2,026 matches
-
Niculescu, Marian Zlotea și Flavian Călin Rus). Oficialii europeni nu s-au lăsat impresionați de această schimbare de ton. Ei s-au mulțumit să reamintească în câteva rânduri obligația ca România să mențină și să consolideze cadrul instituțional existent. O interpelare pe același subiect a fost prezentată și de deputatul PSD, Adrian Severin (22 septembrie 2008). Acesta nu numai că solicita un răspuns cu privire la atitudinea Comisiei Europene, dar interpela și Comisarul pentru extindere, Olli Rehn cu privire la o serie de declarații pe
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
solicita un răspuns cu privire la atitudinea Comisiei Europene, dar interpela și Comisarul pentru extindere, Olli Rehn cu privire la o serie de declarații pe care acesta le-ar fi făcut în cadrul unui seminar pe tema "Criminalitate și guvernanță: o provocare pentru Balcani". În interpelarea sa, deputatul român la Bruxelles menționează ca Olli Rehn s-ar fi "interesat public de soarta unui dosar al unui "fost Premier român" și că afirmațiile acestuia, preluate și de cotidiene internaționale, ar fi făcut multă vâlvă în România". Deputatul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de dezbaterile publice - locale și naționale -, ce au urmat virulentului discurs parlamentar ținut pe 26 ianuarie de senatorul consevator de Bacău P. G. Cantilli. Încercând să înțeleagă „încotro se îndreaptă țara”, senatorul a adresat ministrului liberal al Afacerilor Externe o interpelare, prin care solicita lămuriri în privința „situațiunii noastre față de guvernul austro-ungar”. După ce a amintit faptul că timp de aproape doi ani, „în numele intereselor superioare ale Statului și ale neamului”, parlamentarii conservatori au sprijinit politica internă a P.N.L., senatorul Cantilli a afirmat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
români, care au jucat, Înaltpreasfințite, sub stindardul țării noastre și pe mulți dintre fotbaliști i-am văzut făcându-și cruce după ce marchează un gol sau după ce trec de o fază periculoasă, sau mulți antrenori fac donații la biserici...". În această interpelare a Înaltpreasfințitului, Titi Dincă, imediat după priza emoțională cu telespectatorii, provoca un dialog în vederea prelungirii conectării interlocutorului, nu la modul propiu-zis religios, ci mai degrabă explicativ. Iar interlocutorul său se lăsa provocat: "Nu numai că își fac cruce dintr-un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în același timp un anumit grad de complicitate cu autoritățile politice sau/și mai ales cu oamenii care le întruchipau). Mare parte a reconstrucției memoriei comunismului în sânul Bisericii Ortodoxe Române s-a făcut pe un ton defensiv. Confruntați cu interpelările presei, cu acuzațiile venite din partea societății civile sau a altor confesiuni, cu organismele instituite de statul român care par să-și propună o răscolire a subteranelor memoriei, dar care, după cum comenta Alexandru Duțu în legătură cu diferitele reconstituiri ale istoriei Bizanțului, nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
să se ia măsurile necesare. De asemenea, el propunea să se stabilească stocul disponibil de porumb iar dacă acesta nu era cu mult superior consumului intern, să se ia măsuri pentru a se prohibi în mod complet exportul porumbului. Asemenea interpelări erau adresate chiar și de către membrii din majoritatea parlamentară. În mai multe rânduri, G. Becescu-Silvan a întrebat guvernul dacă nu se impunea urgent prohibirea porumbului, ca și a altor produse necesare țării (ovăz, untură etc.). Asigurările date de V. G.
