3,529 matches
-
său, Iorga vine să consolideze acest relief, punând pe autorul lui Harap-Alb în conexiune cu J. Swift, E. Zola, Turgheniev, Armand Silvestre, Rollinat, A. de Lamartine, Ch. Dickens, Dostoievski, J. Addison, Jean-Paul Richter, pleiadă selectă de a cărei companie cariera interpretativă a lui Creangă nu se va mai despărți de acum înainte. Creangă alături de Rabelais În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă - "unul din puținii noștri oameni de valoare în literatură" - revine, fie pentru a sublinia "puțina închipuire creatoare
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
inserții în vârtejul de celuloză ce depozitează memoria evreiască a doliului și a remediilor durerii provocate de moarte." (p. 256) Aproape că nu există definiție mai bună pentru cartea lui Mircea Mihăieș. Ea coboară la resorturile primare ale oricărui act interpretativ, fără a se teme de numărul sau de diversitatea adesea ireconciliabilă a opiniilor (e motivul pentru care și vorbește cu suspectă încredere la un moment dat despre impresia de „blogosferă avant la lettre" pe care-o lasă disputele dintre rabini
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
scurt, autoarea te incită intelectual, știind să ia distanță față de urdorile maidanului pentru a le descrie apoi din interiorul unor scheme teoretice. De aceea, Georgiana Sârbu nu se lasă molipsită de promiscuitatea mahalalei, ci o domină cu ajutorul nuanțelor și tentelor interpretative. Urmînd-o pe exegetă în periplul ei, te surprinzi meditînd la specificul mahalalei, dar ignorînd cu totul romanele despre care este vorba aici. Și Eugen Barbu și G. M. Zamfirescu și Radu Aldulescu devin pretexte livrești în vederea unui eseu pe marginea
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
E ceea ce mă uimește (și în bine, și în rău) la Sutrele țăranului Iancu Arsene. Fără îndoială, avem în ea cea mai complexă carte de poezie a anului. Dar a cărei complexitate nu știu încă dacă e de vreun folos interpretativ.
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
Lăcătuș Nicolae a devenit mai popular decât concurenții de la show-ul "Românii au talent", după ce un filmuleț în care tânărul militar interpretează piesa "Eram tânăr cu speranțe", în fața unor colegi, a fost postat pe Internet. Potrivit Gazetei de Botoșani, calitățile interpretative ale jandarmului i-au amuțit nu numai pe pe colegii săi, ci și pe cei din mediul virtual, care au ascultat înregistrarea. Lăcătuș Nicolae, este originar din Focșani, dar lucrează în Fălticeni.
Vocea unui jandarm face furori pe Internet - Video by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64677_a_66002]
-
inedită, introducând situații și scene deloc cunoscute în cultura română. Suntem convinși că, odată cu revenirea la variantele distincte ale tragediei, analiza contrastivă a situațiilor dramatice și a indicațiilor scenice îi va stimula pe regizorii români în găsirea unor noi piste interpretative și noi soluții de construire a unor spectacole care să confirme perenitatea geniului shakespearian. (G.V.) (Sunet de trompete. Începe pantomima. Intră un Rege și o Regină tandri unul cu celălalt, Regina îl îmbrățișează pe Rege. El își lasă capul pe
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
existență socială sunt transfigurate și sublimate în expresie verbală gratuită, ce transcende geografia realului într-o formă de pură literalitate". și exemplele ar putea continua mult și bine în același sens. La tot pasul suntem avertizați asupra „catalogărilor discutabile", „orgiilor interpretative", „plusării excesive" etc. pe care le-ar conține exegeza anterioară pe care Gelu Negrea se străduiește a o amenda printr-un exercițiu al unui duh analitic mereu alertat, pus pe contestare, compunînd o replică „pozitivă", să recunoaștem, de-o remarcabilă
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
a Țiganiadei, de curând pusă în act de Traian Ștef. În rest, dacă este să fim riguroși, nimic-nimic-nimic. Sunt mai multe probleme de metodologie pe care aș prefera să le discut aici. Prima dintre ele ține de precaritatea critică, adică interpretativă, a intervențiilor celor mai mulți dintre participanți (a căror dispersie geografică e cam localistă pentru un simpozion, totuși, național). Spectacolul e, culmea, de-a dreptul trist. Lipsiți de o viziune personală asupra lui Budai-Deleanu, aceștia par să aibă oroare de scenariile construite
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
în primul rând, diferită. Ce s-a asimilat din demonstrația precedentă, e bun asimilat și, implicit, împins către final. Ce nu, e pus în postură privilegiată în așa fel încât să nu mai scape vigilenței criticilor. Arta aceasta a scenografiei interpretative, Monica Spiridon o stăpânește excelent. Acestea fiind spuse, nu înțeleg totuși pudoarea bibliografică a editurii. Dacă ar fi să ne luăm după absența oricăror precizări marginale, am crede că studiul acesta a ieșit de-a dreptul din spuma mării. Despre
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
