844 matches
-
cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
au privit relațiile internaționale doar ca istorie recentă, în care cercetătorii sunt limitați de lipsa unei cantități adecvate de informații. Un al doilea grup, cel al specialiștilor în drept internațional, s-a preocupat în principal de aspectele juridice ale relațiilor interstatale. Dar rareori au încercat să depună eforturi serioase pentru a investiga rațiunile profunde ale eternei imperfecțiuni și inadecvări ale acestui nod de conexiuni legale. În cele din urmă, ei sunt preocupați mai puțin de relațiile internaționale așa cum sunt ele, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o abordează în mod explicit sau într-o formă cauzală. Doar Machiavelli descrie în mod sistematic procesul prin care indivizii interacționează pentru a forma entități generatoare de ordine intitulate „state” și felul cum se comportă ele ulterior în lumea politicii interstatale. În consecință, Machiavelli poate fi numit „realistul complet”: lumea sa posedă o claritate, o consecvență a argumentării și explicații cuprinzătoare cu care nici Tucidide, nici Morgenthau nu pot rivaliza. În ciuda limitelor acestuia din urmă, este însă important să recunoaștem faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conservării mediului În ideia supraviețuirii omului, pentru că omul este pe punctul de a deveni victima propriei civilizații. Pentru că poluarea aerului și apelor a făcut ca noțiunea de frontieră, de exemplu, să-și piardă sensul, nocivitatea poluării resimțindu-se la scară interstatală și chiar planetară. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât astăzi se cunoaște cu precizie faptul că Terra, cu uscatul, oceanele și atmosfera sa, constituie un sistem dinamic, unic, În care materia și energia sunt transferate dintr-o parte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aproape unanimi în a accepta că, în prezent, în lume există o dilemă fundamentală legată de răspunsul la semnalele de violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de că tre Nicolae Titulescu ca fiind un drept de coordonare și nu unul de subordonare în relați ile dintre state, acestea manifestându-și deplin independența și egali tatea în drepturi. Diplomatul român a conceput dreptul internațional ca un drept interstatal, în sensul că statele suverane ș i nu persoanele fizice sunt creatoare și destinatare ale normelor și regulilor sale. Dreptul internațional clasic, existent până la Primul Război Mondial, era considerat “dreptul războiului și al păcii, întrucât recunoștea dreptul statelor de a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
să aibă ca scop - în concepția lui Nicolae Titulescu - menținerea păcii, interzicerea războiului de agresiune și facilitatea colaborării pașnice între state independente, suverane și egale în drepturi. Fundamentarea juridică și compararea principiilor generale ale dreptului ginților ca bază a raporturilor interstatale reprezintă contribuția cea mai de seamă a lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea științei dreptului internațional . Opera sa științifică însumează peste 2000 de pagini de carte, 500 de pagini de conferințe și 1000 de pagini de depeșe și discursuri. Ne face
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
-și asigura, pe cât posibil, propria supraviețuire, accentele căzând pe o instituție sau alta, în funcție de modul în care decidenții politici identifică riscurile cu care se confruntă și modalitățile de a le gestiona cât mai eficient. Regimul nu este panaceul problematicii securității interstatale. În general însă, prin mediul de interacțiune pe care îl asigură, permite o intensificare a contactelor și o creștere a încrederii mutuale. Prin scăderea riscurilor cu care se confruntă participanții, dilema securității se îmbunătățește chiar și în cazul în care
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
enclavată în E.A.U., care enclavează la rândul său micul teritoriu Nahwa aparținând emiratului Sharjah din E.A.U. O situație asemănătoare o cunoaște teritoriul Cisiordaniei, enclavat între Israel și Iordania. Aceste complicate decupaje teritoriale reclamă o gestionare responsabilă a relațiilor interstatale, pe fondul unui fragil echilibru geopolitic în regiune. Totodată, spațiul arab reprezintă la rândul său ținta și miza dezenclavării la scară globală a altor puteri extraregionale. În acestă postură se află Rusia, care, de două secole încearcă să acceadă la
