679 matches
-
management competitiv, cuplarea tot mai strânsă dintre pregătirea din școală cu piața muncii, integrarea în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și a contactelor dintre actorii implicați în formare sunt aspecte concrete ale internaționalizării educației. Universitățile au devenit „pioniere” ale internaționalizării prin punerea la punct a unor convergențe notabile. Trebuie spus că acestea au fost dintotdeauna focare ale unificării, cel puțin în planul cunoașterii. Declarația de la Bologna din 1999 deschide calea unui spațiu european
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pregătirea din școală cu piața muncii, integrarea în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și a contactelor dintre actorii implicați în formare sunt aspecte concrete ale internaționalizării educației. Universitățile au devenit „pioniere” ale internaționalizării prin punerea la punct a unor convergențe notabile. Trebuie spus că acestea au fost dintotdeauna focare ale unificării, cel puțin în planul cunoașterii. Declarația de la Bologna din 1999 deschide calea unui spațiu european al formării de nivel superior care se
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în chestiune educația in presentia, relativizând coordonatele temporale (fiecare învățând când are timp) și spațializând activitățile (la nivelul întregului Glob). Suporturile de învățare (CD-uri, Webul, băncile de date etc.) sunt larg accesibile și aduc o autonomie remarcabilă a utilizatorilor. Internaționalizarea presupune o transgresare a serviciilor de formare dintr-un spațiu dat într-unul dilatat, mutabil, posibil. Structural, dispozitivele de formare vor fi dimensionate nu numai pentru un public dintr-un anumit areal, ci pentru o populație ce vine din spații
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
revalorizarea existenței private și a vieții de familie etc. Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale sunt destul de vagi, este de așteptat ca ele să se înmulțească în următorii ani, specializându-se pe domenii de formare. Ele trebuie circumscrise procesului de mondializare și internaționalizare a formării, de înscriere tot mai evidentă a acesteia pe traiectele comercializării și industrializării. Delocalizarea și virtualizarea spațiului de învățare conduc la o modificare a designului învățării, a dinamicii colective și a motivațiilor de instruire. Locurile și timpii de interacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare. (Alava, 2004) O astfel de schimbare se răsfrânge în cele din urmă asupra structurilor cunoașterii, asupra valorii sociale a educației, asupra teoriilor predării și învățării școlare. Organizația de tip virtual a fost facilitată de tendințele globale ale deschiderii și internaționalizării formării. Mediul în care universitățile își desfășoară activitățile a forțat ca acestea să-și revizuiască structura funcțională și procesele didactice aferente. A devenit o chestiune de supraviețuire și de performanță racordarea acestora la evoluțiile noilor tehnologii informaționale. Dispozitivul de formare
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de conduite intelectuale similare. Internet explorer-ul, ca program de accesare a informațiilor, este același și în America, și în Japonia, și în Algeria, și în România. Universalitatea instrumentului obligă la gesticulații similare de uzitare a acestuia. E-learning-ul facilitează globalizarea și internaționalizarea. El aduceă unificarea din anumite puncte de vedere. Nu credem că aduce o uniformizare și o plafonare „rea”, de care să ne temem aprioric. Diversificarea va persista la alte niveluri. Persistența identităților și revendicarea regionalismelor culturale se vor manifesta prin
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
substituie Statului în calitate de actor dominant. La finele anilor 1980, conceptul de globalizare s-a impus printre termenii principali de referință ai noii lumi. Cum arăta Elie Cohen, "conceptul de globalizare a fost inventat pentru a face înțeleasă o dublă realitate : internaționalizarea pieței bunurilor și a factorilor de producție, concomitent cu apariția de firme industriale capabile să-și gîndească dezvoltarea la scară mondială și să desfășoare pentru aceasta strategii mondiale integrate" (în La Tentation hexagonale : la souveraineté à l'épreuve de la mondialisation
