminală se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Raporturi: mușchiul este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
terminală se produce prin patru digitații pe fețele externe ale ultimelor patru coaste. Raporturi: mușchiul este acoperit de marele dorsal și acoperă la rândul său straturile musculare profunde. Acțiunea: coboară coastele fiind un mușchi expirator. Inervația: se realizează prin nervii intercostali 9-12. MUȘCHIUL SPLENIUS (m. splenius) Originea se realizează prin fascicule care se inseră pe: - jumătatea inferioară a ligamentului nuchal, - procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale și ale primelor 4-5 vertebre toracale, - ligamentele interspinoase. Inserția terminală: - pentru splenius al capului: se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]