846 matches
-
le poate depăși, dar care rămâne, în final, indisolubil legată, în ceea ce are ea mai intim, de originar, de nativ și de jocul generațiilor. Astfel, cum s-a afirmat chiar de către indieni, în final, orice experiență ce are ca scop interiorizarea culturii indiene trăită de un străin devine exclusiv personală, fără a putea oferi soluții și răspunsuri universal valabile, deoarece "orice interpretări ale Indiei sunt, până la urmă, autobiografice"1. În acest context considerăm că trebuie privit românul Maitreyi al lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de acum, când îmi recapitulez experiențele. La ce bun să fi simțit ceva? Nu există nici un "extaz" pe care memoria sau imaginația să-l poată reînvia!"75. În stările normale de sănătate, moartea este considerată ca venind din exteriorul ființei. Interiorizarea descoperă în subiectivitate o regiune unde viața se îmbină cu moartea, o regiune a transcendentului și iraționalității. Senzația de prezență a morții în structura vieții induce sentimentul de neant în ființare, lucru dovedit de frica de moarte; în timp ce pentru Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cine poate" cu "să ne salvăm unii pe alții", conchide Sábato93. La aceeasi concluzie a nevoii de iubire între oameni că salvare ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind în acest mod un pretext cu o anume semnificație, o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ajunge și Cioran, chiar dacă pe cai mai puțin optimiste. Ceea ce i se oferă omului în existența este ori interiorizarea, ori exteriorizarea, aparentă, nesemnificativul lucrurilor, dacă sunt privite ca atare, în ele însele, spune Cioran. Semnificația lucrurilor se dezvăluie numai prin interiorizarea faptelor brute, fapt care le vitalizează, existentă devenind în acest mod un pretext cu o anume semnificație, o teleologie obiectivă neputându-se construi și justifica decât pe o sumă de iluzii care sunt direct sesizabile și demascabile de luciditate. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
este permanența obiectului. Perioada preoperatorie (2 - 7/8 ani) Este o etapă pregătitoare pentru stadiul următor, dar care merită urmărită de sine stătător pentru importanța principalei sale achiziții. Ea se centrează în jurul funcției semiotice, care constituie o premisă obligatorie în interiorizarea acțiunii, în ”mentalizarea” acesteia. Stadiul operațiilor concrete (7/8 - 11/12 ani) Mobilitatea crescută a structurilor mintale permite copilului luarea în considerare a diversității punctelor de vedere. Faptul se datorează cristalizării operațiilor mintale, care au la bază achiziția reversibilității. Copilul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
generală a evoluției cognitive este și judecata morală a copilului. Într-o primă fază aceasta este heteronomă (preia norme, reguli, interdicții, valori) din anturajul imediat, fiind neselectivănesituativă, rigidă și vizând doar fapta nu și motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. II.2.Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. II.2.1. Stadialitatea. Considerații generale Problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
după intenția lor, nu numai după consecințe. Stadiul 4 - al moralității legii și ordinii, respectarea autorității, normelor și legilor începe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor faptelor care acționează în beneficiul personal. III Nivelul autonomiei morale sau al interiorizării și acceptării personale a principiilor morale (după 13 ani, la tinerețe sau niciodată) Acceptarea normelor morale apare ca formă de identificare cu grupul de referință cu împărtășirea acelorași drepturi și datorii. Se manifestă un efort de definire a valorilor morale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
mai puțin semnificativ, ambianța școlară prin acțiune, câmpul stimulator sau proprietățile sarcinilor didactice. 1.b. Referitor la nivelurile performanțelor școlare, ca indicator direct al eficienței activității didactice, notăm câteva idei: când elevilor li se dau responsabilități personale se produce o interiorizare a obiectivelor școlare mai mult în termenii calității decât ai cantității. Indicii calitativi și cantitativi ai randamentului școlar se corelează semnificativ cu: ș natura sarcinilor școlare - de exemplu, proprietățile intrinseci ale sarcinilor pot declanșa interesul pentru a rezolva probleme de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un copil sănătos, robust, voinic, care impresiona prin demnitate, grație și noblețe. De mic a manifestat aceeași trăsătură morală care l-a însoțit pe întreaga durată a vieții sale: o formă de interiorizare și totodată o curiozitate neobosită. Pentru rege, lumea exterioara a fost mereu asemeni unei jucării interesante, pe care trebuie să o studieze din toate unghiurile și din toate punctele de vedere. În același timp, orice formă de indiscreție vizavi de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este referire la realitate și acțiune "sui generis"; la rândul ei, acțiunea este exteriorizare a gândirii, transformare a realității și modalitate de comunicare "sui generis")17. 16 Petre Botezatu, "Constituirea logicității", Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