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
formală, cerând guvernului să explice declarația lui V.G. Morțun, să spună numele celor implicați „oricare ar fi partidul politic din care ei au putut face parte, imunitatea fiind inadmisibilă față de astfel de atentate contra țării”. La Senat s-au adresat interpelări similare. Constantin Argetoianu, în numele mai multor senatori conservatori democrați, a făcut și el o cerere de anchetă parlamentară în chestiunea contrabandelor. La 27 martie 1916, Ion I.C. Brătianu a întrunit Consiliul de Miniștri. V.G. Morțun și-a prezentat demisia, dar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
martie 1916, Ion I.C. Brătianu a întrunit Consiliul de Miniștri. V.G. Morțun și-a prezentat demisia, dar Ion I.C. Brătianu l-a convins să renunțe, căci nu s-ar fi rezolvat nimic. S-a stabilit că V.G. Morțun să răspundă interpelărilor, iar primul-ministru să intervină pentru a respinge ancheta parlamentară cerută și pentru a promite că va întreprinde o anchetă administrativă și judecătorească pentru descoperirea și pedepsirea vinovaților. S-a mai stabilit ca Ion I. C. Brătianu să solicite majorității un vot
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
stabilit ca Ion I. C. Brătianu să solicite majorității un vot de încredere în guvern, căci nu se putea rămâne în echivoc. La 30 martie 1916, în Cameră, și la 31 martie, la Senat, V. G. Morțun a răspuns cu abilitate interpelărilor. El a afirmat că nu cunoaște persoane „sus-puse” care să fi participat la contrabande; atunci și-a spus doar convingerea sa personală, și anume că au fost amestecate asemenea persoane, dar că nu avea nici o dovadă. După V. G. Morțun
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Brătianu, și-au retras în mod public iscăliturile lor. La Senat, Al. Marghiloman și-a retras și el propunerea de anchetă, cu condiția ca guvernul să facă o anchetă și să meargă până la capăt. Problema cu „sus-pușii” a revenit în interpelări, comportând cu adevărat măsuri pentru aplanarea conflictului politic, Ion I.C. Brătianu a exercitat presiuni asupra lui V.G. Morțun, care a format comisii de anchetă pentru cercetarea unor prefecți și funcționari publici. În același timp, au fost aduse modificări legii vămilor
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
lei, reprezentând cerealele date în compensație, pe când asemenea bucătării se făceau și în țară mult mai ieftin. În ședința din 6 februarie 1916, Ion I. C. Brătianu a trimis la Senat cele două tipuri de bucătării portabile militare care făcuseră obiectul interpelării lui Scarlat Orăscu. Ele au fost puse la dispoziția senatorilor pentru a constata singuri dacă era fondată interpelarea lui Scarlat Orăscu care afirmase că bucătăriile făcute în țară erau mai bune decât cele din străinătate. Comentând acțiunea primului-ministru, presa opoziției
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ședința din 6 februarie 1916, Ion I. C. Brătianu a trimis la Senat cele două tipuri de bucătării portabile militare care făcuseră obiectul interpelării lui Scarlat Orăscu. Ele au fost puse la dispoziția senatorilor pentru a constata singuri dacă era fondată interpelarea lui Scarlat Orăscu care afirmase că bucătăriile făcute în țară erau mai bune decât cele din străinătate. Comentând acțiunea primului-ministru, presa opoziției nota: ”Guvernul a răspuns la interpelare prin pantomimă. Totuși, noi preferăm dezbaterile parlamentare sistemului pantomimei. Să sperăm că
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fost puse la dispoziția senatorilor pentru a constata singuri dacă era fondată interpelarea lui Scarlat Orăscu care afirmase că bucătăriile făcute în țară erau mai bune decât cele din străinătate. Comentând acțiunea primului-ministru, presa opoziției nota: ”Guvernul a răspuns la interpelare prin pantomimă. Totuși, noi preferăm dezbaterile parlamentare sistemului pantomimei. Să sperăm că aceasta din urmă experiență a convins guvernul despre răul sistem al mutismului față de interpelări”. În următoarea ședință a Senatului, cea din 12 februarie 1916, Scarlat Orlăscu a cerut
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
decât cele din străinătate. Comentând acțiunea primului-ministru, presa opoziției nota: ”Guvernul a răspuns la interpelare prin pantomimă. Totuși, noi preferăm dezbaterile parlamentare sistemului pantomimei. Să sperăm că aceasta din urmă experiență a convins guvernul despre răul sistem al mutismului față de interpelări”. În următoarea ședință a Senatului, cea din 12 februarie 1916, Scarlat Orlăscu a cerut să i se pună la dispoziție dosarele și corespondența relativă la felul cum se acordaseră compensațiile pentru bucătăriile de campanie. În replică, Ion I. C. Brătianu a
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
în enunțări-monologuri. La baza diviziunii discursului în părți, denumite paragrafe în forma lor scrisă, regăsim ajustarea la reacții prevăzute de auditor sau de cititor (1984, citat de T. Todorov, p. 158). Găsim, în ultimul paragraf, o urmă explicită a acestei interpelări directe a cititorului: [P14] Pentru ca toți cei care sînt interesați de acest fond de carte și de noutățile care apar lunar să poată găsi aici mărturia recunoștinței noastre. Aici se găsește miza unui nou demers în analiza cuvîntului înainte: orientarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
