849 matches
-
să pună orașul la dispoziția familiilor celor mai bogate, exilîndu-i pe insolvabili. Orice inegalitate contribuie la structurarea în clase a societății și la procesele de reproducere. Așa se întîmplă și cu orașul, care, prin localizarea în spațiul urban, participă la interiorizarea pozițiilor ocupate în societate. Raporturile de putere se consolidează de asemenea prin alocările de reședințe pe care le determină. În lipsa posibilității de a schimba radical un sistem social generator de inegalități, numai o politică voluntaristă în domeniul locuințelor sociale va
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Îi Înțelegeam motivele. Voia să‑i scriu biografia și, În același timp, să mă salveze pe mine de deprinderile mele pernicioase. Socotea că sunt Împotmolit În viața privată și că ar trebui să fiu restituit comunității. „Prea mulți ani de interiorizare!” Îmi repeta. Aveam nevoie urgentă de contactul cu viața politică - nu cu politica locală sau cu aparatul politic, nici măcar cu politica națională, ci cu politica În sensul În care o Înțelegeau Aristotel sau Platon, cea Înrădăcinată În natura noastră. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
un alt fel de determinism? Suntem înclinați să admitem faptul că atât echilibrul, cât și dezechilibrul psihic țin de o anumită „dispoziție interioară”, de un anumit „potențial energetic” al persoanei umane structurat genetic, neuro-psihofiziologic, dar și consolidat prin educație, instrucție, interiorizarea valorilor morale, religioase, imitarea unor modele pozitive (familie, școală, societate etc.). Aceste aspecte despre care am mai tratat și cu alte ocazii (v. C. Enăchescu, Tratat de Psihopatologie), reprezintă un îndreptat, cu ajutorul căruia putem înțelege și explica atât sănătatea mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate” va reprezenta un complex de „interdicții” normative cu caracter de frustrări în plan sufletesc. Acestea vor opera schimbări importante în sfera sănătății mintale, dar în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații, care ne amintesc, într-o anumită privință, „situațiile-limită” descrise de K. Jaspers. Acestea sunt următoarele: A) „constrângere-securitate”, în care situația este de așa natură încât nu poate fi evitată, dar este totuși estimată într-un context securizant, care permite interiorizarea și obișnuința; B) „securitate-libertate”, ce reprezintă situația cea mai protejată, trăită în deplină securitate, care permite o punere la distanță eventuală, un dozaj al constrângerii și libertății; aceasta este situația de „învățare școlară”; C) „libertate-insecuritate”, în cazul căreia teama se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obișnuința; B) „securitate-libertate”, ce reprezintă situația cea mai protejată, trăită în deplină securitate, care permite o punere la distanță eventuală, un dozaj al constrângerii și libertății; aceasta este situația de „învățare școlară”; C) „libertate-insecuritate”, în cazul căreia teama se opune interiorizării sau asimilării situațiilor ce se impun individului în mod absolut; D) „insecuritate-constrângere”, care este situația cea mai patogenă, ce prezintă maximul de vulnerabilitate, în cursul căreia adaptarea se dovedește a fi extrem de dificilă; imposibilitatea de a se distanța de contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cultural etc.; e) funcția educativă este corelată celei culturale; aceasta reprezintă o acțiune dirijată, inetențională și activă; ea are ca obiectiv final adaptarea și integrarea eficientă a individului în societate; în acest proces rolul esențial revine „modelelor paternale”, imitării și interiorizării acestora de către copii; funcția educativă are marea importanță de a oferi un „model de identitate” copiilor și adolescenților, corelându-se în această direcție cu funcțiile psihologică și morală ale familiei; f) funcția psihologică a familiei are un caracter deosebit de complex, constând
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru copii. Se cere dăruire de sine și inteligență. Se cere ca acela care educă să fie o persoană educată și cultivată, pentru a putea servi la rândul său ca model celorlalți și a-i instrui intelectual. Aceasta presupune o interiorizare temeinică a unui sistem de valori, dublată de o capacitate metodică de formare a personalității elevilor în conformitate cu aceste principii valorice. Iată, prin urmare, că „a fi educator” este un lucru foarte greu, care presupune și o mare responsabilitate morală. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul „obișnuită” și ulterior „necesitate” în sensul de dependență de stimul (manipulare). Între instituțiile sociale (grupurile de putere) și mase (grupele de indivizi) se interpun „obiectele de consum”. Viața se centrează și se reduce la nevoi și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie le vor imita, fie vor adopta conduite contrarii; imitația modelelor este, de cele mai multe ori, îndreptată către „modelele negative” care cultivă violența sau servilismul și care, prin aceasta, duc la succes imediat și nu necesită un efort de învățare sau interiorizare. Rezultă din cele de mai sus că procesul de instituționalizare nu poate oferi un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a situațiilor conflictuale, a dezvoltării unor stări de dependență și regresiune, a complexelor la persoanele instituționalizate; e) dezvoltarea unor motivații pozitive prin orientarea celor instituționalizați către lume, în scopul formării și recuperării acestora; f) dezvoltarea și consolidarea Eului personal și interiorizarea unui sistem de valori sufletești și morale la persoanele instituționalizate, prin oferirea unor „modele” pozitive; g) existența unor contacte permanente cu lumea ale spațiului instituționalizant, în scopul „deschiderii” care să anuleze sau cel puțin să atenueze „traumatismul instituționalizării”. Secțiunea V
