795 matches
-
internaționale; 3. expansiunea rolului și serviciilor specifice acordate de sectorul bancar și piața de capital clienților săi; 4 . majorarea concomitentă a serviciilor bancare și a afacerilor care au condus la creșterea capitalului bancar și concentrarea acestuia În cadrul băncilor transnaționale; 5. internaționalizarea activității bancare și a activității bursiere nu este doar o expresie a expansiunii teritoriale a operațiunilor bancare, ci și o consecință necesară În ceea ce ține de deservirea clienților și acoperirea cererii Înaintate de aceștea. În acest context de idei, are
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
semnalizează despre prezența unor erori grave structurale și politice. Una din modalitățile de soluționare al acestei probleme ar fi modificările structurale În acele domenii care au influență directă asupra calității vieții umane. Actualmente, din punct de vedere al gradului de internaționalizare piața muncii nu poate concura cu piețele de mărfuri sau de capital. Migrarea internațională nu poate diminua intensitatea problemelor cu gradul de ocupare a forței de muncă și sărăcie. Conform estimărilor ONU, numărul persoanelor ce nu locuiesc În țările de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
dintre orașele-centre mari ale țărilor, astfel procesul urbanizării intensifică procesul globalizării internaționale. Dezvoltarea acestor tendințe Își găsesc explicația În procesele obiective de expansiune a volumului de producție mondială, extinderea corporațiilor transnaționale, aspectul global pe care Îl preiau finanțele În procesul internaționalizării, restructurarea pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan mondial, și nu În ultimul rînd tendințele migraționiste, care conduc la apariția diasporelor cu cerințele sale economico-financiare specifice față de activitățile bancară și bursieră. În lumea contemporană, o importanța crescândă o are concurența Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
exporturilor, al treilea - crește gradul de saturație a complexului tehnologic al țării; stimularea concurenței; accentuarea rolului cunoștințelor și a calificării resurselor umane pregătite În țara; implementarea și perfecționarea metodelor utilizate Între economiile În tranziție; amplifică capacitățile de negociere; conduce la internaționalizarea relațiilor de schimb Între țări. Capitalul antreprenorial importat poate acoperi insuficiența de resurse interne de finanțare. Deficitul apărut În unele verigi ale procesului de producție se poate Înlătura anume În baza acestui capital. De fapt, asigurarea importului de capital străin
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
dimensiuni mai mici decît o țară sau un stat-națiune. Dar ce putem spune despre unitățile de dimensiuni mai mari sau cel puțin de proporții diferite: organizațiile internaționale? Spre sfîrșitul secolului al XX-lea, țările democratice au simțit din ce în ce mai mult consecințele internaționalizării economice, culturale, sociale, politice, birocratice, militare. Ce îi rezervă democrației viitorul? Chiar dacă guvernele țărilor independente vor ceda foarte mult din puterea lor guvernelor internaționale de un fel sau altul, procesul democratic nu va fi pur și simplu promovat la un
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
numai că a extins enorm domeniul democrației, ci a și acordat proceselor democratice un loc important în unitățile subordonate comune, orașe, cantoane, state, provincii, regiuni și altele asemenea. Așadar, privită din această perspectivă, provocarea nu constă în a opri cursul internaționalizării, lucru de altfel imposibil. Provocarea constă în democratizarea organizațiilor internaționale. Oricît de atrăgătoare este această imagine pentru oricine are multă considerație pentru democrație, sînt obligat cu părere de rău, să trag concluzia că ea este extrem de optimistă. Chiar și în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oare moduri mai bune de păstrare a avantajelor capitalismului de piață, reducîndu-i costurile în ceea ce privește egalitatea politică? Răspunsurile oferite de cetățeni și conducătorii din țările democratice vor determina în mare măsură natura și calitatea democrației din noul secol. A DOUA PROVOCARE: INTERNAȚIONALIZAREA Deja am văzut de ce este foarte probabil ca internaționalizarea să extindă domeniul de decizii luate de elitele politice și birocratice, în dauna pîrghiilor democratice. După cum am sugerat în Capitolul 9, dintr-o perspectivă democratică, provocarea constituită de internaționalizare este aceea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de piață, reducîndu-i costurile în ceea ce privește egalitatea politică? Răspunsurile oferite de cetățeni și conducătorii din țările democratice vor determina în mare măsură natura și calitatea democrației din noul secol. A DOUA PROVOCARE: INTERNAȚIONALIZAREA Deja am văzut de ce este foarte probabil ca internaționalizarea să extindă domeniul de decizii luate de elitele politice și birocratice, în dauna pîrghiilor democratice. După cum am sugerat în Capitolul 9, dintr-o perspectivă democratică, provocarea constituită de internaționalizare este aceea că trebuie să ne asigurăm de luarea în calcul
