6,103 matches
-
libertăților fundamentale. ... 18. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că sfera normativă a acestui text constituțional vizează situații care se abat de la cursul firesc al vieții politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile rationae materiae, dat fiind faptul că textul criticat nu reprezintă o normă aplicabilă unei situații excepționale. ... 19. În ceea
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
completările ulterioare. Astfel, funcționarul public este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestuia, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 382 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262975]
-
lucru; ... f) mediază conflictele interpersonale care afectează calitatea relațiilor de muncă, în vederea diminuării sau rezolvării acestora; ... g) elaborează programe de dezvoltare organizațională și adaptează instrumente de diagnoză organizațională; ... h) asigură pregătirea motivațională și aptitudinală a resurselor umane - antrenarea motivației intrinseci, capacității de memorare, capacității de autocontrol, abilităților comunicaționale și optimizarea atenției; ... i) îndeplinesc atribuțiile corespunzătoare sferei de competență privind sănătatea și securitatea în muncă; ... j) realizează, cel puțin o dată la 3 ani, o analiză a activităților organizaționale la nivelul
HOTĂRÂRE nr. 174 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263126]
-
către Parlament a ordonanței respective. În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și asupra celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată. ... 4. Se susține că dispozițiile art. I pct. 107 (cu referire la modificarea art. 457 din Codul fiscal) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, astfel cum a fost aprobată prin legea supusă controlului de constituționalitate, contravin prevederilor
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.417 din 23 noiembrie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 2.659A/2022. ... 9. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, cei 57 de deputați aduc critici de neconstituționalitate extrinsecă și critici de neconstituționalitate intrinsecă, susținând, în esență, că Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 este neconstituțională, deoarece ordonanța aprobată a fost adoptată cu încălcarea principiului constituțional al respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
ponderea societăților care au repartizat dividende în perioade fiscale anterioare (2019, 2020 și 2021), sumele încasate de Ministerul Finanțelor sub această categorie de impozit și ce prognoză poate fi alocată pentru anii fiscali următori. ... 16. În susținerea criticilor de neconstituționalitate intrinsecă se arată că, potrivit art. IX lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, prevederile art. I pct. 68 din același act normativ se aplică veniturilor aferente lunii august 2022. În acest fel, art. I pct. 68 din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
noua sarcină fiscală, adică o dată stabilită cu respectarea principiului predictibilității legislative în materie fiscală, care nu poate fi anterioară datei de 1 ianuarie a anului următor în care este adoptat actul normativ modificator. ... 17. O altă critică de neconstituționalitate intrinsecă a art. I pct. 68 din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 vizează încălcarea dispozițiilor art. 41 și ale art. 56 alin. (2) din Constituție. Conform textului criticat, pentru contractele de muncă cu timp parțial, indiferent că sunt încheiate pe 2, 4
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
converti într-o veritabilă critică de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, menținându-se la nivelul unor observații cu privire la modul de derulare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 37. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Guvernul consideră că dispozițiile criticate nu aduc atingere dreptului la muncă, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 24 din 16 ianuarie 2019. ... 38. Cât privește critica raportată la art. 56 alin. (2) din Constituție, Guvernul arată că „soluția
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, lege adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data 16 noiembrie 2022. De asemenea, Curtea reține că autorii obiecției de neconstituționalitate invocă și critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă ale Ordonanței Guvernului nr. 16/2022, respectiv ale unor dispoziții din aceasta, ordonanță emisă în temeiul unei legi de abilitare. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele Guvernului aprobate de Parlament prin lege încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare, în
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
582 din 21 august 2009). În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor, se pot contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25). Curtea este competentă să analizeze dacă Guvernul, în calitate de legiuitor delegat, avea
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
constituțional nu poate exercita un control de constituționalitate al notelor de fundamentare ale ordonanțelor adoptate de Guvern, astfel că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție sub acest aspect. ... 61. Analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la art. I pct. 68 [cu referire la introducerea alin. (5^6)-(5^9) în art. 146 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 41 și art. 56
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
din Constituție, norme de referință pentru acest control, denaturează sensul dispozițiilor constituționale care configurează competența instanței de contencios constituțional (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, precitată, paragraful 46). ... 68. Analizând criticile de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la art. I pct. 107 [cu referire la art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 56 alin. (2) și art. 139 alin. (2) din