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ori spre evitarea dopajului, -fie spre ramurile specializate, -fie spre ramurile specializate psihologic pentru permanentizarea și eficientizarea mișcării fizice, prin explorarea adâncurilor subiectivității, ca relație cu etica fairplay, dar mai ales, -prin direcționarea sportului în relație cu sistemul social, economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente Identitatea unei organizații din societate depinde fie de grupul de norme ale celor din afinitatea de tip sportiv, fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
relație cu sistemul social, economic. - interiorizare a exteriorității: regulamente Identitatea unei organizații din societate depinde fie de grupul de norme ale celor din afinitatea de tip sportiv, fie depinde de identitatea drept rezultantă: -a unei cunoașteri reciproce, -un mijloc de interiorizare a exteriorității, -o rezultantă formată pe baza ideilor de succes, câștig și performanță. Actualitatea cercetării despre relația sport și societate pornește de la sistemul culturii fizice, la răspântia mileniului trei, întrucât relația dintre sport, societate și politică este împinsă de evoluția
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pornește de la relația cu divinitatea, fie sub formă de Zeu, fie sub formă de hazard (dispoziții, climă, o diagramă a oscilațiilor psihologice, etc.), care presupune trecerea sportivului virtual de la: -o perioadă senzo - motorie până la 2 ani, -către o perioadă de interiorizare, o perioadă fără logică până la 7 ani, -spre o altă perioadă de deducții coerente, până la 12 ani și -altă perioadă abstractă, în care formulează ipoteze, peste 12 ani. Acum, la peste 12 ani se pune condiția supunerii copilului la exercițiul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
să promoveze criterii de moderare și autotemperare, poate modifica raporturile Între individ și temperamentul sau: dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică presupune două momente ce se intercondiționează: asimilarea - interiorizarea activă, selectivă a informațiilor din mediul exterior și integrarea acestora În structurile proprii și acomodarea - adaptarea structurilor cognitive, motivaționale și afective la cerințele mediului. Evoluția blocului funcțional asimilare - acomodare, constituie, de fapt, evoluția procesului de devenire a psihicului uman. Pentru
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale; autoformarea cognitivă, adică învățarea, interiorizarea și inventarea unor reguli de învățare, însușirea strategiilor de învățare, ca procesualitate de grad superior; în fine, conștientizarea metodologiei învățării. De bună seamă că lista de mai sus poate fi modulată, îmbogățită, nuanțată; ceea ce este sigur este că toate ipostazele
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a profesorilor, tutorilor, persoanelor de sprijin. Apoi, nu trebuie eludate modalitățile complementare de evaluare, insinuate prin intermediul referatelor, portofoliilor, proiectelor personale de cercetare. Obiectivele evaluării în contextul e-learning-ului ar fi: racordarea la un anumit conținut de învățat considerat a fi important; interiorizarea unei maniere de asumare a învățării; fructificarea și concretizarea noilor achiziții de către beneficiar. Trei principii trebuie respectate atunci când se concepe dispozitivul evaluativ: 1. sistemul de evaluare trebuie să urmeze specificul și structura conținutului de evaluat, 2. evaluarea trebuie concepută ca
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: - stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; - stadiul coeziunii socio-afective care influențează dinamică grupului; - stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente în viață grupului.’ (C. Neamțu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
mai complicate; c) accesibilizarea și diversificarea conținuturilor curriculum-ului general prin introducerea copiilor cu CES în variate activități individuale, compensatorii, terapeutice, recuperatorii; d) folosirea de metode și procedee didactice și a unor mijloace de învățământ preponderent intuitive, destinate înțelegerii și interiorizării de către copiii cu CES a conținuturilor predate în clasă; e) folosirea de metode și tehnici de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor socio-morale necesită găsirea unui echilibru între nevoile sexuale extrem de active la această vârstă și convențiile sociale. Problema centrală a identității o reprezintă însă alegerea unei ocupații sau a unui scop de viață, ”scopurile de largă perspectivă și îndepărtate adăugând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
F. Parot susține și detaliază pe cea a lui P.P. Neveanu; după aceștia autonomia este „procesul prin care un om sau un grup de oameni dobândește sau determină prin el însuși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în anumite limite. În aceste condiții optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția" personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și la valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția" personalității lor prin interiorizarea unor etichete globale negative (I. Dafinoiu, 1999, p. 68). În legătură cu acest ultim aspect (interiorizarea unor etichete globale negative) s-a demonstrat că atitudinea pasivă a profesorului determină pasivitatea elevilor cu performanțe scăzute (Good apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6109). Pasivitatea profesorului se manifestă prin a oferi puține șanse elevilor „slabi" de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
experiențele educaționale, motiv pentru care nu trebuie tolerate. Ordinea este o necesitate; diferența dintre sala de clasă de ieri și aceea de astăzi vizează tipul de ordine, și nu abolirea acesteia"124. Pe termen mediu și lung, scopul disciplinei este interiorizarea codurilor comportamental-valorice ale comunității și crearea autodisciplinei individului; de aceea, un cod al comportamentului în sala de clasă, elaborat serios, cu grijă, poate aduce o contribuție vitală la dezvoltarea unor standarde comportamentale dezirabile atât în interiorul școlii, cât și în afara acesteia
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]