970 matches
-
pândi zi de zi, zi de zi, Ar fi cald pe pământ, pe acest mușuroi.” (A. Păunescu, Iubiți-vă, 255), • sintagma predicatului analitic: „Orice formă fixă devine plictisitoare dacă e separată de condițiile care au făcut-o necesară.” (G. Călinescu), • interjecții: „- Hai la munte, dacă vrei aer într-adevăr curat.” Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul de condiție exprimă: • condiția reală impusă desfășurării unei acțiuni: „Învățătura acestor întâmplări absolut autentice este că un dialog nu duce la nimic dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta... hai în oraș cu mine.” (M. Eminescu, P.L., 74) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, în legătură cu poziția sintactică a termenului mediator, complementul sociativ exprimă: • asocierea (neasocierea) la subiect în desfășurarea activă a acțiunii verbale: „Am deplâns
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al funcției. Am văzut-o/ că ea era veselă. ® Am văzut-o veselă. Am văzut-o/ că ea cânta. Am văzut-o cântând. În interiorul unei relații de dublă dependență, complementul predicativ determină concomitent un verb (o formă verbal-nominală) sau o interjecție și un nume (pronume): „Stele nasc umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele verbal-nominale pot realiza funcții sintactice diferite: • atribut: „Și pe câmpul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că ea cânta. Am văzut-o cântând. În interiorul unei relații de dublă dependență, complementul predicativ determină concomitent un verb (o formă verbal-nominală) sau o interjecție și un nume (pronume): „Stele nasc umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele verbal-nominale pot realiza funcții sintactice diferite: • atribut: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu, I, 70) • circumstanțial: „El se îngrozea văzându
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implicării destinatarului în actul lingvistic. Termenul secund se realizează prin: • vocative 63: „Ghiță, Ghiță, ce-am aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ghiță, Ghiță, ce-am aflat? Ce ați făcut?” (I.L. Caragiale, I, 206), „Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!” (I.L. Caragiale, I, 275) • interjecții: „Ia lăsați-l încolo, măi;” (I. Creangă, 70) • vocative însoțite de interjecții: „- Hei! Trăsnea, mă! scoală! Știi tabla?” (I. Creangă, 60) • propoziții-vocativ: „Nu te teme de răsunet, cel ce te-mpresori cu cripte.” (T. Arghezi, I, 262) 2. Enunțul de bază, primar, descrie o primă direcție, principală, în construirea planului semantic global
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții). Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici? - Ascult, Măria-ta.” (Al. Odobescu, 14), „Ne ducem, dar gândește-te
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: • unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții). Substantivele în vocativ pot fi însoțite de interjecții, adjective sau substantive exprimând diferite raporturi sociale, cu care nu intră în relație sintactică: „- Știi, Stoico, de ce te-am adus aici? - Ascult, Măria-ta.” (Al. Odobescu, 14), „Ne ducem, dar gândește-te, stimabile, că suntem membrii aceluiași partid...” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de tip lexical, cealaltă de tip gramatical. 2. Înlătură contradicțiile terminologice sintaxă (funcție sintactică)/morfologie (parte de vorbire), de tipul predicat verbal exprimat prin interjecții sau prin adverbe (în concepția gramaticii curente, „adverbe predicative”), predicat nominal, cu numele predicativ exprimat prin pronume, adverbe (inclusiv „adverbele predicative” - în sensul gramaticii curente). 