legitimitatea sau să-și asigure continuitatea, să nu facă apel la exemplul sau la lecția unor "mari strămoși" sacralizați de legendă. În numele devotamentului pe care aceștia 1-au impus, în numele instituțiilor pe care aceștia le-au fondat, se răspunde la interpelările și la refuzurile prezentului. Uniformizate într-un același tip de reprezentări, avînd capul ridicat și grav, fruntea senină, privirea sigură, mîinile așezate pe hrisoavele care le asigură perenitatea și gloria, imaginile lor se înghesuie la toate răscrucile istoriei. Iată și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; adoptă legi constituționale, organice și ordinare; este bicameral (Senat și Camera Deputaților); membrii Parlamentului sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat; exercită control asupra guvernului, are drept de interpelare și de anchetă; Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului român; este responsabil în fața Parlamentului; Autoritatea judecătorească Administrația publică Avocatul poporului: este numit de Senat, pe o perioadă de 4 ani; veghează asupra respectării drepturilor și a libertăților
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele teme de dezbatere la începutul secolului XX Între anii 1895-1907, principalele teme dezbătute de Parlamentul României au fost: modernizarea societății; problema agrară; politica de încurajare a industriei; necesitatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ale contextelor. Procesele de comunicare despre care vorbește teoria servesc deci la construirea sensului comunicării care se derulează interpelând, modificând sau aplicând elementele contextuale."43 În sensul teoriei pe care am prezentat-o, manipularea va fi înțeleasă că procedura de "interpelare", "modificare" și "aplicare" a elementelor contextuale ale comunicării, cu scopul construirii și impunerii unui anumit sens. Trebuie adăugat că "elementele" unei comunicări, fie ea și cea mai obișnuită, sunt foarte diverse, ele putând fi grupate în șapte categorii, conform autorilor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
percutant numai asupra cititorului imatur. Teoria mai recentă atrage atenția însă asupra definirii duale a subiectului observate de Louis Althusser (în engleză cuvîntul subject poate însemna atît subiect cît și supus) și a formării acestui "subiect / supus" de către text prin interpelare. Pentru Mark Currie, subiectul descris de Athusser este "un sclav care se închipuie liber", viziune ce a cîștigat teren în ultimele două decenii ale secolului al XX-lea deoarece a fost coroborată de descoperirile naratologiei cu privire la potențialul de manipulare retorică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru fiecare din tipurile histologice de tumori, indiferent de stadiul de evoluție al acestora. Întotdeauna pacienții vor dori să cunoască, înainte de a se opera, care vor fi rezultatele imediate dar și cele îndepărtate postoperatorii. Pentru a putea răspunde la aceste interpelări, medicii trebuie să țină cont: - de tipul histologic al tumorii; - de localizarea și evoluția tumorii. Problematica este aceeași când diagnosticul stabilit de echipa de medici este cel de meningiom. Tumorile intracraniene reprezintă între 2% și 5% din toate tumorile diagnosticate
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a adoptat cu entuziasm noul mediu de comunicare, pentru ca, la scurt timp, aceasta să nu-l valorifice îndeajuns în raport cu eficientă lui. Cei mai mulți dintre parlamentarii români conectați la mediul online postează, în special, comunicate de presă și, eventual, își fac publice interpelările parlamentare. Foarte puțini dintre ei, aproximativ 20%1, postează articole raportate la actualitatea politică. Politicienii au fost printre primii care și-au creat blog, însă nu toate blogurile au postări periodice, conectate la agenda politică a momentului. Din 470 de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
din urmă caz, sentimentul ororii este accentuat prin transferarea culpei asupra unui tu imaginar, ipotetic și, evident, punibil, în măsura în care duce la îndeplinire previziunile. E frecventă, la Arghezi, această punere în discurs care se relevă ca un joc al enunțiatorului: simulând interpelarea performativă a unui partener nedefinit, el alege, fără îndoială, rostirea cu cel mai puternic efect perlocutoriu. Să urmărim exemplul: "Decum pleci la război, mentalitatea ta trebuie să se schimbe atât de radical încât să nu mai simți în tine nimic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
retorică fundamentală a acestui tip de discurs e activarea psihologiei asociaționiste, lăsând lectorului posibilitatea de a se deplasa între limbaje paralele, de a descoperi sensul analogiilor subtile și de a gusta asociațiile neașteptate. Publicistica polemică argheziană conține nenumărate micro-texte de interpelare directă a adversarului, în care enunțarea exclusiv performativă ("somez", "cer", "vreau", "primesc lupta și pe terenul calomniei"157), devine semnul unei virilizări discursive și, implicit, al intenției polemistului de a-și domina preopinentul pe terenul argumentației logice, în care faptele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deținerea adevărului și, prin urmare, îi solicită imperativ adversarului (aflat în postura mistificatorului) să-l recunoască; un astfel de raport este ireconciliabil, iar finalitatea sa este traductibilă de sensul etimologic al convingerii (con+vincere = a învinge definitiv 158). Dar microtextul interpelării directe ia, alteori, forma unei scrisori deschise miniaturale (câteva paragrafe), inclusă într-un compozit eterogen, cum ar fi, de pildă, articolul Un răspuns 159 (incipit explicativ, contextualizant, apoi citare adversă, iar în final, o concisă epistolă polemică). Aici, în afară de dimensiunea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]