nu se îmbucă, rarisim întîmplîndu-se ca, în ființa aceluiași literat, cele două facultăți să atingă pragul compatibilității. Căci ori scrii arid și competent precum Cartojan sau Demostene Russo, și atunci nu ai pretenții de elan demiurgic (iar autobiografia înseamnă demiurgie interpretativă, nu consemnare meticuloasă de secretar limfatic), ori scrii zemos și atrăgător ca oricare din romancierii recunoscuți, și atunci nu ai pretenții de erudiție lexicală. Dar a le amesteca nu e atît greșeală, cît o impolitețe față de cititor. Din acest motiv
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
o interesează, ci lectura judicioasă a contextului. Cine i-a parcurs cărțile anterioare, Iuvenal (2002), respectiv colecția de eseuri Și totuși clasicii (2007), înțelege la ce mă refer. Demersul critic al Alexandrei Ciocârlie e, de la un capăt la celălalt, curat interpretativ. Cercetătoarea problematizează în permanență, dar fără elan speculativ, ceea ce îi trimite uneori concluziile într-un plan subsidiar. Scoase de acolo, ele se arată în toată splendoarea și îndrăzneala lor. La una m-am referit chiar în primele rânduri ale cronicii
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
bizarerie, nu o lege. Va avea vreun efect motivarea CCR asupra imunității lui Traian Băsescu? Se va schimba ceva? Lucian Bolcaș: Sigur că da. Orice decizie, dar mai ales cele care sunt de admitere, au o anume putere în caracterul interpretativ obligatoriu pe care le dau considerentele acestor decizii. Acum, oricând, în orice împrejurare - pe baza deciziilor Curții Constituționale - să suținem: președintele nu are imunitate. Cine pretinde că are o asemenea imunitate, mai presus de textul articolului 84, alineatul 2 din
Bolcaș: CCR a demonstrat că Băsescu nu are superimunitate. Președintele poate fi trimis în judecată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/47488_a_48813]
-
spiritul, caz în care a-i comenta e totuna cu a le deforma pînă la stîlcire matricea. Cînd și-a scris cartea Viața de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle, Robert Flacelière a știut prea bine prin cîte schingiuiri interpretative a trecut antichitatea greacă, de aici intenția pe care o declară de la început: să evite clișeele care ne-au tăiat pofta de a-i mai frecventa pe cei vechi. Potrivit autorului, există trei poncife care au acoperit universul elin cu
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
Universitatea din București, acum aproape un deceniu. În întregul său, așadar, Portret de grup cu generația optzeci reprezintă substanțial mai mult decât o simplă, oricât de meritorie, lucrare academică încredințată tiparului. E, din punctul meu de vedere, un remarcabil proiect interpretativ. Ajuns, deja, la episodul al doilea. Cel rezervat interviurilor. Vizavi de acesta, am totuși câteva nemulțumiri. Legate, în primul rând, de selecție. (Nu la inventar mă refer. E treaba lui Vakulovski pe cine acreditează ca poet optzecist important și pe
Respect intelectual by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5016_a_6341]
-
sau artiști plastici, ca artistă independentă, invitate însă și la New National Theater din Tokio, unde a montat Chaconne, Butterfly, Life Casting și Le Sacre du Printemps, a lui Stravinski, ultimul pus în scenă și la inaugurarea Centrului de Arte Interpretative Hyogo, unde interpretează și rolul principal din spectacol. De astă dată, la București, s-a interpretat pe ea însăși, în propriile sale coregrafii, o artistă foarte liberă în toate demersurile ei. Răzvan Mazilu, artistul care a deschis larg porțile dansului
Requiem pentru suferințele poporului japonez by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5023_a_6348]
-
realismului socialist și de la «modelul» critic al acestuia. E o cercetare de scrupul, atentă la toate nuanțele de atitudine și care scoate din aproximațiile folclorizate întreg episodul «realist socialist », restituindu-i toată epica de idee și atitudine, cu o acuitate interpretativă ce bate în vervă, dar rămâne în rigoare.” Și alți comentatori remarcă absența inflamării, semn că focurile de artificii nu prea mai sunt gustate. „Empatic și lipsit de prejudecăți”, cum bine îl descrie Sanda Cordoș, Alex Goldiș coboară în tranșeele
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
punct privilegiat de observație asupra modernității în criză din amintita provincie ex-austroungară. Compatibilitatea cu studiile întreprinse de gruparea timișoreană de la „A Treia Europă” și, în particular, cu „geografiile literare” ale lui Cornel Ungureanu e certă. La fel de cert e și beneficiul interpretativ adus de ideile influentului volum al lui Jacques LeRider despre Modernitatea vieneză și crizele identității . Există însă și alte deschideri teoretice avenite. În a doua jumătate a anilor ’90, Mircea A. Diaconu amorsa, cu trimiteri la Matei Călinescu (din Cinci
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