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
DOUA PROVOCARE: INTERNAȚIONALIZAREA Deja am văzut de ce este foarte probabil ca internaționalizarea să extindă domeniul de decizii luate de elitele politice și birocratice, în dauna pîrghiilor democratice. După cum am sugerat în Capitolul 9, dintr-o perspectivă democratică, provocarea constituită de internaționalizare este aceea că trebuie să ne asigurăm de luarea în calcul a costurilor din punct de vedere al democrației provocate de mutarea deciziilor la nivel internațional, și trebuie întărite mijloacele pentru ținerea elitelor politice și birocratice răspunzătoare pentru deciziile lor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în favoarea acestei soluții standard pentru obținerea unui nivel adecvat de competență civică 3. Dar mă tem că nu va continua să fie satisfăcătoare pe viitor. Trei procese asociate fac ca soluția standard să pară extrem de deficitară. Schimbări de scară. Datorită internaționalizării crescînde sînt întreprinse acțiuni care afectează considerabil viețile cetățenilor pe arii din ce în ce mai extinse, care includ în interiorul granițelor lor din ce în ce mai mulți oameni. Complexitate. Deși nivelul mediu de educație formală a crescut în toate țările democratice, și probabil va continua să crească
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
anime un grup de lucru asupra devenirii europartidului social-democrat. Acest demers se bazează pe următoarea constatare în cadrul UPSCE: "Apare o preocupare tot mai mare în mediile noastre privind "vidul politic" din cadrul Comunității Europene, rezultat din procesul de întărire reciprocă, din internaționalizarea economiilor noastre și din integrarea europeană în forma sa actuală. Provocarea noastră este de a opri declinul influenței politice asupra vieții economice, pe baza criteriilor socio-economice, regionale și ecologice"319. Pornind de la această constatare, autorii raportului Kok au prezentat o
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
fondate, în principal, pe constrângeri de solidaritate. Se impunea depășirea acestui model și orientarea mai accentuată a întreprinderilor cooperatiste spre piață precum și adaptarea acestora la noile condiții ale pieței. Referitor la acest aspect Alessandro Pacciani spunea " procesele de concentrare și internaționalizare a industriei și distribuției de alimente se realizează prin mobilitatea capitalului acționar sau prin crearea de "Joint Ventures" și de acorduri comerciale între întreprinderi, aceleași procese, dar între întreprinderi cooperatiste presupun agregarea de numeroase unități, delegarea multora dintre funcțiile decizionale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
s-a dovedit a fi și un excelent instrument pentru prevenirea izbucnirii sau escaladării conflictelor dintre statele membre. Această dimensiune de gestionare a conflictelor interne poate deveni și mai importantă în viitor, pe măsură ce preconizata lărgire a C.E. ar conduce la internaționalizarea unor conflicte, actualmente externe. Gestionarea conflictelor externe nu a reprezentat, ca atare, unul dintre obiectivele C.E. Astfel, când a fost creată C.E., statele sale membre nu i-au conferit o structură instituțională sau instrumentele necesare gestionării conflictelor externe. Acest aspect
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
decizie); 2. o anumită structură a forțelor politice interne, ca și nivelul conflictual intern (statutul predominant al unei anumite atitudini, ca un fundament ideologic, puternic; percepție mutuală a forțelor politice, fie ca parteneri, fie ca rivali); 3. nivelul cunoașterii, al internaționalizării (socializării) și stabilirii intereselor și resurselor, al identificării valorilor și simbolurilor proprii. Această îmbinare de elemente obiective și subiective formează un tot, cu potențial conflictual ridicat. Se impune o codificare pozitivă atât a amenințărilor, cât și a mecanismelor ce pot
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Dunării fluviale și Comitetul Special al Dunării fluviale. - La Conferința de la Potsdam (1945) delegația americană a prezentat un proiect de convenție cu privire la navigația liberă pe apele interioare internaționale. - La Conferința de Pace de la Paris (1946) puterile occidentale au insistat pentru internaționalizarea navigației pe Dunăre. VII. 3. Concluzii Diplomația se realizează prin diverse forme: organizații internaționale, tratate, conferințe. Acordurile încheiate de organizațiile internaționale au numeroase denumiri în literatura de specialitate: acorduri, angajamente, convenții, contracte, protocoale etc. (termenul de „acord” fiind folosit cel
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
inițiatorul paradigmei eclectice, este un englez înalt, uscățiv și foarte vivace pentru cei aproape 80 de ani pe care îi are. Alan Rugman este un american bățos, cu ochelari, care a explicat primul, cu 30 de ani în urmă, că internaționalizarea firmei este o strategie de diversificare a riscului. Meyer este un danez neprotocolar și mereu în contradicție cu cineva; Buckley este un englez bonom care s-ar integra foarte bine într-o cramă românească; Forsgren, responsabilul cu modelul de la Uppsala