3. Anulează distincția artificială între nume predicativ și propoziție predicativă; și numele predicativ, realizat printr-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nas și gură; suflatul în lumânare, în apă cu paiul, a unor obiecte ușoare de pe masă, suflatul în perdea (de exemplu: facem valuri!); jocuri de mișcare însoțite de text și cânt (de exemplu „Bate vântul frunzele”); emiterea unor exclamații, unor interjecții, onomatopee, silabe. Educarea auzului fonematic este esențială pentru diferențierea sunetelor, perceperea silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui control auditiv corect. În această etapă se fac următoarele tipuri de exerciții: exerciții de imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în perdea, în morisca etc; umflarea baloanelor; aburirea oglinzii prin expirul aerului pe buze sau pe nas; exerciții de inspir și pronunțare pe expir a unor versuri „Ce frumos miroase floarea!”, numărare rapidă, de emitere a unor tonuri muzicale; exclamații, interjecții; pronunțarea prelungită a unor vocale. 34 EXERCIȚII PENTRU ANTRENAREA ȘI DEZVOLTAREA APARATULUI FONOARTICULATOR exerciții pentru mobilitatea fetei și expresivitatea facială (imitarea rasului, imitarea anumitor stări/trăiri); exerciții pentru mobilitatea maxilarelor; exerciții pentru motricitatea limbii; exerciții pentru gimnastică buzelor. EXERCIȚII PENTRU
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
chASTE [cAST], bASTE [bASTa]. Fie, dacă socotim grafemele, un număr descrescător de litere care preced finala în /ast/: 4, apoi 3, apoi 2, apoi, în încheiere, o singură literă, așa cum spune ultimul cuvînd din prima parte a poemului: BASTE [basta] (interjecție, francizarea exclamației italiene basta care exprimă indiferența, resemnarea, nerăbdarea sau decepția și care înseamnă literal "ajunge"). Pe de altă parte, poemul este compus din fraze lungi atît de slab punctuate încît, la lectură, apare un ritm-număr specific fiecărei fraze-paragraf. Numărătoarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și 1007-1014). Urmează apoi o perioadă concluzivă de două versuri corespunzătoare unui cuplu de rime (1015-1016). Ultimele trei versuri relansează acțiunea și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019). Faptul cel mai notabil este prezența, în inițiala versurilor, a interjecțiilor exclamative și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text. Elementele subliniate cu bold dovedesc omogenitatea ritmică a celor două mari perioade de opt versuri, terminate fiecare prin asocierea cu un conector (Dar, În fine) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nici un zgomot. Totuși, Ursule îi auzi foarte clar vocea, deși era slabă, și parcă repetată de un ecou îndepărtat 96. După cum este de așteptat, acest fragment de "povestire" nu conține deictice. Nu prezintă nici mărci ale subiectivității, în sens uzual: interjecții, enunțuri întrerupte, elemente apreciative etc. Situația e cu totul alta în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
persoană ce reiese din discurs. Locutorul λ, în schimb, îl desemnează pe locutor și din punctul de vedere al altor proprietăți, fiind o persoană din lume. Această diferențiere de o subtilitate aparent exagerată permite explicarea unor fenomene cum ar fi interjecția sau ethosul. A analiza specificitatea enunțiativă a interjecției înseamnă a aduce în discuție o diferență precum cea dintre "uf!" și un enunț cu un conținut identic, cum ar fi: "Mă simt ușurat". Pentru Ducrot, enunțarea "Mă simt ușurat" trimite la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
schimb, îl desemnează pe locutor și din punctul de vedere al altor proprietăți, fiind o persoană din lume. Această diferențiere de o subtilitate aparent exagerată permite explicarea unor fenomene cum ar fi interjecția sau ethosul. A analiza specificitatea enunțiativă a interjecției înseamnă a aduce în discuție o diferență precum cea dintre "uf!" și un enunț cu un conținut identic, cum ar fi: "Mă simt ușurat". Pentru Ducrot, enunțarea "Mă simt ușurat" trimite la locutorul λ, la persoană, atribuindu-i o anumită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
există independent de enunțare. În schimb, a spune "uf" înseamnă a realiza o enunțare ușurată, a-ți prezenta enunțarea ca un efect imediat al sentimentului de ușurare; în acest caz, cel avut în vedere este locutorul L. După cum putem observa, interjecția presupune din partea enunțătorului o teatralizare a propriului corp. În ceea ce privește noțiunea de ethos, ea provine din retorica antică. Pentru Aristotel "convingem, așadar, prin intermediul caracterului vorbitorului [în greacă ethos], atunci când discursul este rostit astfel încât să îl facă pe vorbitor demn de încredere
