27,714 matches
-
creșterea este deci capitalul uman afectat cercetării. Când stocul de capital uman este slab (țară săracă), productivitatea sa este foarte importantă în producerea bunurilor de consum și economia nu rezervă decât foarte puțin din el cercetării pentru producerea de bunuri intermediare. Creșterea economică este slabă. Când stocul de capital uman este ridicat (țară bogată), capitalul uman alocat cercetării riscă totuși să fie sub-optimal ca și procentul de creștere. Într-adevăr, productivitatea marginală a cercetării este mai ridicată decât salariul primit căci
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
generații trăiesc în același moment în sânul familiei. Femeia, tânără pensionară de 60 de ani, îi are în preajmă pe mama sa (82-90 de ani), pe fiica sa (20-35 de ani) și pe nepoți. Generația seniorilor a devenit o generație intermediară, căreia cei tineri îi cer ajutorul, iar cei mai în vârstă atenție. Și aici sentimentul de vârstă este modificat: a avea astăzi 60 de ani înseamnă a-ți păstra, foarte adesea, părinții. În sfârșit, progresele care s-au manifestat în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în decursul vieții unei persoane reprezentative, suma actualizată a creditelor sale față de societate trebuie să corespundă sumei actualizate a datoriilor sale față de acea societate. Altfel spus, tinerii consumă mai mult decât ceea ce câștigă, sunt întreținuți de părinți; persoanele de vârstă intermediară care formează nucleul dur al populației active câștigă mai mult decât consumă, ele înapoiază societății ceea ce au primit în avans, în special costul de achiziție al capitalului uman ce rezultă din formarea inițială și acumulează ca mijloc de prevedere, pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care nu poate fi plătit niciun salariat. (n.tr.) Aici cu sensul de "amînare a maternității". (n.red.) 1 În engl. în original "cu venit dublu și fără copii". (n.tr.) 2 Contribution sociale généralisée impozit francez, situat pe poziție intermediară între impozit și cotizație socială. (n.tr.) 1 Revenu minimum d'insertion alocație menită persoanelor fără resurse sau cu resurse inferioare unui plafon fixat prin decret. (n.tr.) 2 Juste héritage (în original). (n.tr.) 3 Nota de insistență aparține
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În plus, pare că autorul a combinat fără prejudecăți cele două scheme tradiționale, a unei lumi extraterestre alcătuită din trei și, respectiv, șapte ceruri (primul cer ar fi „tăria” - sălașul îngerilor răzvrătiți; al doilea cer, ansamblul primelor cinci ceruri - zona intermediară; al treilea cer, perechea formată din ultimele două ceruri). Dacă nu ni se propune o hartă a lumii de dincolo, după care sufletul răposaților ar urma să se ghideze, atunci care este adevărata miză a textului? Norelli răspunde: „Misiunea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
peceți”. Prin simpla, dar foarte importanta precizare că avem de-a face cu un document scris „pe dinafară” și „pe dinăuntru”, suntem îndemnați să vedem în cele ce urmează două niveluri și două etape ale Revelației: primul nivel, „exoteric” (etapa intermediară); al doilea nivel, „ezoteric” (etapa finală). Lucrurile sunt confirmate de următorul fapt: conținutul textului dinăuntru nu poate fi revelat decât după desfacerea ultimei peceți, a șaptea. Așadar, până în acest moment, viziunile sunt scrise pe fața exterioară a cărții (de fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
intelectuale care au condus la victoria monoteismului. Prin contrast, am observat că multor vizitatori indieni creștinismul, cel reprezentat în bisericile baroce, nu apare deloc ca fiind o religie monoteistă, ci complet politeistă. Doar că creștinii catolici se adresează tuturor ființelor intermediare între Dumnezeu și om, invocându-le în ajutor nu ca divinități, ci în calitate de îngeri și sfinți. Iar speculația trinitară a părinților Bisericii și a teologilor, care pun pe același plan omul Isus din Nazaret cu Tatăl, care în Noul Testament este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii despre ceilalți, existând de cele mai multe ori posibilitatea comunicării mediate de un alt specialist: avocat, asistent social etc.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la adresa http.//www.ReFeR.nhs.uk/ View Record.asp?ID=55. 226 James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Jane Morgan, 1996, op. cit. 227 Victor Groza, 1999, op. cit. 228 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit. 229 O versiune intermediară a acestui capitol a fost publicată în George Neamțu, ed., Tratat de asistență socială, (Ediția 2011), Editura Polirom, Iași, 2011. 230 David M. Brodzinsky, Daniel W. Smith și Anne B. Brodzinsky, 1998, op. cit.; et seq. Kathy P. Zamostny, Karen M.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Ramsay, Mary Steir și Everett Waters, 1985, op. cit. 283 Mary Chesney, Fostering the Parent-Child Attachment Relationship, 2006, citat în 16 august 2008, disponibil pe internet la adresa http.//www.med.umn.edu/peds/iac/topics/attachment/home.html. 284 O versiune intermediară a acestui capitol a fost publicată în Doru Buzducea, ed., Asistența Socială a Grupurilor de Risc, Editura Polirom, Iași, 2010. 285 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit.; et seq. Ellen S. Mullin și LeAnne Johnson, 1999, op. cit.; et