caz și în altul între lipsa afectului și maladiv. Continuând cu analiza prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, Manolescu vorbea, în același studiu critic, despre două procedee pe care personajul bengescian le-ar avea la îndemână pentru a cunoaște lumea: exprimarea sentimentelor și interiorizarea lumii. Dacă proza Hortensiei Papadat-Bengescu se naște din ,,sufletul reflexiv, al conștiinței oglindă a lumii"283, personajul lui Blecher interiorizează lumea nu pentru a o înțelege, ci pentru a crea o altă realitate. Dacă personajul Hortensiei Papadat-Bengescu încearcă să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
unei formule mistice, după care ,,neofitul" deschide ochii și oferă alte flori. În această etapă a ritualului, femeia începe să se ,,transforme concret" în zeiță. Partea a patra manana, "a-și aminti frumusețea femeii când ea e absentă", presupune o interiorizare a ritului, deoarece deși se repetă de o sută trei ori o formulă foarte lungă, această formulă trebuie pronunțată mental, și o dată cu ea, imaginea femeii trebuie să-i rămână celui care practică ritualul, în minte. Partea a cincea, dhyana, "meditația
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mai curînd prin delir mistic însoțit de halucinații, care exprimă alternanța dintre perioadele de vanitate și cele de culpabilitate. Subiectul care aspiră la puritatea imaculată se simte asaltat în timpul coșmarurilor din perioadele sale de culpabilitate de stări de depresiune și interiorizare care îl fac să îndure cele mai mari nedreptăți, semn că sexualitatea refulată îi bîntuie imaginația, în timp ce în perioadele de extaz vanitos, halucinația îl face să vadă Cerurile deschise populate de toate personajele credinței populare: Dumnezeu așezat pe tronul său
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deficitului auditivdar mai bunîn ceea ce privește dezvoltarea vocabularului activ și a probabilității de a opera cu acele categorii lexicale și semantice specifice vârstei cronologice. 10Recomandări: gimnasticfonoarticulatorie și respiratorie; antrenarea și dezvoltarea deprinderii de citire labialși pronunțare imitativa cuvintelor; exersarea și interiorizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de fonem/grafem, silabă, cuvânt și propoziție. 11Terapia logopedic Exercițiile logopedice au început cu gimnastica fonoarticulatorie, care a continuat, de altfel, pe tot parcursul terapiei. S-au desfășurat ăi exerciții de educare a echilibrului
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și cu care se confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai degrabă efortul de a-și autocenzura adevăratele afecte, porniri și convingeri. Stilul lui Trevor excelează prin arta disimulării și a insinuării, de unde și interiorizarea monologică a eroinei, trezită din îngânduratul său solipsism doar când agresivitatea celor două maștere se face insuportabilă. Mary Louise, rod al unei secetoase educații sentimentale (nu i se spusese niciodată că e frumoasă, de pildă), are șansa prin Robert, colegul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
neliniște rău prevestitoare sau chiar dezgust de sine, ultimul transcris în pastă bacoviană: "În oglinda hoitului mea/ mă contemplu/ bolnavă de tine//...// Curând voi muri/ în ochii tăi/ blând voi deschide/ alcovul/ și voi păși" (În curând, din Seninătatea lemnului). Interiorizarea acestui gen de material (în cazul de față, mai degrabă livresc decât autentic, ontologic) este o operație cât se poate de riscantă: oricât de lăudabilă ar fi intenția purificării propriilor melancolii prin filtrul canonic dovedită cu asupra de măsură în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și văile zâmbinde (Viața solitara, vv. 1-10).292 În incipitul cantului descrierea peisajului amintește de ficțiunile arcadiene cu notă caracteristică de artificialitate. Împletind două axe temporale (curgerea zilei și mersul vieții umane) poetul operează o trecere de la descrierea pură la interiorizarea treptată a peisajului, de la contemplare la meditație asupra durerii umane. Această din urmă, preluată și de Quasimodo, constituie o temă centrală ce poate fi urmărită cu ajutorul termenilor din respectiva zonă semantica: sciagure, affanni nenorociri, suferințe (v. 19), infelici nefericiți (v.