de toata atenția și mi-aș fi dorit ca, în sală, să fie prezenți muzicologi, specialiști în artele spectacolului,cei care au căderea de a promova și a face simțite în media astfel de evoluții încurajatoare pentru viitorul artei muzicale interpretative românești. M-a impresionat bucuria lor de a cînta. Nelipsitul lor entuziasm s-a adăugat stăpînirii solide a artei cîntului, unor voci bune, valoroase, atrăgătoare și strălucitoare, stăpîne pe tehnică, cu timbrul marcant. M-au sedus cu prospețimea glasurilor, m-
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
și a formelor fără fond, a mistificării precum și a unei dezangajări totale în Reconstituirea, construirea unei lumi caragialești ca univers amoral sub semnul grotescului absurdist al lui „simț enorm și văd monstruos” ca expresie a cotidianului comunist configurează un rapel interpretativ care schimbă complet perspectiva asupra filmelor cardinale ale cinematografiei acestei perioade. Cristian Tudor Popescu vehiculează și o nouă serie de concepte, propunerile sale teoretice oferă o altă deschidere perspectivală. Cele mai importante dintre ele mi se par cea de film
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
răpi plăcerea cutreierării libere printre ruine de-a lungul desenelor neobosite ale pereților igrasioși, printre formațiuni geologice stranii și miraculoase întocmiri infantile. Nu este exclus ca tocmai din cauza acestei «lașități» să se fi ivit și consolidat cea mai puternică școală interpretativă modernă, cu cei mai serioși poeticieni, structuraliști, hermeneuți, textualiști din această parte a Europei, unde «critica», împovărată cu sarcini noi, s-a simțit obligată să se deschidă și filozofiei, și esteticii, care nu aveau cum să se dezvolte la vedere
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
mai bun de făcut decât să stingă și acea puțintică lumină ce mai continuă să pâlpâie?”, conchizând că Goethe s-a lecuit astfel, el însuși, pentru totdeauna de gândul sinuciderii. Marta Petreu explică o scriere printr- o alta, creând pânze interpretative între epoci, autori, lumi diferite. Astfel, Ulise își află adevăratul sfârșit al destinului nu în opera lui Homer, părintele său inițial, ci în cea a lui Dante, care prezintă o încheiere mai plauzibilă din perspectivele psihologică și mitologică. Ultimul capitol
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
întâmplările din propria tinerețe angajată, se mai poate discuta. Abaterile de la realitate, câte or fi fiind, nu le-au dăunat, postum, nici lui Călinescu, nici lui Barbu. (Mai ales că eventualele daune factologice au fost cu asupra de măsură compensate interpretativ). Că în schimb, față de foștii lui studenți deveniți scriitori s-a purtat înduioșător de corect, nu mai încape vorbă. Pentru a se impune, acestora le trebuia o mitologie. Le-a construit-o.
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
referințelor implicate de limbajul sculptorului, explicit ca realism simbolic, sublimat prin referința la arhaicitatea etruscă indicată de regimul volumelor, sau condiția de coloană a personajului, ca și raportul dintre verticalitatea purtătorului de ofrandă și orizontala lupoaicei, care indică alt traseu interpretativ, enervant ca invocare a altui nivel universalist încă operant, cel al simbolicii creștine, generează alte reacții. Desigur, orice imagine autoritară, datorată unui artist cu incontestabilă autoritate, oferă creației artistice înseși invitații la parodie sau la referințe ce se înscriu în
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
la ordin nu reprezintă totalitatea creanței figurând în act, posesorul lor va fi colocat în același rang cu creditorul originar al restului creanței sau cu alti beneficiari cambiali, fără a ține seama de data girurilor respective. Aceste dispozițiuni au caracter interpretativ. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu Ministrul justiției, Mihai A. Antonescu Raportul d-lui ministru al justiției către Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de Miniștri Domnule General, Conform dispozițiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din
DECRET - LEGE Nr. 3.673 din 31 octombrie 1940 pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 şi pentru interpretarea art. 1396 cod. civil, art. 277 cod. comercial şi art. 16 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106081_a_107410]
-
consideră că atît sub imperiul art. 16, cât și sub imperiul art. 277 cod. comercial, trebuie să se admită efectul translativ al girului cambial asupra garanțiilor reale accesorii. În această situație, s'a legiferat art. 33 din legea creditului, pe cale interpretativa, decizandu-se că girul transmite garanțiile fără formalitățile dreptului comun, în următoarele condiții: a) Pentru că girul să transmită garanțiile reale, art. 33 cerea că în actul de constituire a garanției să se constate că pentru creanța garantată s'au emis
DECRET - LEGE Nr. 3.673 din 31 octombrie 1940 pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 şi pentru interpretarea art. 1396 cod. civil, art. 277 cod. comercial şi art. 16 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106081_a_107410]