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
spre a cârmui mișcările. Însă, afară de acest principiu divin, zeii inferiori formară un suflet muritor, lipsit de rațiune și în care rezidă aplecările spre rău. Acest suflet secundar ocupă în corpul omului două părți distincte și separate printr-o închizătoare intermediară. Partea nesățioasă este pusă-n piept, spre a fi mai aproape de rațiune, pentru a-i asculta vocea mai cu înlesnire. Mai înainte, în regiunea stomacului, este legată cealaltă parte a sufletului muritor, care se ocupă numai de grijile grosolane ale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
are de suferit, iar fără o administrație participativă, stimulativă și eficientă nici o strategie de dezvoltare eco-nomico-socială nu poate reuși. 1.5. Putere centrală și putere locală Organizarea politică a unei națiuni nu înseamnă că puterile Statului central sau ale nivelelor intermediare ale puterii politice sunt fixe. Această structură politică are o corespondență economică și în legătură cu ambele se face distincția între administrațiile publice centrale și locale. Încercăm să precizăm acum rolurile lor respective și relațiile pe care le întrețin. Pentru aceasta, va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
către cele locale, ci și către sectorul privat, către piață, descentralizată prin definiție. Amploarea procesului depinde de regimul constituțional din fiecare țară, ca regulă ea fiind mai mare în statele federale (Germania, Elveția, SUA ș.a.). În aceste state și nivelul intermediar (counties, departements etc.) are puteri mai slabe decît în țările cu organizare ierarhică (Franța, Italia, Spania, chiar Marea Britanic s.a.). În țările scandinave, în pofida descentralizării practicate în mod tradițional și prevăzute în Constituție, Guvernul deține importante atribuții de control direct
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficiență în alocarea resurselor, pe o calitate mai bună a serviciilor și pe un răspuns mai adecvat nevoilor cetățenilor. În realitate, există trei modele de guvernare: 1) centralizată; 2) descentralizată și 3) parțial descentralizată. 1) Guvernarea centralizată exclude orice nivel intermediar între guvernul central și cetățean. Este specifică statelor totalitare în care, autoritățile regionale și locale au doar un caracter formal și iluzia unor competențe. Ele sunt transformate în simpli raportori către un dictator considerat omniscient și omnipotent și diseminator ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Principiul de bază în acest caz îl constituie interacțiunea din-tre guvernul central și guvernările locale, care se influențează mutual. Este sistemul întîlnit cel mai des. Dar între nivelul central și cel local există în mai toate țările și un nivel intermediar de guvernare, constituit din organisme alese și/sau nu-mite (guvernatori, prefecți, consilii principale, județene, sau departamentale ș.a.). Nu există un model omogen al guvernării locale, ci o diversitate de situații specifice și cîteva modele reprezentative, așa cum am arătat. Ca tendință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
guvernelor locale, nu întotdeauna însoțită de sursele financiare necesare, acestea rămînînd în majoritate "captive" ale guvernului central, care intervine prin "puncții" financiare asupra nivelelor mai joase de administrație publică, ceea ce încurajează birocrația, corupția și activitățile de lobby. Astfel, la nivelele intermediare și locale de guvernare s-a instaurat un dezechilibru între resursele financiare disponibile și nevoile de finanțare efective. În afara cazurilor extreme, care sunt economiile de piață pure și economiile integral planificate, există mai multe modele mixte, dominate de puterea centrală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în întreprinderile publice; c) Stimulente organizaționale riscul falimentului; decizii în favoarea schimbărilor; alocare eficientă a resurselor. c) Blocaje organizaționale securitate financiară; perpetuarea status quo-ului; alocarea ineficientă a resurselor publice. c) Nerelevante în funcția publică și producția infrastructurii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care au piață intens concurențială. Sursa: V.Cocriș, V.Ișan. op.cit, pag.124. Prin