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
În cea de-a treia și ultima etapă de dezvoltare, corporația beneficiază de resurse, management, producție și alte capacități globale care îi conferă statutul de corporație transnațională. Practic, o astfel de viziune se suprapune destul de bine peste teoria clasică a internaționalizării firmei, teorie în care se succedau: întâi, exportul direct pe o anumită piață națională, apoi apelul la intermediari locali, aflați într-o anumită relație de cooperare cu firma-mamă, pentru ca în cele din urmă să stabilească o relație de proprietate între
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
probabil, în prima fază a procesului de transnaționalizare (strategii diferite pentru fiecare piață). Pentru a sintetiza, voi defini corporația transnațională ca fiind acea entitate economică formată dintr-o firmă-mamă și filialele ei din mai multe țări, ce este caracterizată de internaționalizarea producției, se bazează pe un „bazin” internațional de resurse umane, materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune pe care o vom dezvolta în continuare. În viziunea noastră, internaționalizarea producției și dispunerea de un bazin internațional de resurse umane, materiale și financiare caracterizează toate corporațiile transnaționale. Ele conferă putere corporației, dar nu și unicitate; reprezintă expresia globalizării, fără ca, la nivel general, să aibă capacitatea de a individualiza o corporație
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sunt biregionale (inclusiv McDonald’s, British Petroleum, Unilever, Roche), orientate către regiunea-gazdă sau, cele mai multe, orientate către regiunea de origine (inclusiv Wal-Mart, General Motors, Ford). Personal, nu sunt de acord cu această abordare, pentru că se rezumă la o singură latură a internaționalizării firmei, și anume volumul vânzărilor în străinătate. Nu sunt luate în considerare volumul activelor în străinătate și, cel mai important, numărul de angajați în străinătate. Chiar dacă, să zicem, o corporație are doar 1% din vânzările globale în Asia de Sud-Est, dacă realizează
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
i etape" 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?tc "2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale?" Literatura internațională de specialitate este, în linii mari, de acord cu existența a patru mari categorii de motivații pentru procesul de internaționalizare a unei firme, și anume: - Căutarea de resurse. Aceasta a fost, de fapt, motivația economică principală a apariției imperiilor coloniale, în care unii autori radicali (Kuerten, 1995) văd precursorii corporațiilor transnaționale de astăzi. Ne referim, în special, la resurse naturale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategice, este competiția globală. Efectul de antrenare, creat prin localizarea pe o piață nouă a unei firme, duce la investiția pe piața respectivă a firmelor concurente. Altfel spus, nevoia de a-și urma concurenții reprezintă o motivație per se a internaționalizării. Este o motivație strategică, pentru că nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piață: corporația își propune să fie prezentă pe o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu urmărește neapărat nici eficiență, nici resurse, nici piață: corporația își propune să fie prezentă pe o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea însăși profit). Motivațiile clasice ale internaționalizării expuse mai sus pălesc însă atunci când trebuie să explice un proces brusc, nu evolutiv, de internaționalizare. Este un proces caracteristic așa-numitelor firme „născute globale” (Rennie, 1993) - firme care, deși se află într-un stadiu incipient de dezvoltare și au
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o nouă piață din motive de imagine și pentru a reduce profitul concurenților (nu neapărat pentru a realiza ea însăși profit). Motivațiile clasice ale internaționalizării expuse mai sus pălesc însă atunci când trebuie să explice un proces brusc, nu evolutiv, de internaționalizare. Este un proces caracteristic așa-numitelor firme „născute globale” (Rennie, 1993) - firme care, deși se află într-un stadiu incipient de dezvoltare și au resurse foarte limitate, urmăresc să opereze în mediul internațional. Influențate și de tehnologiile noi de transport
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1994). 2.2. Modelul de la Uppsalatc "2.2. Modelul de la Uppsala" Modelul de la Uppsala, apărut la mijlocul deceniului 8 al secolului XX ca urmare a contribuției mai multor economiști suedezi (Carlson, Forsgren, Johanson, Vahlne), a susținut două teze fundamentale, și anume: - internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces; - acest proces va crește în intensitate pe măsura creșterii gradului de implicare a firmelor pe piețele externe, ca urmare a acumulării de experiență pe piețele respective. Nimeni nu poate contesta faptul că internaționalizarea (transnaționalizarea) firmelor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]