688 matches
-
apreciați: Sănătatea Moralul Relațiile E mai puțin bine E la fel E mai bine Educația La naștere copilul este potențial ființă umană-socială. El poate deveni prin procesul de "hominizare", prin "socializare"405 (devine membru competent al socioculturii sale copilul care interiorizează percepe, învață, pricepe etc. obișnuințe, reguli, moravuri, norme, legi, valori și le transpune în comportament, în moduri de a fi, simți, gândi, acționa). Omul își constituie treptat "un stoc" de cunoștințe, experiențe și abilități care îi dau posibilitatea să-i
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
relații, raporturi, interacțiuni (cu ceilalți elevi, cu educatorii etc.). Reușita sau eșecul școlar, profesional, social vor ține de toate aceste alegeri. În La construction sociale de la realité (1986), P. Berger și Th. Luckman ne spun că în anii copilăriei, omul interiorizează caracteristicile lumii în care intră așa cum îi sunt ele prezentate de către "alții semnificativi" pentru el și așa cum "traduce" el pentru sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ele prezentate de către "alții semnificativi" pentru el și așa cum "traduce" el pentru sine ceea ce îi spun alții. Deci educația îi este marcată de însușirile sale personale și de pozițiile "altora semnificativi". Copilul aparținând unei categorii sociale defavorizate va adopta, va interioriza o viziune a lumii proprie acestei categorii (proprie părinților, bunicilor, rudelor, consătenilor etc.). Este, însă, posibil ca în cadrul aceleiași categorii sociale să se formeze copii cu perspective, percepții, reprezentări diferite asupra lumii: unii să-și accepte soarta, să se resemneze
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
alții semnificativi". El trăiește cu părinții pe care-i are, cu familia sa, cu oamenii din satul sau cartierul său. Este adevărat că socializarea primară este constrângătoare și ceea ce învață atunci îi rămâne mult timp în minte. Dar pe parcursul vieții interiorizează și alte lumi. Unii pot rămâne "prizonierii" lumii pe care i-au inculcat-o părinții, educatorii etc., alții o pot părăsi... Pe măsură ce parcurge noi cărări ale vieții, anumite certitudini din copilărie dispar, lumea interiorizată îi poate apărea ca una între
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în funcție de școala aleasă, de locuință, de ocupație, de statutul socio-economic, de familia proprie (căsătorie reușită, nașterea unui copil sau divorț), de rolurile asumate (inginer, medic, muncitor calificat, activist politic etc.), în funcție de afilieri ideologice sau religioase, în funcție de starea de sănătate. Individul interiorizează din grupurile de apartenență, dar și din cele de referință, pe parcursul unui proces marcat de rupturi și "crize", niciodată încheiat. Sfârșitul adolescenței 488 este un important moment de introspecție, de apariție a unor noi întrebări identitare. Confruntat cu o situație
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
arată mereu 41,1˚. Îl susținem cum putem.“ Elena se sprijină de tocul ușii și se chinuie să plîngă puțin ca să-și liniștească tremurul. Nici ea nu știe ce simte, dacă o doare sau nu. Joacă rolul femeii lovite care interiorizează deși, o criză de isterie i-ar fi plăcut mai mult și ar fi liniștit-o. Plînsul ei e sincer doar cînd se gîndește la copii și la singurătate... Doctorul a plecat căutîndu-și treabă pe la laborator dar îndată se va
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la dezvoltarea de deprinderi de muncă); *experiențelor de învățare pe care le asigură (utilizarea deprinderilor academice în activitățile curente). Mecanismul prin care aceste aspecte își pun amprenta asupra motivației unui tânăr pentru învățare este implicit. Scufundat în această cultură, copilul interiorizează valori și practici, care se manifestă ulterior la nivel comportamental, printr-o modalitate specifică de implicare în sarcinile școlare. F A C T O R I I C O N T E X T U A L I influențează orientarea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Suferința și creșterea spirituală Înțelepciune și pricepere, și‑i luminează mintea spre desco‑ perirea bolii și aplicarea tratamentului. Medicul credincios, rugător, care‑i iubește pe cei suferinzi și‑i ajută, apropi‑ indu‑se de ei cu dragoste și bunăvoință, Îl interiorizează pe Hristos Care lucrează prin el pentru tămăduirea și mângâie‑ rea celui bolnav. Medicul de vocație și de bună credință se angajează solemn În a‑și consacra Întreaga viață În serviciul umanității și În a exercita această artă cu conștiință
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deodată parcă-n / el văd Dumnezeul". Astfel arată concentrările gândului afectiv la C. D. Zeletin, concentrări rafinate, de mare poet, deschizător de drumuri către o nouă paradigmă poetică. Dialogul său cu Dumnezeu, pe care arareori îl numește, este atât de interiorizat, încât se poate vorbi, oximoronic, de o solitudine dialogică. Altminteri, o poezie se intitulează Geniul solitudinii, care "geniu" se vădește, diafan ironic, puternic prin... descreștere: "Iar geniul solitudinii descrește / din sunet și-n lumină se arată: / un solz luxat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea rentabilității stagiului (dacă a meritat investiția, costurile, generând totodată o valoare adăugată). În schimb, alți specialiști, cum este cazul lui Caffarella (2002), propun o abordare mai integrată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desfășoare mereu după aceleași tipare, după un anumit algoritm, nici măcar în clasă cu elevii, în educația actuală. Principiile oferă doar repere orientative de acțiune pentru a realiza obiectivele propuse, iar modul în care fiecare practician le va înțelege, le va