1,472 matches
-
mișcă, crește, învață, se comportă, comunică, este necesară apariția și organizarea de senzații localizate, ordonate care să producă percepții, comportamente și să formeze achiziții ce stau la baza interacțiunii umane. Comunicarea sub toate formele ei stă la baza stabilirii relațiilor interumane, acestea la rândul lor determină achiziționarea de noi informații din mediul extern sau familial, fapt ce determină îmbunătățirea funcțiilor imaginative, cognitive, perceptive și de reacție. Toate aceste aspecte se prezintă la persoana autistă printrun caracter haotic, diferit de cel normal
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.Brânzei consideră că “Înțelegerea motivațiilor agresivității nu se poate face fără cunoașterea psihologiei conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un act frecvent, dar omul normal Îl rezolvă Într-o manieră etică. Conflictul intraindividual apare ori de câte ori În câmpul conștiinței intervin două grupe de forțe contrarii, de exigențe contrarii, de formulări motivaționale diferite
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ființarea autentică și care Îl face să se gândească mai mult la sine și să nu țină seama de ceilalți decât, cel mult, de felul În care este judecat de alții. Comportamentul său tradează o lipsă de Înțelegere a relațiilor interumane, uitarea cerințelor vieții și a Îndătoriilor sale de om. Analizând agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
dezvoltările nevrotice. Această patologie beneficiază În mod deosebit de aportul psihoterapiei. Intervenția psihoterapeutică poate crea cadrul afectiv, securizant În care persoana realizează capacitatea sa de a iubi și de a fi iubit, ceea ce-i va da Încredere și deschidere către relații interumane afective și autentice.
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
în personalitatea acestuia (H. Tellenbach). Atmosfericul este și cel care generează sentimente de simpatie sau de simpatie, intuiție sau prejudecată, atracție sau respingere, în cazul întâlnirii a două persoane. Ambianța atmosferică comună apare ca un tip de rezonanță a raporturilor interumane, simultan din ambele direcții, de la o persoană la alta. În cazurile patologice, ambianța atmosferică este modificată. Cele două persoane înregistrează „tipuri” diferite de impresii. Psihiatrul trebuie să sesizeze acest dezacord să-l intuiască asemenea unui „sentiment” al prezenței, resimțită față de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l intuiască asemenea unui „sentiment” al prezenței, resimțită față de celălalt care este diferit, chiar în absența comunicării verbale. Surprinderea acestei „diferențe”, a acestei „schimbări” a atmosferei este esențială și ea precedă orice înțelegere a tulburărilor psihice, ca un prim contact interuman. De multe ori psihiatrul nu poate pune un diagnostic, în absența unor manifestări clinico-simptomatice clare, dar el poate „simți” persoana bolnavului și natura suferinței acestuia prin surprinderea ambianței atmosferice pe care o degajă pacientul său. Această descoperire a atmosfericului este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ocupă un loc central în asistența bolnavului. Acest motiv dezvoltă o stare de dependență a bolnavului față de medicul său curant, dar și față de propria familie și de anturajul său social. Această stare de dependență creează un tip special de legătură interumană, exprimat prin relația „medic - bolnav”, având în centrul ei interesul comun pentru boală. Evaziunea Unele boli au pentru bolnavi o funcție de evaziune, oferindu-le un mijloc eficient de a se putea sustrage de la propriile sale obligații pe care le percepe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra comunicării și a relațiilor interpersonale. În spiritul acestei concepții distingem următoarele puncte de vedere: a) Teoria interpersonală a genezei bolilor psihice propusă de H.S. Sullivan, care susține că bolile psihice sunt „conflicte” de întâlnire, interpersonale, de acord, în cadrul comunicării interumane. O stare de alienare a relațiilor cu ceilalți. b) Teoria explicării sociogenetice a lui J.L. Moreno apelează la natura relațiilor interpersonale, la dinamica acestora, atât în geneza conflictelor, cât și în lichidarea acestora. Metoda sociometriei și psihodrama reunesc ambele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
d) tact și măiestrie în conducerea examinării medicale a bolnavului; e) cunoștințe profesionale temeinice; f) o logică riguroasă în interpretarea clinico-psihiatrică a bolnavului examinat; g) folosirea datelor culese de examenul medical în scopul restabilirii sănătății bolnavului; h) stabilirea unui contact interuman pozitiv cu bolnavul, cu valoare emoțională în procesul terapeutic. Socrate spune că cel care trebuie să fie pus în situația de a judeca pe altul trebuie ca mai înainte să-și orienteze judecata asupra lui însuși pentru a nu greși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii, bizarerii, excentricități psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relațiilor interumane. b) Dificultățile de adaptare-integrare, de comunicare cu lumea, îi fac pe acești indivizi să sufere, producând prin aceasta și suferința persoanelor din anturajul lor. c) Sunt structuri caracteriale și temperamentale de un tip constituțional particular, înrudite cu sociopatia, anetopatia sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizotipă caracterizată prin bizareria conduitelor și a gândirii; b) Personalitatea schizoidă prin retragerea emoțională și absența dorinței de contact social. D. Personalitatea evitantă Acest tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dar care pentru ceilalți apare de neînțeles, ca un act absurd. Teoria sociogenezei suicidului a fost emisă de E. Durkheim și dezvoltată de Școala Franceză de Sociologie. Acest punct de vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării sociale a individului. Plecând de la aceste considerente, E. Durkheim distinge patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora începe să bănuiască observații greșite, sau să creadă că este batjocorit. El va începe să interpreteze sau să creadă că anumite gesturi sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablou clinic este dominat de prezența delirului. Ceea ce ne va interesa va fi prezența delirului care trebuie să aibă un caracter stabil, durabil, bine organizat, cu o tematică precisă. La acestea se vor avea în vedere modul de viață, relațiile interumane și comportamentul acestor bolnavi, toate raportate direct la existența delirului. Analiza persoanei delirantului trebuie să cuprindă și psihobiografia acestuia, cu tonte particularitățile sale, evenimentele vieții trăite de bolnav, momentele cheie ale existenței acestuia în legătură cu apariția, consolidarea și evoluția delirului (E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora, de a intra în intimitatea bolnavului. Ori aceasta nu o poate face oricine. Înțelesul limbajului medical al bolii este o chestiune de tehnică medicală. Înțelesul limbajului psihologic al suferinței este o chestiune de artă, de tact psihologic, de „acord interuman” empatetic. Ori acest aspect depășește tehnica medicală rutinieră, plasându-se în sfera confesiunii, al unei „întâlniri interioare”, dincolo de dimensiunea medicală. 36. MODELE DE PERSONALITATE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Așa cum nosologia psihiatrică urmărește stabilirea sau delimitarea unor cadre clinice precise, având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțională sau indiferența afectivă, intensitatea și durata reacțiilor emoționale. Deficiența de comunicare privește capacitatea persoanei de a putea stabili relații interpersonale cu ceilalți, de a comunica. Aceasta se referă, în primul rând, la „deschiderea către lume”, la nevoia de contacte interumane sau, dimpotrivă, la „închiderea patologică în sine”, refuzul de a comunica sau imposibilitatea de a putea realiza acest act. Acest tip de deficiență poate avea trei dimensiuni: periferică, printr-o tulburare a analizatorilor (vizual sau auditiv), centrală, printr-o tulburare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorilor de schimbare sau factorilor de progres. Adesea confruntarea bruscă, brutală, a populației cu aceste schimbări, care obligă la adaptare, prin asimilarea factorilor de noutate implică o renunțare la vechile habitudini, conduite, activități, mod de gândire, stil de viață, relații interumane. Toate acestea vor genera reacții din partea grupelor sociale, iar în planul organizării și funcționării instituțiilor sociale, crize. Ele au, de regulă, un efect negativ asupra vieții psihice, a conduitelor și relațiilor interumane ale grupurilor sociale. În mod egal, factorii de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activități, mod de gândire, stil de viață, relații interumane. Toate acestea vor genera reacții din partea grupelor sociale, iar în planul organizării și funcționării instituțiilor sociale, crize. Ele au, de regulă, un efect negativ asupra vieții psihice, a conduitelor și relațiilor interumane ale grupurilor sociale. În mod egal, factorii de stagnare, opuși celor de progres, pot duce, în timp, la o stare de imobilism psiho-social, și ulterior, la o regresiune psiho-socială, manifestată, ca și în cazul de mai sus, prin modificări în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este dat de sentimentul nesiguranței, neliniștea dată de pierderea încrederii în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport moral și material, grupul uman, va apela, ca „soluții” la conduitele de refugiu. Într-o primă etapă va încerca să-și explice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valorilor sociale, culturale și moral-religioase. Existența cuplului liderului și a maselor, va face ca orice fel de comunicare să fie unidirecțională, de la lider la mase. Această comunicare are caracterul unei „așteptări” a unei soluții salvatoare. Aceste schimbări în planul relațiilor interumane se datoresc următorilor factori: Starea de nesiguranță, neîncredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensată prin nevoia de asociere a indivizilor în scopul obținerii unei garanții de protecție prin siguranța oferită de apartenența la un grup. Apariția de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rol și un statut pe care societatea nu-l mai oferă. În plus membrii grupului se vor identifica cu liderul lor printr-o relație de tip patern, întrucât acesta incarnează arhetipul tatălui protector. Noile relații și noul model de comunicare interumană, vor obliga membrii grupului să adopte acțiuni și conduite comune, dictate de lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor urma necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dictate de lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor urma necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din planul valorilor Ultimul aspect incriminat în geneza psihozelor colective este legat de mutația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individuale, se acționează terapeutic asupra „cazului clinic”, în cazul tulburărilor psihice colective, se impun măsuri de igienă mintală specifice, la care, în mod absolut obligatoriu, trebuie adăugate măsuri de reformă socială, a sistemului de valori și a tipului de relații interumane, de normare a regimului puterii în stat, măsuri de educație și instrucție corespunzătoare, care să asigure un echilibru stabil între regimul descărcării pulsiunilor Inconștientului colectiv, și regimul de normare valorică moral-spirituală și socio-culturală al Supra-Eului colectiv. Toate acestea se înscriu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările culturale și conflictele culturale, izolarea socio-culturală etc.; alți factori, de natură psiho-biologică, dar cu efect cultural, cum sunt următorii: creșterea duratei de viață, difuzarea medicamentelor analgezice și psihotrope
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]