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bogate din lume suportul financiar și publicitar de care au nevoie într-o epocă în care piața artei este supusă mai mult ca niciodată imperativelor profitului. Pentru reprezentanții europeni ai avangardelor și pentru artiști în general rezultă de aici o internaționalizare a carierelor care depășesc cadrul european și care are un rol de loc neglijabil în procesul actual de standardizare. Acesta din urmă este și el tributar marilor mutații tehnice actuale. Plasticienii tind tot mai mult să utilizeze tehnologiile de avangardă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a școlii și adoptarea strategiilor de profesionalizare a profesiei didactice; * Reconsiderarea activității manageriale de pe poziția managerului profesionist; * Redefinirea culturii generale și prelungirea duratei studiilor; * "Consumerismul" educațional; * Creșterea costurilor unei educații de calitate; * Internaționalizarea formării prin demararea unor proiecte internaționale (Leonardo, Socrates etc.). La acestea se adaugă și: scăderea efectivelor școlare, existența unei adevărate "piețe" a ofertanților de educație, necesitatea eficientizării educației. La nivelul organizației școlare marketingul educațional poate fi promovat fie prin folosirea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a Regatului Unit, în 1884) au avut, inițial, o orientare socialistă, mișcîndu-se ulterior spre social-democrație. Liderii lor marcanți au pus bazele Partidului Laburist (în 1900), susținînd, cu moderație, principiul naționalizării și dorind o reformă a colonialis mului englez (printr-o internaționalizare a mișcărilor de stînga). Numele societății vine de la generalul roman Fabius Maximus, poreclit "Cunctator"/ "Temporizatorul", datorită strategiei sale de hărțuire a armatei cartagineze conduse de Hannibal și de amînare a confruntării militare propriu-zise. Aidoma lui "Cunctator", fabienii nu urmăreau o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în 2006, a Premiului Nobel pentru Litera tură, lui Orhan Pamuk a avut dincolo de semnificația estetică și o oarecare încărcătură mentalist-culturală. Pamuk este primul scriitor turc răsplătit cu înalta distincție, dar constituie, totodată, și un caz atipic în interiorul procesului de internaționalizare a literaturii otomane. Din 1982, el trăiește practic (fie și cu intermitențe datorate nostalgiei sale ireductibile pentru Istanbulul copilăriei!) în Statele Unite, unde a fost, pe rînd, cercetător, profesor de literatură comparată și conferențiar invitat (în celebra serie de prelegeri, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nevoia de a găsi căi mai eficiente de promovare a valorilor și intereselor specifice fiecărei ONG, iar procesul nu este nici general, nici uniform. În multe cazuri, organizațiile promovează o agendă specific „internă”, ceea ce le oferă mai puține stimulente pentru internaționalizarea sau transnaționalizarea activității. În anumite situații însă, o ONG deja consolidată pe plan intern poate alege, ulterior, să formeze sau să participe în cadrul unei OING. O altă posibilitate este aceea ca, în contextul demersurilor pe plan intern, o ONG să
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a se implica în activități transfrontaliere, abia ulterior deschizându-și secțiuni în străinătate. În fine, unele ONG pot utiliza mecanismele create de organizațiile internaționale guvernamentale pentru a încerca să influențeze politicile publice ale autorităților naționale. De altfel, accelerarea procesului de „internaționalizare” a ONG a fost considerabil favorizată de opțiunea OIG de a crea mecanisme de consultare instituționalizată cu sectorul neguvernamental. Dacă, la nivel global, ONU a conturat un mecanism al politicii globale care împuternicește actorii neguvernamentali, un proces similar se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno-naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor non-statali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor non-statali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările intervenite în structura diviziunii internaționale a muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt creșterea mobilității globale a capitalului, creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor non-statali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și amplitudinii a ceea ce se numește „globalizare”, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sud erau esențiale pentru comerț, în special înaintea inaugurării epocii transportului pe calea ferată. Din aceste considerente, controlul căilor de navigație avea o semnificație internațională. Dat fiind că ambele țărmuri erau teritoriu otoman, Strîmtorile făceau legal parte din imperiu, iar internaționalizarea lor nu era un lucru ușor de impus. Soluția preferată de puteri, inclusiv de Poartă, a ajuns să fie închiderea lor printr-un tratat internațional pentru navele de război ale tuturor guvernelor cît timp Imperiul Otoman se afla în stare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