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
al excepției dispozițiile art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4), ale art. 5 alin. (3^1) și ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4): (1^1) Reprezintă impreviziune: a) pe durata executării contractului de
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
Europeană. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește critica referitoare la elaborarea Legii nr. 52/2020 în lipsa unui studiu de impact, Curtea observă că, în jurisprudența sa, lipsa studiilor de impact a fost considerată o critică de neconstituționalitate intrinsecă, în sensul că reperul de constituționalitate nu îl constituie numai lipsa studiilor de impact, ci aceasta se coroborează cu natura și importanța soluțiilor legislative reglementate în corpul legii. În ceea ce privește necesitatea studiului de impact, prin prisma art. 1
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
art. 7 alin. (4) și (5^1), ale art. 8 alin. (5), ale art. 10 alin. (1) și ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (1): „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
civil. Prin urmare, Curtea a reținut că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 28. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități administrative prin lege organică a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte administrative emise și efectele acestora“ (Decizia nr. 52 din 1 februarie 2018, paragraful 36). De asemenea, aspectele referitoare la actele și efectele actelor autorităților administrative autonome înființate prin legi
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
7 martie 2018, paragraful 36, că atunci când Constituția „dispune că înființarea unei autorități administrative autonome se realizează prin lege organică nu se limitează numai la dispoziția de înființare, ci are în vedere și aspectele esențiale care sunt în legătură intrinsecă cu dispoziția normativă de înființare (atribuțiile și actele acestora). Actele care emană de la aceste autorități administrative autonome, astfel cum s-a arătat anterior, sunt acte administrative, fiind în legătură directă cu natura acestor autorități. Prin urmare, actele emise de
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități administrative prin lege organică a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte administrative emise și efectele acestora“. ... 62. Analizând dispozițiile criticate, Curtea reține că exonerarea personalului de la plata sumelor prevăzute de lege se aplică pentru toate sumele plătite, în considerarea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.486 din 20 octombrie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 2349A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, autorii sesizării invocă critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 4. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3)-(5), ale art. 69 alin. (2), ale art. 75, ale art. 76 alin. (3) și
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
democrație, și ale art. 1 alin. (5), în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, cât și ale art. 75 și ale art. 76 alin. (3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor. ... 10. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile privind procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (art. 8-18), denumit în continuare CSM, din legea supusă controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 133 alin. (2) lit. a) din Constituție, potrivit cărora 14 dintre
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
alin. (3) din Constituție, deoarece scurtarea termenelor regulamentare s-a realizat în cadrul procedurii de urgență a adoptării legii, iar solicitarea avizului Comisiei de la Veneția nu se subsumează vreunei norme de rang constituțional. ... 34. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, apreciază că prin trimiterea la art. 8-18 din legea contestată autorii sesizării nu indică în mod concret motivele pentru care Curtea Constituțională ar putea reține neconstituționalitatea prevederilor invocate, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
din 22 noiembrie 2017), aspectele invocate de autorii sesizării nu constituie probleme de constituționalitate, ci de aplicare a normelor regulamentare (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 307 din 28 martie 2012). ... 46. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează sistemul de alegere a membrilor CSM, se apreciază, în esență, că, din interpretarea sistematică și logică a prevederilor constituționale ale art. 133 alin. (2) lit. a) și ale art. 126 alin. (1), rezultă intenția legiuitorului constituțional de a
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
îl constituie Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 17 octombrie 2022. Având în vedere că autorii sesizării de neconstituționalitate aduc critici de neconstituționalitate extrinsecă, precum și critici de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că obiect al controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. 8 alin. (3), art. 14 alin. (3) și (4), art. 22 alin. (3), art. 27 alin. (2
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
constituționale, Curtea nu se poate pronunța decât asupra aspectelor care țin de constituționalitatea actului normativ criticat și, prin urmare, nu poate primi critica privind neconstituționalitatea legii adoptate în lipsa avizului Comisiei de la Veneția. ... 81. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează procedura de alegere a membrilor CSM, procedură prevăzută de art. 8-18 din legea supusă controlului de constituționalitate, autorii sesizării susțin, în esență, că dispozițiile art. 8 alin. (3) și ale art. 14 alin. (3) și (4) contravin prevederilor
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]