urmare, există destule formule intermediare între o gestiune pur privată și una pur etatistă, formule de parteneriat care, adaptate la situații specifice, se pot dovedi de succes. Parteneriatul public-privat are avantajul că nu implică costuri prea ridicate pentru buget. Este o formulă care poate crea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și crescânde a factorilor de producție. Există suficiente argumente care pledează pentru ideea că pro-blematica creșterii economice și a dezvoltării economico-sociale poate fi abordată în anumite limite, desigur în manieră optimală, la nivel regional, la nivel mezo-economic, deci un nivel intermediar între cel al unei entități economice locale sau județene și cel al unui sistem economic național. O adevărată politică regională, coerentă, credibilă și adaptată la specificul zonei nu poate fi promovată mai bine nici de Guvern, nici de fiecare autoritate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
independența fiscală. Totul se reduce, în ultimă instanță, la capacitatea sau incapacitatea de guvernare a autorităților locale și, în primul rând, la capacitatea lor fiscală. Numărul acestora, organizarea, drepturile și obligațiile lor depind de sistemele de guvernare politică. Nivelurile administrative intermediare (state în țările federale, regiuni sau departamente în cele unitare) au o importanță deosebită în articularea unui sistem administrativ eficient. În politica financiară, de exemplu, sistemul subvențiilor și cel al impozitelor sunt, de multe ori, girate, în bună măsură, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cetățenii să contribuie la finanțarea necesităților naționale. Impactul externalităților este foarte important. Cooperarea dintre autorități, la toate nivelurile, și coordonarea politicilor la nivel regional și național, sunt importante de asemenea, avantajele și dezavantajele fiind distribuite pe o bază echitabilă. Nivelul intermediar, organizat pe unul sau două paliere, are pro-pria răspundere în ce privește cheltuielile, bazându-se pe venituri pro-prii și/sau transferate de la nivel local sau național. El transferă, de ase-menea, venituri către administrațiile locale și participă la activități de dezvoltare regională. Administrația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
observat faptul că țările protestante au sisteme administrative mai descentralizate, cu o organizare mai apropiată de nevoile individului, în timp ce în țările catolice organizarea este mai centralizată, unitară, la fel și în țările ortodoxe. În comparație cu perioada comunistă, în țările est-europene, ni-velul intermediar al administrației s-a văzut stabilit, consiliile regionale sau departamentele nemaiavând în subordine consiliile locale, ci doar în coordonare. În România, distribuirea funcțiilor, atribuțiilor între nivele-le de bază și cele intermediare este încă destul de neclară, nici patrimoniile de exemplu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ortodoxe. În comparație cu perioada comunistă, în țările est-europene, ni-velul intermediar al administrației s-a văzut stabilit, consiliile regionale sau departamentele nemaiavând în subordine consiliile locale, ci doar în coordonare. În România, distribuirea funcțiilor, atribuțiilor între nivele-le de bază și cele intermediare este încă destul de neclară, nici patrimoniile de exemplu nefiind încă bine delimitate. În tot cazul, eficiența economică și administrativă nu trebuie sacrificată pe altarul unei descentralizări exagerate. Soluțiile sau modalitățile de colaborare la nivel local sunt diverse. Există mai multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
calitatea serviciilor noastre publice este foarte slabă. De aceea introducerea unui "salariu de eficiență" în administrația publică poate fi un mijloc util de a lega plata de rezultatele muncii. Între precarizarea completă și rigiditatea absolută există o multitudine de situații intermediare. Cea care prevalează astăzi nu este, fără îndoială, una optimală, căci ea are un cost crescător pentru comunitate (subvenții, supraocupare, adaptarea prea lentă ș.a) și este evident că lucrurile nu se îndreaptă în direcția cea bună. Ultimele evoluții stîrnesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
emisiei cu 10 minute, și două amenzi una de 100.000 și una de 50.000 de lei. Niciuna dintre acestea nu a primit numărul necesar de voturi pentru a fi aplicate, motiv pentru care s-a făcut o propunere intermediară de 70.000, dar nici aceasta nu a trecut la vot. În ședința următoare se va relua votul. Prezent la ședința CNA, Dan Capatos a declarat că emisiunea cu scandalul Mariana Moculescu - Criști Marin s-a difuzat cu acordul Marianei
”Un show păcătos” a scăpat fără amendă de la CNA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78756_a_80081]