interioriza și le va pune în practică conferă o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o consistență remarcabile ale repertoriului de semne și semnale" După cum se știe, în teoria comunicării socioumane „repertoriul de semne/semnale” este vocabularul/lexicul personal al fiecărui individ, format din toate noțiunile/conceptele pe care le-a procesat și le-a interiorizat prin simbolizare și categorizare specifică (semnele), asociate, fiecare dintre ele, cu câte o etichetă lingvistică sub formă de termeni/cuvinte (semnalele). Acest „repertoriu de semne/semnale” se instituie într-un veritabil „rezervor” la purtător, pentru comunicarea curentă, mereu în expansiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele superioare nivelului „fluența cuvintelor în propoziție”, fiind carențiali, într-o anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2. evaluarea învățării (dacă au interiorizat achizițiile scontate); 3. evaluarea condiției postînvățare (dacă derulează comportamentul profesional vizat); 4. evaluarea rentabilității stagiului (dacă a meritat investiția, costurile, generând totodată o valoare adăugată). În schimb, alți specialiști, cum este cazul lui Caffarella (2002), propun o abordare mai integrată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de comunicare și motivație și să-i considerăm parteneri reali de dialog. Să le oferim posibilitatea să exerseze convențiile unei comunicări civilizate, să-și exprime punctele de vedere, să-și argumenteze ideile și atitudinile, să-și formeze competențele specifice, să interiorizeze valoarea comunicării. Avem datoria să-i ajutăm să-și formeze capacitatea de a reflecta asupra lumii, de a formula probleme pe baza relaționării cunoștințelor din diferite domenii, să-și dezvolte capacități de integrare activă în grupuri sociale diferite: familie, mediu
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
români sunt destul de puține. În al doilea rând, imaginea maghiarilor cu privire la români nu se deosebea prea mult de percepțiile similare ale altor observatori din lumea occidentală, cum ar fi germanii sau francezii. Chiar și imaginea de sine a românilor (care interiorizau, adeseori, clișee elaborate de străini) prezenta asemănări frapante cu modul În care erau Înfățișați de către maghiari. Acest lucru arată că, la ora respectivă, maghiarii nu considerau necesar să Îi Înfățișeze pe români Într-o lumină specială, să Îi denigreze sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al consumatorului, cât și modalitățile prin care, prin educațiem putem susține individul În manifestarea și afirmare unui comportament de consumator benefic pentru sine și societate. Considerăm că, În formarea comportamentului consumatorului este necesar să Începem cu vârsta mică, când se interiorizează aproape inconștient valorile, atitudinile, preferințele și comportamentele mediului familial și psihosocial În care crește individul uman și se formează deprinderile, obișnuințele ca bază a atitudinilor ce vor structura comportamentul de consumator. Așa cum precizam În capitolul referitor la rolul atitudinilor În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
au impact În dinamica vieții de familie În general și asupra copiilor În mod special. Ne-am propus să discutăm În această lucrare despre familie și problemele ei deoarece În familie se formează primele deprinderi și obiceiuri de consum, se interiorizează valorile estetice, morale ce vor jalona atitudinile și conduitele În comportamentul de consum manifest. Crizele și conflictele specifice fiecărie vârste (vezi Fig. nr. 4) se reflectă și la nivelul comportamentului de consum al individului. Fig. nr. 2 Reprezentarea socială a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sinele ideal este determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
determinat, în mare, prin dezvoltarea unui set de scopuri și standarde interiorizate, individul devenind astfel propria sa audiență (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Direcționarea de către ceilalți . Dacă individul primește feedback negativ sau pozitiv, dar condiționat, el nu va interioriza sau va interioriza parțial trăsăturile, competențele și valorile grupului de referință. Acest tip de individ va fi direcționat de către ceilalți și se va retrage din grup sau va căuta, din partea grupului, feedback în mod constant. Astfel, sinele ideal este stabilit prin combinarea unor
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
paralel cu sarcina copierii lui exacte declanșează la copilul normal - În vederea reușitei - nu o percepție vizuală globală, ci o activitate de analiză, de sinteză, de comparare a diferitelor forme, distanțe etc.Subiectul normal operează pe plan mintal cu modelul, Îl interiorizează, Îi identifică elementele esențiale, determinante, Într-un cuvânt Îl „Înțelege” . P. Oléron arată că dezvoltarea mentală a surdului este o simplă acumulare de experiențe sau de procedee care s-ar Înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, Însușirea anumitor moduri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
măsurarea anumitor trăsături de personalitate s-a continuat prin utilizarea Inventarului Preferințelor de Învățare Hanson-Silver (Hanson-Silver Learning Preference Inventory - LPI) și Myers Briggs Type Indicator (MBTI). Cercetările care au utilizat aceste tipuri de teste au clarificat modul În care oamenii interiorizează informația și modalitățile distincte prin care iau decizii. În anii ’70 și ’80 cercetările efectuate asupra stilurilor de Învățare au pus accentul pe abordarea cognitivă (Entwhistle, 1988; Hunt, 1987; Pask, 1988). De exemplu, Kolb (1984) a dezvoltat un inventar bazat
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]