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prezentului detestat poetul din Modica trasează, utilizând adjectivul amintit, sfârșitul procesului metamorfic de trezire la realitatea durerii: Necunoscut mă trezești / la viață pământeasca. Adjectivul ignoto, pus în valoare prin plasarea în poziție inițială de vers, marchează, în aceast fragment concluziv, interiorizarea stării nocturne. El amintește de modalitatea în care Leopardi folosea același epitet pentru a descrie, în tonuri mai puțin reflexive, începutul unui arc temporal, anume viața omului pe pamant: necunoscută / Pace domnea (Imn Patriarhilor, vv. 31-32). În înșiruirea endecasilabilor albi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fondul căreia se manifestă misterele propice experienței descrise. Liniștea constituie trăsătură nelipsita a dinamicilor spiritului și intelectului leopardian, adâncă tăcere și pacea infinită din Infinitul fiind plăsmuiri ce iau naștere în interiorul eu-lui. Dimpotrivă, în Viața solitara liniștea ființei este rezultatul interiorizării celei din afară. Calmul și armonia ce domină peisajul înconjurător apar zugrăvite treptat, prin eliminarea succesiva a sunetelor descrisă printr-o acumulare de negații (vv. 28-32). În acest spațiu de liniște se deschide o zonă în care imobilitatea și tăcerea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în operă ochiul criticului trasează drumul exogenezei unei viziuni constelate ideatic. În primă etapă, intertextualitatea este cea care favorizează creionarea acestui drum. Însă în stadiul rescrierilor aceleiași cugetări în bruioane, precum și la trecerea de la însemnările fragmentare la operă, se produce interiorizarea hipotextului care poate merge până la identificare cristalizare ce decurge dintr-un proces intim (personajul eminescian descrie cum se "coc" în timp ideile primite din afară): intertextualității îi ia locul intratextualitatea. Endogeneza va lumina frământarea ideii în căutarea formei adecvate, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acela de a crea noi realități printr-o reconsiderare a realităților existente deja, cu alte cuvinte, acesta trebuind să reconstruiască ceea ce este construit, utilizând limbajul poetic, adică poezia. Criza identitară, specifică neomodernismului, ar putea fi rezolvată, în consecință, printr-o interiorizare a exteriorului, eul liric suprapunându-se cu ceilalți, rezultând o singură persoană. Noua realitate este, de fapt, o reconsiderare a vechii realități, uzând de elementele acesteia din urmă, după o filtrare prealabilă, adică o subiectivizare a obiectivului sau, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
suprapunându-se cu ceilalți, rezultând o singură persoană. Noua realitate este, de fapt, o reconsiderare a vechii realități, uzând de elementele acesteia din urmă, după o filtrare prealabilă, adică o subiectivizare a obiectivului sau, cum am spus mai devreme, o interiorizare a exteriorului. Lucrarea de față este distribuită în trei părți principale, dispuse pe parcursul a trei capitole. Primul dintre ele, constituind și primul obiectiv al studiului, își propune să traseze coordonatele teoretice ale deconstructivismului, într-o privire generală, stabilindu-i direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
actul literar pare să facă apel exclusiv la interioritatea autorului, ignorând factorii extraliterari și propunând o literatură a însingurării și a non-apartenenței, o literatură care își este suficientă sieși, care nu comunică cu exteriorul. Aceste trimiteri la o literatură a interiorizării dezvoltă o percepție limitativă a conceptului de literatură a unui anumit spațiu; în fapt, reducerea tuturor dimensiunilor noii literaturi la conceptul de originalitate, nu numai că anulează existența (și) în plan teoretic a unor coordonate spațiale, dar are repercusiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetică inițială care se realizează, printr-o "retorică a lirismului, descinzând din patosul etic al lui Nicolae Labiș, în care elanurile temperamentale se structurează, în ritmuri ample"54 se cenzurează vizibil, ulterior, transformându-se, treptat, într-o cunoaștere realizată, prin "interiorizare și densificare lirică. Meditațiile interogative asupra sensului existenței se resorb, în cezuri prelungite, sugerând absența răspunsului. Destinul uman devine o înglobare progresivă transfinită a ciclurilor, într-o frumoasă imagine de mitologie orientală, iar, în spiritul unei metafizici romantice, ochiul întors
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]