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a statelor semnatare, a liberii dezvoltări a instituțiilor, indiferent de regimul lor politic și social. “Reluând teza autoapărării, formulată mai general în Tratatul Briand-Kellogg, convențiile de definire a agresiunii statuau pentru prima oară reguli precise de conviețuire și de comportare interstatală, dând astfel o temelie trainică și concretă securității europene”. Un merit deosebit în realizarea acestui act pozitiv l-au avut Litvinov, ministrul de externe al U.R.S.S. și ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu. Cu prilejul semnării tratatului de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de grefon (practic cu BCR stadiul 5), funcția grefei renale este profund și ireversibil alterată. Există următoarele posibilități de donare: transplantul cadaveric, cel mai frecvent practicat în țările dezvoltate, în care există „bănci de organe” (baze de date) bine organizate, interstatale, precum și un sistem complex, cuprinzând echipe interdisciplinare (coordonator de transplant, chirugi transplantologi, urologi/chirurgi generaliști, nefrologi, anesteziști, neurologi, neurochirurgi, medici legiști, imunologi, medici de laborator etc). Transplantul cadaveric se poate efectua de la donator cu moarte cerebrală, cu funcție cardiacă păstrată
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prioritățile regionale enunțate în documentul amintit. Astfel, pe locul întâi în preocupările externe rusești nu se află adâncirea dialogului cu Occidentul ci "asigurarea cooperării multilaterala și bilaterală a relațiilor între statele membre ale CSI-ului."38 Bună vecinătate, rezolvarea problemelor interstatale, dezvoltarea cooperării economice, combaterea terorismului internațional și a extremismului, păstrarea moștenirii culturale sunt obiective prioritare de politică externă ale Rusiei. În continuare se amintește și "prioritatea de politică externă tradițională a Federației Ruse," relația cu statele europene. Se dorește dezvoltarea
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mult mai complex decât pare la prima vedere. Agenda politicii mondiale a devenit un fel de joc de șah tridimensional în care poți câștiga doar dacă joci deopotrivă pe verticală și pe orizontală. Pe tabla de vârf a afacerilor militare interstatale, Statele Unite reprezintă, e drept, singura superputere cu o sferă de influență militară globală și putem vorbi în termeni tradiționali despre unipolaritate și hegemonie. Dar pe tabla de mijloc a afacerilor economice interstatale, distribuția puterii este multipolară. Statele Unite nu-și pot
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
orizontală. Pe tabla de vârf a afacerilor militare interstatale, Statele Unite reprezintă, e drept, singura superputere cu o sferă de influență militară globală și putem vorbi în termeni tradiționali despre unipolaritate și hegemonie. Dar pe tabla de mijloc a afacerilor economice interstatale, distribuția puterii este multipolară. Statele Unite nu-și pot atinge obiectivele în materie de comerț, de legislație financiară sau antitrust fără acordul Uniunii Europene, al Japoniei, al Chinei și al altor state. Aici nu mai putem vorbi despre o hegemonie americană
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
piața japoneză sau a schimba valoarea yenului. La fel, este de neconceput apelul la forță pentru a soluționa eventuale dispute cu Europa sau Canada. Spre deosebire de epocile anterioare, insulele de pace, unde impunerea forței nu mai reprezintă o opțiune în relațiile interstatale, au ajuns să caracterizeze relațiile dintre majoritatea democrațiilor liberale moderne, și nu doar în Europa. Existența unor astfel de insule de pace este o dovadă a creșterii importanței puterii blânde acolo unde statele democratice împărtășesc aceleași valori despre ceea ce înseamnă
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
un caracter global. Globalizarea duce și la apariția unor instituții globale. Cel mai bun exemplu este Organizația Națiunilor Unite. Au apărut organizații de profil, așa cum ar fi Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare sau Programul Națiunilor Unite pentru Mediu. Alte organizații interstatale au obiective mai limitate geografic, așa cum ar fi Uniunea Europeană, ori ca domeniu de preocupări, de exemplu, în domeniul militar, NATO. În domeniul justiției s-a înființat Curtea Internațională de Justiție de la Haga și a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la antifascism Instalarea lui Hitler la putere îl incită pe Stalin* să se apropie de Franța și de Societatea Națiunilor (SND) să adopte în 1934 politica frontului popular*; ca urmare, anticomunismul se atenuează puțin câte puțin, atât pe planul