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trecerea de la un discurs direct la un discurs indirect (I) sau revenirea din discursul indirect la un enunț în discursul direct (II). De pildă: (I): unele elemente care figurează în discursul direct nu pot fi transpuse în discurs indirect: onomatopeele, interjecțiile, vocativul, exclamațiile, enunțurile neterminate, unele cuvinte în limbă străină etc. * Mi-a spus că brrr! Mi-a spus că așa om! * Mi-a spus că Jean este cel mai ... Imposibilitatea reiese tocmai din proprietățile fiecărei strategii de citare: doar DD
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
hiperonim, 152 hipertemă, 312 homodiegetic (narator ~), 94 hotărât (determinant ~), 261 I imperfect, 104, 109, 142, 157 impresionist (adjectiv ~), 267 indirect (discurs ~), 204, 209 indirect liber (discurs ~), 220 infidelă (anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rapidă, și ea, această libertate, nici măcar nu face risipă de imaginație, cum o face o conștiință în deplină anarhie, ci este ordonată gestual de trista, în puritatea ei, geometrie a chircirii, în timp ce verbal, de aceea a ultimei, celei mai tragice interjecții, cea care dă corporalitate strigătului. A trecut luna mai. N-am putut opune nimic soarelui care mă insulta cu strălucirea lui neomenească. Nici nervalianului soare negru al melancoliei n-aveam ce să-i opun. Cât privește apelul la metafore gen
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
afirmă textul. Se pierde poate din vedere că accentul nu cade neapărat pe caracterul protestatar, cât pe ideea finalului de operă, pe faptul că poezia sa se transformă în polemică, în antipoezie sau metatext. Dintre procedeele preferate, se remarcă și interjecția "iată" care marchează aducerea în actualitate a trăirilor, într-un poem care oricum folosește prezentul: "Iată, să-ți aduc de la luptă femurul meu sub balcon/ am trecut un fluviu ce-și adună solzii în galop arbitrar/ ducând în alte sfere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
condiție sine qua non a restabilirii punților de legătură dintre ficțiune și realitate. Realismul nu atinge așadar doar planul semnificatului, al imaginarului poetic, ci și pe cel al expresiei. Regăsim, astfel, în poezia contemporană, aproape toate procedeele specifice oralității, de la interjecții, interogații sau exclamații la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni pe care le propune poezia actuală în limbajul străzii nu au un rol "ornamental", ci funcționează ca adevărate redefiniri, la nivelul limbajului, ale retoricii clasice. În spatele lor se ascunde totuși
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-mi plata, te rog!", "Plata, vă rog!" (Din câte adevăruri). Reluarea nebunească dezintegrează sensul prim al construcției refăcând un nou semnificat pentru un semnificant banal. Procedeul se reia și în poezia contemporană, Liviu Ioan Stoiciu, de exemplu, trece rapid de la interjecțiile menite să acționeze ca lovituri de gong asupra cititorului: "harșt!... taie gâtul/ leului (...)" sau de la cele adresative care repun în drepturi limbajul străzii: "băi, ăla, ce te bagi în/ față, stai/ jos", la interogațiile dezarticulate: "păi, aici, în/ ce an
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
limbii noastre. După ce diverși smintiți încearcă să ne explice, înrăspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că protoromâna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian. Firește că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău", după cum ne-ar îndemna o frumoasă tradiție etimologistă. Știu, desigur, că limba
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și monologului). Dar elementele populare nu exclud pe cele menite să confere povestirii o certa nota de originalitate. Scriitorul individualizează cu ajutorul detaliilor și dramatizează acțiunea prin dialog. La
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]