totul alte lucruri, din zona fotbalului italian: gândirea tactică, inteligența personală sau de grup, sclipirea câte unui geniu (Giannini, Del Piero, Totti). În aparenta lui închistare, campionatul italian îți furniza din plin motive de încântare. În ultimii ani, de când cu „internaționalizarea” accentuată a fotbalului, lucrurile sunt mai amestecate, dar ceva tot supraviețuiește din „specificul național” atât de evident în felul în care stăpânii Romei știu să rostogolească mingea în teren. Despre fenomenul fotbalistic englez - probabil și datorită agresivității fără pereche a
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
Jack Valenti. Cinematografia americană exportă prin toate mijloacele posibile și 42% din venituri provin din distribuția internațională. Filmul, televiziunea, video-ul, DVD-ul sînt internaționale și nu naționale. Sosirea lui Vivendi în SUA, funcționează ca un argument în plus al "internaționalizării": "Avem, în America, Sony, care e japonez, Fox, care e australian și, mai nou, Vivendi Universal, care e european"... Pentru prima dată în istorie, un major e european! Simptomatic pentru mutațiile din cine-climatul transoceanic: filmele "cu Schwarzy" nu mai merg
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
deschis, pentru că încă le este frică așa cum le era pe timpul comunismului. Oricum, cred că în România puterea este mai mult în mâinile președintelui. Este un fel de ”one man show”.”, a mai precizat Riaz. În orice caz, în ultima perioadă internaționalizarea învățământului românesc a luat amploare. Peste 10.000 de studenți din toată lumea vin să studieze în facultățile din România.
De ce nu vor studenții străini să rămână în România după terminarea facultăților () [Corola-journal/Journalistic/80590_a_81915]
-
întinsă, au venit în serie acuzele, atacurile calomnioase sau, în cel mai bun caz, indiferența. De exemplu, în oficiosul Guvernului Văcăroiu, din 22 mai 1995, a apărut un articol cu titlul Sacrilegiul de la Sighet. "Sacrilegiul" constă, conform autorului articolului, în "internaționalizarea proiectului", în "realizarea unui Memorial internațional total străin aspirațiilor, intențiilor și intereselor românești". "Am dorit un Memorial pe care rudele celor morți la Sighet și generațiile care vin după noi să-l poată vizita în liniște și cu pioșenia cuvenită
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
Agricultură Timișoara va găzdui în 31 ianuarie 2003, de la ora 9, seminarul cu titlul „Programul româno-italian pentru dezvoltarea întreprinderilor“. Organizatori sunt C.C.I.A.T. și „Simest“ Spa din Italia, societate de finanțare care asistă firmele italiene în procesul lor de internaționalizare. ( D. B.) Cabinet medical Recent, pe strada Gh. Lazăr nr. 29 (în incinta Centrului de Medicină Naturistă „Dr. Ciordaș“) s-a deschis un cabinet medical de medicină generală dotat cu aparatură modernă (ecograf, EKG etc.), având următorul program: miercuri și joi
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
de Educație Continuă și Învățământ Deschis la Distanță ( C.E.C.I.D.D. ) de la Universitatea de Vest din Timișoara organizează în colaborare cu Facultatea de Științe Economice cursul postuniversitar de perfecționare „Managementul tranzacțiilor internaționale“, care comportă modulele următoare: Strategii de dezvoltare a întreprinderii, Procesul internaționalizării întreprinderii, Mediul internațional al afacerilor, Fundamentarea strategiei de marketing internațional, Planul de afaceri în tranzacții internaționale, Tehnici de negociere, Tehnici de comercializare, Managementul prețurilor de export și gestionarea riscurilor, Tehnica plăților internaționale. Se pot înscrie absolvenții de învățământ superior, indiferent
Agenda2005-06-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283369_a_284698]