relațiilor interstatale, cât și pe acela al opiniei publice. Cu cât Hitler neliniștește mai mult - inclusiv prin pulverizarea puternicului PC german și prin asasinarea mai multor mii de comuniști, între 1933 și 1939 -, cu atât încrederea în Stalin crește, iar mișcarea comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deschis, provocând finalmente marea schismă în sânul comunismului mondial. Fiecare partid comunist este acum obligat să se poziționeze în raport cu una din cele două tabere, iar în sânul anumitor partide apar fracțiuni maoiste*. în vreme ce conflictul chino-sovietic* capătă proporțiile unui conflict militar interstatal, cu incidentele de pe Ussuri din 1969, unele partide europene critică „stalinismul” sau „aventurismul” chinezilor și încearcă să imprime o evoluție unitară dispozitivului MCI. în noiembrie 1969, PCI reclamă însă „deplină autonomie” a PC în raporturile cu Moscova. în 1966, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
raporturile dintre state sau dintre acestea și organismele de importanță mondială. Rolul statului în dinamica de ansamblu a societății contemporane s-a redus într-o măsură însemnată, ca efect al globalizării. Multe dintre problemele politice specifice epocilor anterioare (conflicte militare interstatale, invazii, războaie civile, protecționism economic etc.) și-au restrâns aria de acțiune. Un rol important în raporturile actuale dintre state îl dețin în prezent marile grupuri financiar-bancare transnaționale și organismele politice internaționale. În acest nou context, lumea contemporană se confruntă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
se confruntă cu o serie de probleme politico-geografice, a căror rezolvare este tot mai mult urmărită la nivel global sau regional. Ca urmare imediată a mobilității unor forme de poluare transfrontalieră a aerului și a apei, se declanșează stări conflictuale interstatale sau se adâncesc animozități mai vechi, generate de alte cauze. Uneori, premizele reale sunt apreciate corect și, raportate la posibilitățile de combatere a fenomenelor respective, îndreptățesc o serie de atitudini revendicative. Alteori însă, într-o măsură apreciabilă, stările respective sunt
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și scurtă a omului". Exercitarea violenței devine, în consecință, cel puțin în principiu, previzibilă și controlabilă. Și totuși, pe de altă parte, procesul modern de pacificare asigurată de stat nu este extins și asupra relațiilor dintre state, care, în ciuda negocierilor interstatale, a diplomației și acordurilor de pace, continuă să fie prinse într-un bellum omnium contra omnes. Statul modern este civil numai pe jumătate. "Ca în toate sistemele de echilibru în care există o competiție în creștere și nu există un
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
bazează pe o mare varietate de metode de pacificare, uneori contradictorii, alteori suprapunîndu-se, dintre care, totuși, se pot identifica două mari subgenuri. *** Primul ia forma unor diferite experimente politico-legale sau constituționale cu alternative în modelul westfalian aproape dominant de putere interstatală, conform căruia regiuni întregi și, în ultimă instanță, globul întreg trebuie neapărat divizat teritorial între state suverane care să se bucure de un monopol al mijloacelor de violență, fiecare stat avînd libertatea de a intra în acorduri de pace cu
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cu alte state sau de a declara război acelor state pe care le consideră dușmane. Potrivit unei serii de teoreticieni relativ neluați în seamă, de la Pufendorf și Althusius pînă la Paine, Calhoun, von Seydel și Schmitt, acest model de putere interstatală nu a fost niciodată cu adevărat hegemonic și nici nu a meritat să fie. Ei s-au arătat mai puțin interesați de imperiile moderne, pentru care nu s-a scris încă o istorie comparativă, sau de diferitele alternative constituționale moderne
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
depinde de cererea statului respectiv ceea ce se pare că a devenit o normă sau de decizia unilaterală a Comitetului de a pune în dificultate statul respectiv prin aducerea raportului la cunoștința publică. *** Eforturile de reducere a modelului westfalian de putere interstatală și de democratizare a mijloacelor de violență ale statului nu sînt concentrate exclusiv în sfera constituțională. Ele apar și din interiorul societății civile, unde iau forma complet diferită a inițiativelor publice care au drept scop problematizarea și reducerea volumului și
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]